Main menu

Vânzările de mărfuri , ambalaje şi prestări de servicii specifice activităţii de comerţ, generează venituri din activitatea operaţională. Acestea sunt reprezentate de sumele sau valorile încasate sau de încasat din operaţiuni de livrări – vânzări de mărfuri sau de prestări de servicii, executări de lucrări. În concepţia contabilă actuală înregistrarea veniturilor se realizează în momentul angajării lor şi nu în momentul încasării efective ale acestuia. Din aceste considerente vânzările brute (globale) sunt alcătuite din:

  • sumă vânzărilor achitate (numerar, transfer, barter)

  • valoarea mărfurilor vândute credit (achitare posterioară , ulterioară)

  • valoarea mărfurilor vândute cu plata în rate.

Principalii indicatori economici cu care operează contabilul pentru a reflecta procesul de vânzare sunt:

1) suma încasată din vânzări sau de primit aferentă facturii comerciale (vânzare brută)

2) TVA inclusă în preţul de vânzare

3) costul vânzării (costul de achiziţie, valoarea de bilanţ a mărfurilor vândute).

Reflectarea acestor indicatori şi a operaţiilor aferente se face cu ajutorul unui sistem de conturi sintetice, şi anume: 221, 225, 217, 611, 711, 712, 714, 821, 825, 534, etc.

Exemplul 3.6.

Se livrează unui detailist, mărfuri însoţite de factura fiscală care cuprinde preţul de vânzare contractual 4 000 000 lei şi TVA 20 %. Adaosul comercial practicat de UCR pentru mărfurile livrate constituie 25 %. Cumpărătorul va achita contravaloarea mărfurilor expediate şi livrate, posterior prin virament, din acreditiv deschis de către cumpărător. Soluţionarea exemplului 3.6.

Pe parcursul efectuării operaţiilor economice unităţile de comerţ recurg deseori la livrări de mărfuri cu condiţia achitării acestora în avans integral sau parţial.

Prevederile Codului fiscal, şi în special art.108 stipulează că, dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită până la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte. Totodată dacă mărfurile, serviciile sunt livrate regulat pe parcursul unei anumite perioade de timp stipulate în contract, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii fiecărei plăţi regulate, în dependenţă de ce are loc mai înainte. Ca rezultat avansurile încasate sunt purtătoare de TVA şi operaţiile aferente urmează să fie reflectate în contabilitate. Calcularea taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor primite în contul efectuării livrărilor impozabile cu TVA se reflecta în baza ordinului de plată, calculului contabil şi Registrului de evidenţă a livrărilor prin înregistrarea contabilă:

Debit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” , iar decontarea TVA aferentă avansurilor primite poate fi înregistrată ca:

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, Credit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” , sau prin formula de stornare Debit contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”.

Exemplul 3.7.

1. Se consideră că S.A. Comerţ încasează de la client un avans în sumă de 165 000 lei în vederea livrării mărfurilor, conform ordinului de plată.

2. Ulterior S.A. Comerţ facturează şi livrează mărfuri factura fiscală, cuprinzând :

a) valoarea mărfurilor, preţ 210 000 lei

b) TVA 20 % 42 000 lei

Total de plată 252 000 lei

Avansul încasat 165 000 lei

Rest de plată 87 000 lei

3. Potrivit informaţiilor contabile costul efectiv (valoarea de bilanţ) al mărfurilor vândute constituie 183 400 lei.

Soluţii:

În activitatea unităţilor de comerţ pot avea loc cazuri când valoarea mărfurilor livrate este inferioară avansului încasat de la client. În aceste condiţii clientului i se restituie diferenţa şi totodată se fac înregistrări de corectare sau ajustare a sumei TVA aferente. Unităţile comerciale cu ridicata deseori efectuează livrări de mărfuri în condiţii specifice de vânzare, inclusiv operaţii cu scont şi/sau rabat. În aceste cazuri unităţile comerciale beneficiază de dreptul la corectarea sumelor TVA aferente livrărilor.

Exemplul 3.8.

1. Presupunem că S.R.L. Dacia a vândut mărfuri unui cumpărător convenindu-se la următoarele condiţii de plată: 5/5 – n/15, şi anume dacă cumpărătorul se achită în termen de 5 zile, el beneficiază de un scont în mărime de 5%, termenul final de plată fiind 15 zile de la data livrării.

Factura fiscală cuprinde:

a) valoarea mărfurilor, preţ 190 000 lei

b) TVA 20% 38 000 lei

Total de plată 228 000 lei

2. Potrivit informaţiilor contabile costul efectiv (valoarea de bilanţ) al mărfurilor vândute constituie 151 200 lei.

3. Cumpărătorul a achitat suma datorată peste 4 zile de la data efectuării livrării.

Soluţionarea exemplului 3.8.

Dacă scontul este folosit iar livrările şi achitările se efectuează în diferite perioade de gestiune, atunci suma aferentă scontului se reflecta în componenţa cheltuielilor comerciale. Operaţia examinată poate fi reflectată în contabilitate folosind un cont al contabilităţii de gestiune, de exemplu, 826 „Venitul global din vânzări”. În aceste condiţii înregistrările contabile vor fi de natura:

Exemplul 3.9.

Presupunem că totalul brut al unei facturi pentru vânzarea de mărfuri este de 1 800 000 lei, rabatul pentru defecte de calitate este de 100 000 lei, remiza pentru vânzări superioară sumei de 1 000 000 lei este de 5%, remiza pentru fidelitatea clientului 10% şi scontul de decontare pentru plata înainte de scadenţă este de 2% .

Factura simplificată arată astfel:

Valoarea brută a mărfurilor vândute

1 800000

Rabatul pentru defectele de calitate

100000

1700000

Remiza 1 ( 1.700.000 * 5 % )

85000

1615000

Remiza 2 ( 1.615.000 * 10 % )

161500

Net comercial

1453500

Scont decontare (1.453.500 * 2 %)

29070

Net financiar

1424430

TVA deductibil

270640

Total factură

1695070