Conspecte.com

Conspecte | Referate | Cursuri

Share

Datoriile calculate sunt datorii faţă de alte persoane fizice şi juridice, în special faţă de personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile de asigurări, bugetul de stat, diverşi creditori.

Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de lucrători pentru munca prestată, privind recuperarea cheltuielilor şi plăţilor efectuate de salariaţi în favoarea întreprinderii etc.

Evidenţa datoriilor faţă de personal privind retribuirea muncii

Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile angajaţilor aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoane fizice şi întreprindere.

Munca este retribuită pe unitate de timp, în acord sau după alte sisteme de retribuire. Salarizarea lucrătorilor din sfera bugetară se efectuează în baza Reţelei tarifare unice de salarizare.

Statul garantează şi reglementează mărimea minimă a salariului, a unor adaosuri şi sporuri cu caracter de compensare care se stabilesc după caz în raport cu rezultatele obţinute, condiţiile de muncă concrete, vechimea în muncă şi poartă un caracter de stimulare sau compensare.

Salariul brut - salariul de bază la care se adaugă sporuri, indemnizaţii şi alte adaosuri la salarii. Salariul brut fără suma totală a reţinerilor din salariu reprezintă salariul net spre plată.

Salariile se divizează în două parţi componente:

  • salariul de bază - remunerarea personalului întreprinderii pe timpul şi volumul efectiv lucrat, inclusiv diferite prime, plăţi suplimentare şi adaosuri la salariu, diverse recompense garantate de către stat şi

  • salariul suplimentar - sumele plătite personalului întreprinderii pe perioada nelucrată, dar asigurate de stat şi plata pentru perioada concediilor de odihnă, pentru staţionarea întreprinderii din motive de forţă majoră, alte salarii pentru timpul nelucrat.

În funcţie de caracterul activităţii şi al procesului tehnologic pentru evidenţa producţiei se utilizează diverse documente primare întocmite de către economişti şi contabili:

  • bonul de lucru individual sau colectiv ori raportul despre îndeplinirea sarcinii de schimb

  • tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă sau fişa de pontaj

  • lista angajaţilor ce au lucrat suplimentar şi tabelul de evidenţă a folosirii timpului de muncă

  • foaia lucrărilor efectuate suplimentar şi raportul sau bonul de lucru de bază

  • raportul privind pierderile din timpul de muncă

  • foi de calcul al adaosurilor, borderouri şi situaţii privind sporurile şi primele la salariu organizate independent de întreprindere, în funcţie de tipul acestora pentru documentarea altor suplimente şi prime în favoarea salariaţilor.

Documentele primare pentru evidenţa muncii şi a salariului pot fi diferite după structură şi număr, în funcţie de ramura şi caracterul activităţii economice a întreprinderii. Toate documentele primare folosite pentru evidenţa muncii şi a salariului se predau din secţiile întreprinderii în contabilitate, unde în baza lor se întocmesc registrele analitice şi sintetice pe acest sector de evidenţă. 

Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele reţineri:
  • reţineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice;

  • reţineri sociale: 6 % - contribuţia individuală de asigurări sociale de stat, 3,5 % - contribuţia de asigurări medicale obligatorii ;

  • diverse reţineri: avansurile la salariu acordate anterior; restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greşeli de calcul; avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu; în cazul concedierii salariatului înainte de expirarea anului de muncă, în contul căruia el a primit de acum concediu, pentru zilele nelucrate ale concediului; plăţi la sindicatele de ramură, locale; reţineri pentru daune materiale cauzate întreprinderii, comise din vina lucrătorului şi recunoscute de el; reţineri privind executarea titlurilor executorii (pensii alimentare etc.); reţineri pentru chirii, pentru achitarea bunurilor procurate în rate, pentru servicii comunale prestate de obiectele sociale ale întreprinderii (cămine); reţineri privind împrumuturile acordate anterior salariaţilor etc.

Toate reţinerile se efectuează pe baza următoarelor documente justificative: fişa personală de calcul al impozitului pe venit, actul de rebut, actul de inventariere, lista de plată, diferite contracte, titluri executorii etc.

Conform art.15 din Codul fiscal, cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice (inclusiv a gospodăriilor ţărăneşti şi întreprinderilor individuale) pe anul 2009 sunt următoarele:

  • 7 % din suma venitului impozabil anual care nu depăşeşte suma de 25 200 lei;

  • 18 % din suma venitului impozabil anual care depăşeşte 25 000 lei.

Venitul impozabil al salariatului cuprinde orice formă de salarizare, premiile, suplimentele, onorariile, indemnizaţiile, comisioanele şi alte plăţi, precum şi înlesnirile acordate salariatului de către întreprindere. În venitul impozabil nu se includ despăgubirile de asigurare primite conform contractului de asigurare, despăgubirile primite pentru repararea daunelor în caz de vătămare a sănătăţii, inclusiv în caz de invaliditate, bursele elevilor, studenţilor, pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii, dividendele de la rezidenţi, patrimoniul primit ca donaţie, moştenire, câştigurile din loterie şi alte forme de venituri stabilite de Codul fiscal.

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculează şi se reţine la sursa de plată, în momentul plăţii salariului, de la suma venitului impozabil, care se determină ca diferenţă dintre suma venitului brut şi suma scutirilor acordate salariatului, suma contribuţiilor de asigurări medicale şi sociale. Scutirile se acordă numai la locul de muncă de bază, unde se ţine evidenţa carnetului de muncă al lucratorilor rezidenţi ai Republicii Moldova. Scutirea personală constituie:

  1. 7 200 lei anual, în cazul când nu există scutirea specificată în punctul b);

  2. 12000 lei anual pentru lucrătorul care

  • s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobîl;

  • este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la C.A.E. Cernobîl;

  • este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;

  • este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;

  • este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II;

  • este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

Fiecare salariat care se află în relaţii de căsătorie pe parcursul întregului an fiscal are dreptul la scutiri suplimentare în sumă de 7 200 lei anual, în cazul când soţul (soţia) nu beneficiază de scutirea personală.

Lucrătorul are dreptul la scutiri în mărime de 1 680 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie 7 200 lei. Persoana întreţinută este persoana care întruneşte condiţiile de mai jos:

  • are relaţii de rudenie în ascensiune sau descendenţă (copii, părinţi);

  • locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu, dar învaţă la secţia de zi cu frecvenţă a unei instituţii de învăţământ mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;

  • este întreţinută de contribuabil;

  • primeşte un venit anual mai mic de 7 200 lei.

Pentru a acorda scutirile sus-menţionate, lucrătorul prezintă patronului cererea de scutire până la data încadrării în munca ca angajat sau până la începutul anului, anexând la aceasta documentele necesare pentru confirmarea poziţiei sale de rezident, stării sociale, familiale sau sănătăţii.

Calculul venitului impozabil şi impozitului pe venit se face în bază cumulativă, de la începutul anului sau din momentul angajării la serviciu, în fişa personală deschisă pentru fiecare salariat.

Agentul economic care a efectuat reţinerea impozitului este obligat în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile să prezinte Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta pentru luna raportată, iar în termen de o lună de la încheierea anului fiscal – Nota de informare privind plăţile salariale şi alte plăţi efectuate de catre patron în folosul angajaţilor şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi pe anul fiscal respectiv.

Exemplul 10.6

Întreprinderea în anul 2009 a calculat următoarele salarii pentru angajatul Cojocaru Ion: ianuarie – 3 150 lei, februarie – 3000 lei, martie – 4 000 lei, aprilie – 4000 lei. Salariul a fost achitat respectiv pe 30 ianuarie, 28 februarie ia pe lunile martie şi aprilie pe 30 aprilie. În baza cecerii depuse lucrătorul a beneficiat de o scutire personală anuală de 7 200 lei sau 600 lunar şi, având un fiu, de o scutire pentru persoanele întreţinute 1 680 lei sau 140 lei lunar.

Venitul impozabil se determină prin scăderea mărimii scutirilor şi contribuţiilor de asigurări sociale şi medicale din venitul îndreptat spre plată. Impozitul pe venit se calculează reieşind din cotele stabilite de Codul fiscal.

Ianuarie:

Venit impozabil – 2 110,75 lei (3 150 – 2 150 x 0,035 – 2 150 x 0,06 - 740)

În luna ianuarie impozitul pe venit a fost calculat prin însumarea impozitului pe venit corespunzătoar celor două tranşe de calcul al impozitului:

[(2100 x 1 (numărul de luni)) x 7% : 100%] = 147 lei,

[(2110,75 – 2100) x 1 x 18% : 100%] = 1,94 lei,

Suma totală a impozitului pe venit reţinut în luna ianuarie 2009 a constituit 148,94 lei (147 + 1,94).

Suma impozitului ce urmează a fi virată la buget este de 148,94 lei.

Februarie:

Venit impozabil – 4085,75 lei (6150 6150 x 0,035 – 6150 x 0,06 – 1480)

Dat fiind faptul ca suma venitului impozabil nu depăşeşte plafonul stabilit pentru prima cotă a impozitului pe venit în mărime 4 200 lei pentru 2 luni (25 200 lei : 12 luni = 2100 lei lunar) impozitul pe venit se va calcula reieşind doar din prima cotă.

4085,75 x 7 % = 286,00 lei

Suma impozitului pe venit calculat cumulativ pînă în luna februarie constituie 286,00 lei

Suma impozitului ce urmează a fi virată la buget este de 137,07 lei (286 – 148,94)

Martie

În luna martie nu s-a reţinut impozitul pe venit, deoarece nu a avut loc nici o plată.

 Aprilie

Venit impozabil – 9845,75 lei (14150 14150 x 0,035 – 14150 x 0,06 – 2960)

[(2100 x 4 (numărul de luni)) x 7% : 100%] = 588 lei,

[(9845,75 - 2100 x 4) x 18% : 100%] = 260,24 lei,

Suma impozitului pe venit calculat cumulativ pînă în luna aprilie constituie 848,24 lei (588 + 260,24)

Suma impozitului ce urmează a fi virată la buget este de 562,23 lei (848,24 286)

Sumele impozitului pe venit reţinute în plus se restituie anagajatului sau, cu consimţămîntul acestuia, se trec în contul micşorării sumei impozitului, ce urmează a fi reţinut în perioadele ulterioare.

Conform Codului Muncii al Republicii Moldova nr. 154 din 28.03.2003 intrat în vigoare la 01.10.2003 tuturor angajaţilor li se acordă concedii anuale, menţinându-se locul de muncă şi salariul mediu. Concediul de odihnă anual se acordă salariaţilor pe o durată de cel puţin 28 de zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare.

Concediul de odihnă pentru primul an de muncă se acordă salariaţilor după expirarea a 6 luni de muncă la unitatea respectiva. Înainte de expirarea a 6 luni de muncă la unitate, concediul de odihnă pentru primul an de munca se acordă, următoarelor categorii de salariaţi:

a) femeilor – înainte de concediul de maternitate sau imediat dupa el;

b) salariatilor în vîrsta de pîna la 18 ani;

c) altor salariati, conform legislatiei în vigoare.

Concediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă poate fi acordat salariatului, în baza unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform programării stabilite. Programarea a concediilor de odihnă se stabileşte de către administraţie de comun acord cu organele sindicale la întreprindere. La stabilirea concediilor se ţine seama de dorinţa muncitorilor şi de interesul asigurării activităţii normale a întreprinderii.

În cazul în care acrodarea concediului se poate răsfrînge negativ asupra activităţii întreprinderii concediul, cu acordul salariatului, poate fi amînat pe anul viitor. Se interzice neacordarea concediului timp de doi ani consecutivi şi nu se admite înlociurea concediului anual de odihnă nefolosit cu o compensaţie în bani, cu excepţia cazurilor de încetare a contractului individual de munca al salariatului care nu şi-a folosit concediul. Durata concediilor medicale, a celor de maternitate şi de studii nu se include în durata concediului de odihnă anual.

Retribuţia pentru concedii se calculează pe baza salariului mediu zilnic şi duratei concediului (zile).

Pentru calcularea salariului mediu se stabilesc două perioade de referinţă:

  • ultimele 12 luni calendaristice – pentru lucrătorii din unităţile agricole şi pentru lucratorii, al căror timp de lucru nu se supune evidenţei (nu este normat). Salariul mediu pe o zi se determină prin împărţirea sumei salariului anual la 12 luni şi la 29,4 zile (numărul mediu de zile calendaristice în lună, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare indicate în articolul 111 al Codului Muncii). În cazul în care pe parcursul perioadei de referinţă nu toate lunile au fost lucrate, atunci salariul mediu zinlnic se determină prin împărţirea salariului pentru lunile lucrate integral (de la data de întîi pînă la data de întîi a lunii următoare) la numărul de luni lucrate integral şi la 29,4.

  • ultimele trei luni calendaristice de lucru – în celelalte cazuri. Salariul mediu pe o zi se determină prin împărţirea salariului pe 3 luni la numărul zilelor calendaristice ale acestei perioade, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare. La calcularea concediului în zile calendaristice salariul mediu pe zi se determină prin împărţirea sumei salariului pe perioada de referinţă la numărul zilelor calendaristice din această perioadă, cu excepţia zilelor de sărbătoare stabilite de legislaţie. Pentru lucratorii care în perioada de decontare nu au lucrat toate zilele cuvenite conform calendarului săptămînii de lucru de cinci sau şase zile lucrătoare, zilele lucrate se aduc la zile calendaristice cu aplicarea coeficienţilor egali cu 1,4 şi, respectiv, 1,17.

Exemplul

 În decembrie 2008 unui angajat al întreprinderii i s-a acordat concediu legal de odihnă pe o perioadă de 28 de zile calendaristice. Salariul angajatului pentru ultimele 3 luni calendaristice a alcătuit 2 548 lei, iar numărul total de zile lucrătoare – 53,conform graficului săptămînii lucrătoare de 5 zile, respectiv în lunile:

  • septembrie – 850 lei/17 zile;

  • octombrie – 865 lei/20 zile;

  • decembrie – 833 lei/16 zile.

Pentru a determina suma îndemnizaţiei de concediul ce i se cuvine salariatuluitrebuie de parcurs următoarele etape:

  1. se determină salariul mediu pe o zi lucrătoare în felul următor:

(850+865+833)/(17+20+16) = 48,08 lei

  1. salariul mediu pe o zi lucrătoare se transformă în salariul mediul pe o zi calendaristică:

48,08 x 53 zile lucrătoare/92 zile calendaristice = 27,70 lei

  1. se determină mărimea îndemnizaţiei de concediu:

27,70 x 28 zile calendaristice = 775,6 lei

Pentru plăţile efectuate cu o periodicitate mai mare de 3 luni şi mai mică de 12 luni, la calcularea îndemnizaţiei pentru concediu de odihnă anual aceste sume se împart la 4 sau la 12 în dependenţă de periodicitatea acestora şi la 29,4, iar suma obţinută se adună la salariul mediu pe o zi.

În cazul achitării salariilor în numerar, casierul întocmeşte o dispoziţie de plată de casă pentru fiecare sumă a salariului eliberat sau un borderoului de plată. La sfârşitul zilei casierul calculează suma salariilor achitate şi suma salariilor neridicate (nereclamate). Salariile nereclamate timp de trei zile (perioada pentru achitarea salariilor) se înscriu în borderoul salariului depus, se varsă în contul de decontare şi se achită ulterior la cererea angajatului.

Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu personalul întreprinderii aferente remuneraţiilor şi sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. În creditul acestui cont se reflectă remuneraţiile calculate, iar în debit – sumele achitate şi reţinute. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune.

Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea muncii cuprinde următoarele momente:

Salariile calculate personalului constituie un element al consumurilor sau cheltuielilor care, în funcţie de destinaţie, se contabilizează astfel:

  1. În cazul când salariile calculate reprezintă consumuri de producţie directe sau indirecte, acestea se includ în costul produselor fabricate sau serviciilor prestate şi se reflectă prin formula contabilă:

  • debit conturile 811 “Producţia de bază”, 812 “Activităţi auxiliare”, 813 “Consumuri indirecte de producţie”

  • credit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

  1. În cazul când salariile sunt calculate lucrătorilor încadraţi în procesul de procurare, creare a activelor, încărcare şi descărcare a materialelor şi în alte lucrări legate de aprovizionare, acestea se includ în valoarea de intrare a acestor active:

  • debit conturile 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”, 121 “Active materiale în curs de execuţie”,122 “Terenuri”, 211 “Materiale”, 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 217 “Mărfuri”

  • credit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

  1. În cazul când salariile calculate reprezintă cheltuieli ale perioadei, ele nu constituie o ca parte a costului de producţie, se reflectă în conturile clasei 7 “Cheltuieli” şi se scad din venituri la calcularea rezultatului financiar.

  • debit conturile 712 “Cheltuieli comerciale”, 713 “Cheltuieli generale şi administrative”, 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”, 723 “Cheltuieli excepţionale”

  • credit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Reţinerile din salarii se contabilizează în felul următor:

  • debit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – la suma totală a reţinerilor;

  • credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” – la suma impozitului pe veniturile persoanelor fizice;

  • credit contul 533 “Datorii privind asigurările” – la suma primelor de asigurare, contribuţiilor la asigurărlei sociale la bugetul asigurărilor sociale, contribuţiilor de asigurări medicale obligatorii;

  • credit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” – pentru recuperarea prejudiciului material cauzat, pentru mărfurile procurate în rate, pentru împrumuturile primite, plata pentru serviciile comunale, pensiile alimentare, servicilei prestate de instituţiile preşcolare etc.

În debitul contului 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, în afară de reţineri, se reflectă plata salariilor prin formula contabilă:

  • debit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”,

  • credit contul 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”.

Suma salariilor neridicate se trece pe un subcont distinct deschis în cadrul contului 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”.

Salariile acordate angajaţilor sub formă de avans se reflectă în debitul contului 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” şi creditul contului 241 “Casa”. În cazul obţinerii la sfîrşitul perioadei de gestiune unui sold debitor în cadrul contului 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, acesta se trece la contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” prin formula contabilă:

  • debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”,

  • credit contul 531“Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”.

Îndemnizaţia pentru concediul de odihnă anual se reflectă în acelaşi cont 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”.

La suma îndemnizaţiilor calculate pe perioada se întocmeşte formula contabilă:

  • debit conturile 811 “Producţia de bază”, 812 “Activităţi auxiliare”, 813 “Consumuri indirecte de producţie”, 712 “Cheltuieli comerciale”, 713 “Cheltuieli generale şi administrative”,

  • credit contul 531“Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”.

Calcularea îndemnizaţiei pentru concediul de odihnă anual poate fi efectuată pe seama unei rezerve create anterior:

  1. constituirea rezervei pentru plata concediului legal de odihnă:

  • debit conturile 121 “Active materiale în curs de execuţie”,141 “Cheltuieli anticipate pe termen lung”, 251 “Cheltuieli anticipate curente” , 811 “Producţia de bază”, 812 “Activităţi auxiliare”, 813 “Consumuri indirecte de producţie”, 712 “Cheltuieli comerciale”, 713 “Cheltuieli generale şi administrative”

  • credit contul 538 “Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”;

  1. calculul îndemnizaţiei pentru concediul de odihnă anual pe seama rezervei create:

  • debit contul 538 “Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”,

  • credit contul 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”.

Contabilitatea datoriilor faţă de personal privind alte operaţiuni

Relaţiile întreprinderii cu personalul pot fi exprimate atât în datorii salariale, cât şi în datorii rezultate din alte operaţiuni. Acestea pot fi datorii faţă de salariaţi pentru sumele cheltuite de aceştea din contul propriu în interesele întreprinderii pentru acoperirea unor cheltuieli şi stingerea datoriilor întreprinderii în special, datorii faţă de titularii de avans.

Pentru evidenţa decontărilor cu personalul întreprinderii privind alte operaţiuni, cu excepţia decontărilor privind retribuirea muncii, este destinat contul de pasiv 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. În creditul acestui cont se reflectă datoriile privind alte operaţiuni calculate personalului, iar în debit – achitarea şi trecerea la scăderi a datoriilor faţă de personal. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal privind alte operaţiuni la finele perioadei de gestiune.

Dacă titularul de avans pleacă în deplasare fără a primi un avans spre decontare, cheltuielile efectuate de el, în baza decontului de avans, se înregistrează în felul următor:

  • debit conturile 712 “Cheltuieli comerciale”, 713 “Cheltuieli generale şi administrative”, 813 “Consumuri indirecte de producţie”, 111 “Active nemateriale”, 121 “Active materiale în curs de execuţie”, 123 “Mijloace fixe”, 211 “Materiale”, 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 217 “Mărfuri”, 251 “Cheltuieli anticipate curente”,

  • credit contul 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”.

Salariaţii întreprinderii pot achita unele datorii financiare, comerciale, faţă de buget ale întreprinderii pe seama mijloacelor proprii. În baza decontului de avans, chitanţelor şi bonurilor de plată se întocmesc următoarele formule contabile:

  • debit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, 539 “Alte datorii pe termen scurt”,

  • credit contul 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”.

În cazul efectuării unor cheltuieli care depăşesc mărimea avansurilor spre decontare eliberate titularului de avans, soldul creditor al contului 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” se trece în catergoria datoriilor:

  • debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”,

  • credit contul 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”.

Cheltuielile suportate de titularul de avans sunt restituite acestuia, întocmindu-se formula contabilă:

  • debit contul 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”,

  • credit conturile 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”, 243 “Conturi curente în valută străină”.

Informaţia privind calcularea şi mişcarea datoriilor faţă de salariaţi se reflectă în registre respectiv pentru conturile 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” şi 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, ţinute independent de întreprinderi. La sfârşitul lunii informaţia se înregistrează în Cartea mare şi, după verificare – în Bilanţul contabil.

Tehnologii Informationale

google +