Caracteristicile iniţierii ofertelor publice

În categoria operaţiunilor de piaţă se includ ofertele publice de vânzare, de cumpărare şi de preluare, acestea din urmă fiind o formă specifică a ofertei de cumpărare. Transparenţa informaţiilor şi publicitatea reprezintă un element definitoriu pentru toate tipurile de ofertă publică. Orice persoană care iniţiază o ofertă publică elaborează şi supune aprobării autorităţii pieţei de capital un prospect, în cazul ofertei publice de vânzare, şi un document de ofertă, în cazul ofertei publice de cumpărare, ambele însoţite de un anunţ care conţine informaţii privind modalităţile prin care prospectul sau documentul de ofertă este disponibil publicului. Anunţul de ofertă nu poate fi lansat decât după aprobarea prospectului sau documentului de ofertă. La data publicării anunţului oferta devine obligatorie, iar prospectul sau documentul de ofertă trebuie să fie disponibil publicului în forma în care a fost aprobat.

Ofertele trebuie să se desfăşoare în condiţii care să asigure egalitatea de tratament pentru toţi investitorii, în acest scop prospectul sau documentul de ofertă este publicat în mai multe cotidiane cu difuzare naţională, precum şi în format electronic pe website-ul ofertantului, al intermediarului ofertei, al operatorului pieţei pe care se intenţionează admiterea la tranzacţionare a respectivelor valori mobiliare şi opţional pe website-ul CNVM. Dacă după aprobarea prospectului sau documentului de ofertă intervin noi evenimente de natură să afecteze decizia investiţională sau se modifică informaţiile iniţiale, se impune formularea unor amendamente, aprobate de CNVM şi aduse la cunoştinţa publicului printr-un anunţ. Orice formă de publicitate care incită la acceptarea ofertei, făcută cu prezentarea ofertei ca beneficiind de avantaje sau de alte calităţi constituie doi prin publicitate abuzivă sau mincinoasă.

Decizia de aprobare a unei oferte poate fi suspendată, revocată sau anulată, după caz. Suspendarea derulării unei oferte intervine numai dacă există indicii temeinice privind încălcarea reglementărilor legale. Perioada de suspendare este de cel mult zece zile lucrătoare. Suspendarea opreşte curgerea perioadei de derulare a ofertei, oferta fiind reluată în momentul ridicării suspendării. Decizia se revocă dacă circumstanţe ulterioare aprobării prospectului sau documentului de ofertă determină modificări fundamentale ale elementelor şi datelor care au stat la baza adoptării acesteia sau dacă ofertantul retractează oferta înainte de lansarea anunţului. Revocarea deciziei de aprobare a prospectului sau documentului, pe timpul derulării ofertei publice, lipseşte de efecte subscrierile efectuate până în momentul revocării. Anularea deciziei de aprobare are loc dacă aceasta a fost obţinută pe baza unor informaţii false ori care au indus în eroare şi lipseşte de efecte tranzacţiile încheiate până la data anulării, dând loc la restituirea valorilor mobiliare, respectiv a fondurilor primite de ofertanţi.

Pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la realitatea, exactitatea şi acurateţea informaţiilor din prospectul sau documentul de ofertă este responsabil, după caz, ofertantul, membrii consiliului de administraţie al ofertantului ori administratorul unic, emitentul, membrii consiliului de administraţie al emitentului, fondatorii în caz de subscripţie publică, auditorul financiar pentru situaţiile financiare ale căror informaţii au fost preluate în prospect, intermediarii ofertei, orice altă entitate care a acceptat răspunderea pentru orice informaţie, studiu sau evaluare inserată ori menţionată în prospect.

Oferta publică este intermediată de o societate de servicii de investiţii financiare autorizată sau de un sindicat de intermediere. Pentru alegerea intermediarului se procedează la:

  • analiza performanţelor intermediarului în derularea altor oferte şi a reputaţiei sale;

  • selectarea intermediarului care înţelege cel mai bine principalele caracteristici ale domeniului de activitate;

  • verificarea măsurii în care intermediarul are experienţă în oferte publice de dimensiunea celei dorite;

  • identificarea mărimii reţelei de distribuţie a intermediarului. Dacă se doreşte o largă răspândire a acţiunilor societăţii, se alege ut intermediar cu o reţea teritorială dezvoltată. Dacă societatea este de interes local, se optează pentru o societate de intermediere cu o reţea locală de distribuţie;

  • verificarea modului în care intermediarul poate acorda sprijin şi după vânzarea valorilor mobiliare ce fac obiectul emisiunii. Sprijinul poate consta în atragerea investitorilor, cercetarea de piaţă financiară pentru societate.

Metodele de intermediere

Metodele de intermediere utilizate au la bază două procedee fundamentale: negocierea şi licitaţia. Se recomandă negocierea, în cazul emisiunilor de acţiuni şi obligaţiuni făcute de societăţi comerciale, şi licitaţia, în cazul emisiunilor de valori mobiliare realizate de organe ale administraţiei publice centrale şi locale. Intermedierea poate fi efectuată prin una dintre următoarele modalităţi:

  • plasament garantat;

  • metoda celei mai bune execuţii;

  • metoda totul sau nimic;

  • metoda stand-by;

  • plasamentul asigurat;

  • licitaţia olandeză;

  • licitaţia competitivă.

Metoda plasamentului garantat. În baza contractului de garantare a plasamentului, intermediarul îşi asumă întregul risc şi se angajează să cumpere întreaga cantitate de valori mobiliare ce face obiectul ofertei publice în nume şi pe cont propriu, în scopul distribuirii ei către public. Intermediarul cumpără valorile mobiliare de la ofertant la un preţ stabilit de comun acord cu acesta - preţul de emisiune sau subscriere - şi le revinde ulterior publicului la un alt preţ, de obicei mai mare - preţul de vânzare. Marja de intermediere ce se cuvine intermediarului reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi cel de emisiune, în scopul reducerii riscului la care se expune un intermediar prin cumpărarea întregii oferte, acesta poate constitui un sindicat de intermediere. Iniţiatorul are rolul de manager al sindicatului de intermediere şi ţine evidenţa contabilă a ofertei publice. Marja de intermediere este distribuită între manager şi membrii sindicatului de intermediere, conform prevederilor contractului de constituire a sindicatului de intermediere, în scopul creşterii numărului investitorilor potenţiali, managerul sindicatului de intermediere poate organiza un grup de vânzare.

Metoda celei mai bune execuţii, în baza unui contract de plasament intermediat, societatea de servicii de investiţii financiare acţionează în calitate de agent al ofertantului. Se recomandă atât în cazul în care se urmăreşte plasarea întregii oferte pe piaţă, sau când o parte a ofertei a fost deja distribuită şi ofertantul are nevoie de asistenţă pentru plasarea părţii rămase nevândută. Intermediarul se angajează să distribuie către public maximul posibil din valorile mobiliare primite, dar nu se obligă în nici un fel să le preia în nume propriu, în conformitate cu prevederile contractului de plasament intermediat, ofertantul va plăti intermediarului o sumă fixă drept comision pentru plasarea întregii oferte încredinţate. Dacă la data încheierii ofertei publice a fost vândută numai o parte din ofertă, atunci intermediarul va primi o cotă prorata din comisionul total, stabilit prin contract, fără a mai avea vreo obligaţie ulterioară faţă de ofertant.

Metoda „totul sau nimic”. Emitentul încheie un contract de plasament cu societatea de servicii de investiţii financiare pentru vânzarea întregii emisiuni sau a unei părţi din aceasta, care i-a fost încredinţată. Emitentul anulează oferta publică în cazul în care aceasta nu a fost subscrisă în totalitate. Intermediarul se obligă la vânzarea integrală a părţii din oferta care i-a fost încredinţată; în caz contrar, valorile mobiliare se înapoiază ofertantului. Dacă intermediarul plasează integral valorile mobiliare încredinţate, încasează marja de intermediere, în caz contrar, nu are dreptul la nici o compensaţie pentru cheltuielile efectuate.

Metoda „stand-by”. Societatea comercială emite acţiuni ce pot fi achiziţionate de către acţionarii existenţi prin utilizarea drepturilor de preferinţă şi apelează la serviciile unei societăţi de servicii de investiţii financiare pentru plasarea pe piaţă a părţii rămase nesubscrise de către acţionarii existenţi. Emitentul plăteşte societăţii de servicii de investiţii financiare, înainte de derularea ofertei, un comision stabilit prin contract, în schimbul căruia intermediarul se angajează să cumpere toate acţiunile rămase nesubscrise după expirarea termenului de exercitare a dreptului de subscriere.

Metoda plasamentului asigurat. Metoda se recomandă în plasamentul de obligaţiuni, când emitentul solicită obţinerea de fonduri într-un interval de timp scurt şi managerul nu are la dispoziţie destul timp pentru a constitui un sindicat de intermediere. Societatea de servicii de investiţii financiare oferă emitentului de obligaţiuni un preţ ferm de cumpărare pentru un anumit număr de obligaţiuni cu o anumită scadenţă şi dobândă. Emitentul are la dispoziţie cel mult 24 de ore pentru a accepta sau a refuza oferta. In cazul în care oferta de preţ este acceptată, intermediarul cumpără obligaţiunile respective. Metoda se recomandă pentru situaţiile în care există un număr suficient de mare de investitori instituţionali care şi-au exprimat interesul în valorile mobiliare ce fac obiectul ofertei.

Metoda licitaţiei olandeze. Ofertantul sau societatea de servicii de investiţii financiare reduce succesiv preţul de vânzare până când întreaga ofertă este subscrisă. Investitorii pot solicita cumpărarea unui anumit număr de valori mobiliare la oricare dintre preţurile propuse de ofertant, însă toate ordinele înregistrate vor fi executate la un singur preţ de vânzare, cel de la închiderea licitaţiei, pentru toţi investitorii care au solicitat să cumpere la un preţ egal sau mai mare.

Metoda licitaţiei competitive. Se recomandă pentru distribuirea de obligaţiuni. Metoda se bazează pe tehnica licitaţiei publice în plic închis şi constă în specificarea preţului şi condiţiilor oferite de o societate servicii de investiţii financiare pentru cumpărarea întregii emisiuni. In vederea selectării intermediarului, emitentul combină ofertele de preţ şi de dobândă pentru a determina costul net. Emitentul alege societatea de servicii de investiţii financiare care face cea mai bună ofertă (cel mai mare preţ şi cea mai mică dobândă, dacă este cazul). Licitaţia este câştigată de societatea de servicii de investiţii financiare care se oferă să cumpere emisiunea la cel mai mic cost net din punctul de vedere al emitentului.

Etapele de desfăşurare a ofertelor publice

Intenţia de a iniţia o ofertă publică este urmată de un complex de activităţi în cadrul cărora sunt implicaţi ofertantul, intermediarul şi emitentul, care au drept scop materializarea într-un anumit interval de timp a intenţiei de a vinde sau a cumpăra un număr determinat de valori mobiliare, ori de a prelua o societate comercială emitentă de acţiuni. Etapele unei oferte publice sunt prezentate în cele ce urmează.

Etapa de pregătire a ofertei

Etapa de pregătire a ofertei în cadrul căreia:

  • se fac calcule de eficienţă (capitalul necesar, costul capitalului obţinut prin oferta publică de valori mobiliare);

  • se fac studii de piaţă privind oportunitatea ofertei;

  • se analizează situaţia financiară a emitentului;

  • se fac studii de piaţă cu privire la capacitatea de absorbţie a cantităţii oferite şi la preţul pe care eventualii investitori sunt dispuşi să-l plătească;

  • se stabileşte momentul cel mai favorabil de începere a derulării ofertei şi durata acesteia;

  • se organizează echipa pentru întocmirea prospectului.

Este necesară o planificare atentă a procesului, îndeosebi în cazul societăţilor care efectuează o ofertă publică iniţială. Programul ofertei va detalia sarcinile ce trebuie realizate, va identifica persoanele responsabile pentru fiecare dintre acestea, precum şi termenele de execuţie. Acordul încheiat între societate şi intermediari nu este încă un contract, ci un precontract. El prevede doar intenţiile celor două părţi referitoare la natura intermedierii, comisionul intermediarilor, numărul şi tipul valorilor mobiliare ce se intenţionează a fi oferite, preţul anticipat. Contractul propriu-zis de intermediere se semnează de obicei când prospectul sau documentul de ofertă este finalizat şi gata de depus la autoritatea de reglementare.

Etapa întocmirii prospectului sau documentului de ofertă publică

Prospectul, în cazul ofertei publice de vânzare, sau documentul de ofertă, în cazul celei de cumpărare, conţine informaţii despre emitent şi valorile mobiliare-obiect al ofertei, despre domeniul de activitate, activele şi conducerea emitentului, situaţiile financiare ale acestuia şi scopul pentru care se lansează oferta.

Informaţiile sunt prezentate pe răspunderea emitentului, a consiliului de administraţie, a proprietarului valorilor mobiliare care face oferta, dacă este cazul, a societăţii de servicii de investiţii financiare care coordonează intermedierea şi a auditorilor financiari, în conformitate cu contribuţia fiecăruia dintre aceştia la realizarea prospectului.

Conţinutul minim al prospectului de ofertă publică de vânzare cuprinde:

  • informaţii referitoare la persoanele responsabile de întocmirea prospectului şi de auditarea situaţiilor financiare ale emitentului;

  • informaţii privind admiterea la tranzacţionare pe piaţa reglementată a respectivelor valori mobiliare;

  • informaţii generale privind emitentul şi capitalul acestuia;

  • informaţii generale cu privire la capital (valoarea capitalului subscris şi vărsat, numărul şi clasele de acţiuni din care este compus, detalii privind caracteristicile principale ale acestora);

  • informaţii referitoare la activităţile emitentului (activităţi principale, precizându-se categoriile de produse vândute sau servicii prestate, mărimea cifrei de afaceri, numărul mediu al salariaţilor, politica de investiţii, politica de cercetare şi dezvoltare a noilor produse şi servicii etc.);

  • informaţii referitoare la activele şi pasivele emitentului şi la situaţia financiară a acestuia (bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere pe ultimele trei exerciţii financiare, dividendul pe acţiune pe ultimele trei exerciţii financiare, sursele şi utilizarea fondurilor etc.);

  • informaţii referitoare la administrare, management şi supraveghere (fondatori, persoanele care compun organele de administrare şi control, remuneraţia şi beneficiile în natură, deţinerile de acţiuni în respectiva societate ale membrilor organelor de administraţie şi control, natura şi amploarea intereselor membrilor organelor de administrare şi control în tranzacţii cum sunt: achiziţii sau vânzări de mijloace fixe, cumpărări în afara activităţii normale);

  • informaţii privind activitatea curentă şi perspectivele emitentului (evoluţii recente - de la data încheierii ultimului exerciţiu;

  • principalii factori de risc (cu privire la emitent şi la ofertant, la valorile mobiliare oferite, la piaţa pe care se derulează oferta publică).

Documentul întocmit în cazul ofertei publice de cumpărare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:

  • identitatea societăţii vizate (sediu, cod fiscal, valoarea capitalului social, structura acţionariatului);

  • identitatea ofertantului (sediu, număr de înregistrare, valoarea capitalului social, structura acţionariatului sau asociaţilor, date de identificare a persoanei fizice ce lansează oferta);

  • numărul şi clasa de valori mobilare obiect al ofertei publice de cumpărare;

  • data expirării ofertei publice de cumpărare şi dacă oferta poate fi prelungită;

  • locul, metoda şi intervalul de timp pentru subscrierea valorilor mobiliare;

  • sursa şi mărimea fondurilor folosite pentru a achiziţiona respectivele valori mobiliare;

  • modalitatea de plată a valorilor mobilare subscrise;

  • planurile ofertantului privind schimbarea conducerii, lichidarea societăţii, schimbarea obiectului de activitate;

  • orice alte informaţii considerate relevante de către emitent sau solicitate de autoritatea pieţei.

Etapa autorizării prospectului sau documentului de ofertă

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare autorizează prospectul sau documentul de ofertă în baza unei cereri însoţite de:

  • prospectul sau documentul de ofertă publică;

  • anunţul de ofertă;

  • copia de pe dovada deţinerii valorilor mobiliare-obiect al ofertei în cazul ofertelor de vânzare;

  • dovada depunerii garanţiei reprezentând cel puţin 30% din valoarea valorilor mobiliare ce se intenţionează a fi dobândite în oferta publică de cumpărare sau scrisoarea de garanţie bancară ce acoperă întreaga valoare a ofertei, emisă în favoarea intermediarului;

  • copia de pe contractul de intermediere;

  • alte documente specifice fiecărui tip de ofertă publică.

Prospectul sau documentul de ofertă este pus la dispoziţia investitorilor pe perioada derulării ofertei publice, la sediile emitentului, ale societăţii sau societăţilor de servicii de investiţii financiare implicate, ale grupului de distribuţie (dacă este cazul), precum şi în alte locuri indicate în anunţul publicitar. După aceasta este comunicat pieţei pe care se tranzacţionează sau se intenţionează listarea valorilor mobiliare respective.

Etapa publicităţii ofertei

Publicitatea este obligatorie pentru a se asigura condiţii egale de receptare a informaţiilor cuprinse în prospectul sau documentul de ofertă pentru toţi investitorii. Este interzisă orice formă de publicitate anterioară autorizării ofertei. Anunţul de ofertă trebuie publicat în cel puţin două cotidiane cu difuzare naţională. La data publicării anunţului oferta devine obligatorie, iar prospectul sau documentul de ofertă trebuie să fie disponibil publicului.

Prospectul sau documentul de ofertă se consideră a fi disponibil publicului într-una dintre următoarele situaţii:

  • este publicat în unul sau mai multe cotidiane cu difuzare naţională;

  • poate fi obţinut de un potenţial investitor în mod gratuit, pe suport de hârtie, cel puţin la sediile ofertantului şi intermediarului respectivei oferte sau la sediul operatorului pieţei reglementate pe care sunt admise la tranzacţionare respectivele valori mobiliare;

  • este publicat în format electronic pe website-ul ofertantului, al intermediarului ofertei şi al operatorului pieţei pe care se intenţionează admiterea la tranzacţionare.

Prospectul de ofertă publică aprobat de CNVM este valabil 12 luni după publicare, putând fi folosit, cu condiţia actualizării, în cazul mai multor emisiuni de valori mobiliare. Oferta publică de vânzare trebuie iniţiată în maximum nouă luni de la data ultimelor raportări care stau la baza autorizaţiei, dar nu mai devreme de şapte zile de la data publicări anunţului de ofertă, iar oferta publică de cumpărare sau cea de preluare, în cel mult şapte zile de la data autorizării.

Etapa derulării ofertei publice

Perioada de derulare a unei oferte publice de vânzare nu poate fi mai mică de cinci zile lucrătoare, iar a unei oferte publice de cumpărare, de 15 zile lucrătoare. Pe parcursul derulării unei oferte pot fi formulate şi supuse autorizării CNVM amendamente de preţ şi de perioadă.

Amendamentele aferente ofertelor publice de cumpărare sau preluare se pot depune cu cel puţin cinci zile lucrătoare înainte de închiderea ofertei, în cazul autorizării amendamentelor referitoare la preţ sau alte elemente ale prospectului de ofertă publică, cu excepţia termenului de închidere a ofertei, CNVM dispune şi prelungirea perioadei de derulare a ofertei publice, astfel încât să existe cel puţin cinci zile lucrătoare de la data publicării amendamentului până la închiderea ofertei.

Societatea sau societăţile de servicii de investiţii financiare implicate într-o ofertă publică de vânzare sunt obligate ca pe întreaga perioadă de desfăşurare a ofertei să execute toate ordinele de cumpărare ale clienţilor, fără nici o excepţie sau preferinţă. Criteriul de alocare a valorilor mobiliare subscrise în cadrul ofertei publice trebuie să fie precizat în cadrul prospectului de ofertă.

Subscrierea în cadrul ofertei publice de către investitori este necondiţionată şi revocabilă până în ultima zi de valabilitate a ofertei. Orice investitor poate revoca acceptarea prin notificare către societatea de servicii de investiţii financiare implicată.

Etapa încheierii ofertei publice

Oferta publică se consideră închisă la expirarea termenului pentru care a fost autorizată. Societatea sau societăţile de servicii de investiţii financiare implicate în oferta publică de vânzare notifică Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare cu privire la rezultatele ofertei publice în termen de maximum cinci zile lucrătoare de la data închiderii acesteia, în notificare se specifică printre altele:

  • numărul valorilor mobiliare efectiv vândute şi preţul de vânzare al acestora;

  • ponderea valorilor mobiliare vândute în totalul valorilor mobiliare oferite public;

  • numărul total al cumpărătorilor pentru fiecare tip de valori mobiliare oferite public;

  • numărul acţionarilor semnificativi, al celor care deţin poziţii de control şi al celor majoritari, precum şi cota de acţiuni deţinută de fiecare dintre aceştia;

  • informaţii privind valoarea cheltuielilor efective suportate din preţul de vânzare în legătură cu oferta publică (comisioane încasate de intermediar, de grupul de distribuţie, diverse cheltuieli în favoarea intermediarilor);

  • suma totală încasată de ofertant după plata tuturor cheltuielilor şi ponderea acesteia în suma scontată a fi obţinută.

Ofertantul are obligaţia ca în 90 de zile de la data încheierii unei oferte publice primare să raporteze cu privire la modul de utilizare a fondurilor obţinute din oferta publică, comparativ cu destinaţiile acestora specificate în prospectul de ofertă.

În cazul ofertei publice de cumpărare sau preluare, ofertantul, societatea sau societăţile de servicii de investiţii financiare implicate notifică CNVM cu privire la rezultatele ofertei publice în termen de maximum şapte zile lucrătoare de la data închiderii ofertei. In raportul de închidere a ofertei se specifică: numele emitentului, ofertantului şi intermediarului ofertei, perioada de derulare a ofertei, numărul de valori mobiliare cumpărate şi suma totală plătită, deţinerea ofertantului în urma încheierii ofertei, data şi modalitatea de decontare a tranzacţiei aferente ofertei publice.

Tipuri de ofertă publică

Oferta publică de valori mobiliare se defineşte ca fiind comunicarea adresată unor persoane, făcută sub price formă şi prin orice mijloace, care prezintă informaţii suficiente despre termenii ofertei şi despre valorile mobiliare oferite, astfel încât să permită investitorului să adopte o decizie cu privire la vânzarea, cumpărarea sau subscrierea respectivelor valori mobiliare. Oferta publică este de două tipuri: de vânzare şi de cumpărare.

Oferta publică de vânzare, în funcţie de scopul urmărit, se grupează în:

  • ofertă publică iniţială, realizată atunci când se emit pentru prima dată valori mobiliare şi se distribuie public către primii deţinători;

  • ofertă publică primară, având ca obiect valori mobiliare nou-emise, propuse de emitent pentru a fi subscrise la data emisiunii, cu scopul de a fi plasate pe piaţă;

  • ofertă publică secundară, care intervine în situaţia vânzării unei cantităţi determinate din valorile mobiliare existente deja asupra unor deţinători.

Oferta publică de cumpărare, în raport cu intenţia ofertantului şi cu deţinerile acestuia în cadrul emitentului, poate fi:

  • ofertă de cumpărare propriu-zisă, iniţiată pentru a achiziţiona o anumită cantitate de valori mobiliare fără a se atinge poziţia de control;

  • ofertă publică de preluare, caz în care ofertantul vizează toate acţiunile în circulaţie ale respectivului emitent. Oferta publică de preluare este voluntară sau obligatorie. Oferta de preluare voluntară intervine în cazul unei persoane care vizează 100% din valorile mobiliare ale unui emitent, dar nu are obligaţia legală de a prelua respectiva societate. Oferta de preluare obligatorie este iniţiată de o persoană care deţine, direct sau împreună cu persoanele cu care acţionează în mod concertat, mai mult de 33% din drepturile de vot asupra unei societăţi comerciale.

Ofertele de cumpărare se consideră a fi concurente atunci când mai mulţi ofertanţi îşi declară intenţia de a achiziţiona public valori mobiliare ale aceluiaşi emitent, în anumite condiţii referitoare la preţ şi cantitate.

Indiferent de tipul de ofertă publică, orice persoană care intenţionează să iniţieze o ofertă publică adresează CNVM o cerere de aprobare a prospectului, în cazul ofertei publice de vânzare, sau a documentului de ofertă, în cazul ofertei publice de cumpărare, însoţită de un anunţ, astfel încât să se asigure publicului posibilităţi egale de receptare a informaţiilor privind oferta. Ofertele publice se derulează printr-un intermediar autorizat să presteze servicii de investiţii financiare.

Oferta publică de vânzare

Oferta publică de vânzare reprezintă comunicarea adresată unor persoane, făcută sub orice formă şi prin orice mijloace, care conţine informaţii suficiente despre valorile mobiliare oferite spre vânzare, precum şi cu privire la termenii respectivei oferte. În anumite situaţii precis reglementate nu este obligatorie publicarea prospectului de ofertă. Astfel nu se publică prospectul dacă oferta este adresată doar investitorilor calificaţi sau unui număr mai mic de 100 de investitori, persoane fizice sau juridice, alţii decât investitorii calificaţi. Dacă la data aprobării prospectului preţul şi numărul valorilor mobiliare oferite publicului nu pot fi incluse în cadrul acestuia, prospectul va conţine:

  • criteriile sau condiţiile pe baza cărora va fi determinat preţul, nivelul maxim al acestuia şi numărul valorilor mobilare oferite publicului;

  • posibilitatea retragerii subscrierilor realizate în cel puţin două zile lucrătoare de la data când preţul final şi numărul valorilor mobiliare oferite au fost înregistrate la CNVM.

Investitorii care şi-au exprimat voinţa de a subscrie valori mobiliare, anterior publicării unui amendament la prospectul de ofertă, au dreptul de a-şi retrage subscrierile efectuate în termen de trei zile lucrătoare de la data publicării respectivului amendament.

Preţul în oferta publică de vânzare iniţială este egal cu valoarea nominală a acţiunilor sau a obligaţiunilor. Dacă oferta iniţială are drept scop numai admiterea la tranzacţionare şi se derulează pentru acţiuni deja emise, preţul în ofertă poate fi inferior valorii nominale dacă din analiza financiară a emitentului de acţiuni rezultă un activ net contabil mai mic decât capitalul social.

Preţul în oferta publică primară realizată de regulă cu prilejul majorării capitalului social al unui emitent este egal cu valoarea nominală sau mai mare decât valoarea nominală dacă se propune un preţ cu primă de emisiune. Preţul cu primă de emisiune este plătit de subscriitorii care cumpără acţiunile rămase disponibile după exercitarea dreptului de preferinţă.

În cazul ofertei publice secundare de vânzare a valorilor mobiliare nu se impune nici o condiţie privind preţul în ofertă. Totuşi un preţ corect este cel comparabil cu preţul mediu de tranzacţionare al respectivelor acţiuni, calculat pe un interval suficient de mare, de regulă 12 luni anterioare lansării ofertei.

Oferta publică de cumpărare

Oferta publică de cumpărare reprezintă intenţia unei persoane sau a mai multor persoane care acţionează în mod concertat de a cumpăra o cantitate determinată de valori mobilare, intenţie adresată tuturor deţinătorilor respectivelor valori mobiliare şi difuzată prin mijloace de informare în masă sau comunicată pe alte căi, dar sub condiţia posibilităţii egale de receptare din partea deţinătorilor respectivelor valori mobiliare. Un caz particular al ofertei publice de cumpărare este oferta publică de preluare, prin care se intenţionează achiziţionarea tuturor acţiunilor respectivului emitent.

Oferta de preluare voluntară este iniţiată de o persoană care nu are această obligaţie, dar doreşte să dobândească mai mult de 33% din drepturile de vot ale unui emitent. În acest scop ofertantul transmite anunţul preliminar, aprobat de CNVM, consiliului de administraţie al societăţii-subiect al preluării, precum şi pieţei reglementate pe care se tranzacţionează valorile mobiliare respective. Consiliul de administraţie trebuie să formuleze opinia sa cu privire la oportunitatea preluării, în cazul opiniei favorabile, consiliul de administraţie nu mai poate lua nici o măsură şi nu mai poate încheia nici un act care să afecteze situaţia patrimonială sau obiectivele preluării, cu excepţia actelor de administrare curentă.

Preţul în oferta publică de cumpărare este cel puţin egal cu cel mai mare preţ dintre:

  • preţul plătit de ofertant sau oricare dintre persoanele cu care acţionează în mod concertat pentru valorile mobiliare respective în ultimele 12 luni precedente lansării ofertei;

  • preţul mediu ponderat de tranzacţionare pe piaţă a acţiunilor emitentului, calculat pe ultimele 12 luni anterioare datei de depunere a documentaţiei aferente ofertei publice de cumpărare.

Dacă preţul nu poate fi determinat în acest mod, preţul propus de ofertant trebuie să reflecte situaţia financiară a emitentului cu luarea în considerare a activului net contabil. Aceleaşi modalităţi de determinare a preţului pot fi utilizate şi în cazul ofertei de preluare voluntară.

Oferta publică de preluare obligatorie este iniţiată cel mai târziu în două luni de la momentul atingerii unei deţineri de 33% din drepturile de vot ale emitentului, în mod direct de către o persoană sau împreună cu persoanele cu care acţionează în mod concertat. Oferta nu este însă obligatorie dacă poziţia reprezentând 33% din drepturile de vot asupra emitentului a fost dobândită ca urmare a unei tranzacţii exceptate.

Tranzacţia exceptată reprezintă dobândirea respectivei poziţii:

  • în cadrul procesului de privatizare;

  • prin achiziţionarea de acţiuni de la Ministerul Finanţelor sau de la alte entităţi abilitate legal în cadrul procedurii de executare a creanţelor bugetare;

  • în baza transferurilor de acţiuni realizate între societatea mamă şi filialele sale sau între filialele aceleiaşi societăţi mamă;

  • ca urmare a unei oferte publice de preluare voluntară adresată tuturor deţinătorilor respectivelor valori mobilare şi având ca obiect toate deţinerile acestora.

Dacă dobândirea poziţiei reprezentând mai mult de 33% din drepturile de vot ale emitentului s-a realizat neintenţionat ca urmare a reducerii capitalului, ca rezultat al exercitării dreptului de preferinţă sau datorită unor operaţiuni de fuziune ori divizare, sau ca rezultat al succesiunii, deţinătorul respectivei poziţii poate opta între înstrăinarea unui număr de acţiuni astfel încât să-şi diminueze deţinerea sub 33% şi derularea unei oferte publice respectând regulile ofertei obligatorii de preluare. Până la derularea ofertei publice, drepturile de vot aferente valorilor mobiliare ce depăşesc pragul de 33% sunt suspendate, iar respectivul acţionar şi persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat nu mai pot achiziţiona prin alte operaţiuni acţiuni ale aceluiaşi emitent.

Preţul în oferta de preluare obligatorie este cel puţin egal cu cel mai mare preţ plătit de ofertant sau de persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat în perioada de 12 luni anterioară ofertei. Dacă nu poate fi aplicată această metodă de stabilire a preţului, se va ţine seama de următoarele criterii:

  • preţul mediu ponderat de tranzacţionare aferent ultimelor 12 luni anterioare derulării ofertei;

  • valoarea activului net al societăţii, conform ultimei situaţii financiare auditate;

  • valoarea acţiunilor rezultate dintr-o expertiză efectuată de un evaluator independent pe baza standardelor internaţionale de evaluare.

În cadrul ofertelor de preluare, dacă după publicarea anunţului de ofertă până la închiderea respectivei oferte, ofertantul sau orice persoană care acţionează concertat cu acesta cumpără respectivele valori mobiliare la un preţ mai mare decât preţul din ofertă, arunci devine obligatorie amendarea preţului astfel încât preţul din oferta de preluare să nu fie mai mic decât cel mai mare preţ plătit pentru valorile mobiliare achiziţionate.

La încheierea unei oferte publice de preluare ofertantul se poate afla în situaţia de a deţine mai mult de 95% din capitalul social al emitentului. Totodată, este posibil ca ofertantul să fi achiziţionat în cadrul ofertei publice de cumpărare adresate tuturor acţionarilor şi pentru toate deţinerile acestora acţiuni reprezentând mai mult de 90% din cele vizate în cadrul ofertei, într-o astfel de situaţie ofertantul are dreptul să solicite acţionarilor reprezentând poziţia minoritară de 5% sau 10% să se retragă din societate prin vânzarea la un preţ echitabil a acţiunilor deţinute de aceştia.

Este considerat preţ echitabil preţul din oferta publică deja derulată, dacă ofertantul îşi exercită dreptul menţionat în termen de trei luni de la data finalizării respectivei oferte, în caz contrar, preţul va fi determinat de un expert independent în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare. Preţul determinat de un expert trebuie făcut public prin intermediul pieţei pe care se tranzacţionează acţiunile, prin publicare în două ziare financiare de circulaţie naţională şi pe website-ul autorităţii pieţei de capital.

Back to Top