Înfiintarea unei firme - cadrul legal

În Romania, persoana/grupul de persoane care doresc sa initieze o afacere poate/pot realiza aceasta conform reglementarilor legale privitoare la modul de înfiintare, înregistrare si la formele pe care le poate lua o societate comerciala, cuprinse în Legea 31/1990.

Formele cel mai des întalnite de organizare a societatilor comerciale sunt societatile pe actiuni (SA) si societatile cu raspundere limitata (SRL). Întreprinzatorii sunt cei care aleg forma juridica pe care o considera favorabila promovarii intereselor lor, în conformitate cu prevederile legale.

Persoanele care înfiinteaza societatea comerciala contribuie cu bani (aport în numerar) si bunuri (aport în natura). Împreuna, acestea formeaza capitalul social al firmei. Din punctul de vedere al asumarii raspunderi lor, se disting doua tipuri de firme:

  • societate cu raspundere limitata – în cazul înregistreaza de pierderi, proprietarul este responsabil numai în limita aportului sau la capitalul social al firmei;

  • societate cu raspundere nelimitata – daca firma este insolvabila sau înregistreaza pierderi, proprietarul raspunde cu întreaga avere personala.

Dosarul de înregistrare a firmei depus la Oficiul Registrului Comertului va cuprinde mai multe acte:

  • cerere-formular O.N.R.C (Oficiul National al Registrului Comertului);

  • rezervarea denumirii firmei (în judet sau la nivel de tara);

  • act constitutiv (autentificat de catre avocat sau notarul public) la întocmirea caruia trebuie lamurit, în mod obligatoriu:

  • obiectul principal de activitate; eventual în paranteza;

  • obiectul secundar de activitate;

  • denumirea firmei (cu numarul rezervarii eliberate de catre O.N.R.C);

  • asociatii / administratorii firmei;

  • aportul la capitalul social al fiecaruia dintre asociati.

  • cazier fiscal al fiecaruia dintre asociatii si administratorii firmei;

  • copia actului de proprietate asupra spatiului unde se stabileste sediul social/Contract de comodat sau de închiriere a spatiului respectiv;

  • acordul asociatiei de proprietari / locatari;

  • acordul vecinilor (riveranii);  copie a C.I./Pasaportului asociatilor;

  • specimen de semnatura a administratorului (administratorilor) firmei;

  • declaratii ale asociati lor firmei (autentificate);

  • procura asociati lor pentru persoana împuternicita sa depuna dosarul la O.N.R.C. (autentificata);

  • dovada depunerii capitalului social la banca aleasa de asociatii firmei;

  • declaratie (formular O.N.R.C.) semnata de catre unul dintre asociati.

Analiza swot - oportunitati si riscuri în înfiintarea si gestionarea unei firme

Analiza SWOT este cea mai importanta tehnica manageriala utilizata pentru întelegerea pozitiei strategice a unei întreprinderi/organizatii. Termenul SWOT provine din limba engleza, de la initialele cuvintelor Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati) si Threats (amenintari).

Analiza SWOT este un instrument managerial, de fapt o tehnica prin care se pot identifica punctele tari, punctele slabe si se pot examina oportunitatile si amenintarile unui proiect, ale unei actiuni etc. În cele ce urmeaza ne vom referi la realizarea analizei SWOT cu privire la înfiintarea si gestionarea unei firme. Analiza SWOT poate fi realizata de întreprinzatori înainte de decizia de înfiintare a firmei, dar si ulterior în administrarea / gestionarea firmei. Indiferent însa de momentul realizarii analizei SWOT, aceasta este deosebit de utila pentru întreprinzatori, în scopul constientizarii unor aspecte pe care, altfel, s-ar putea sa nu le ia în seama si de care sa nu tina cont (în ceea ce priveste calitatile si defectele firmei si În ceea ce priveste oportunitatile de piata si amenintarile).

Analiza SWOT presupune realizarea unui inventar pe mai multe teme.

Punctele tari – vin interiorul firmei Punctele slabe – vin interiorul firmei
Reprezinta calitatile, avantajele, aspectele pozitive, tangibile si intangibile, ale firmei. Punctele tari adauga valoare în activitatea firmei, ofera avantaje în fata concurentei, pot constitui surse pentru succesul organizatiei în atingerea obiectivelor propuse. Pot fi identificate, raspunzand la întrebari cum ar fi:
  • Ce resurse utile are firma?
  • Ce avantaje are firma fata de concurenta?
  • Ce este mai bine realizat în activitatea firmei respective decat în cazul concurentei?
  • Ce aspecte merg bine în firma?
Reprezinta slabiciunile interne ale firmei, defectele, ariile sale de vulnerabilitate; acestea scad valoarea activitatii desfasurate, plaseaza firma în dezavantaj concurential. Din perspectiva managerului, un „punct slab” reprezinta un element ce poate împiedica atingerea obiectivelor organizatiei. Odata identificate, punctele slabe pot fi corectate. Depistarea cu acuratete a punctelor slabe da mai multa valoare analizei marcand zonele de interventie pentru îmbunatatirea activitatii. Pot fi identificate, raspunzand la întrebari de genul:
  • Ce nu merge bine în firma?
  • Ce aspecte trebuie îmbunatatite?
  • Ce anume afecteaza negativ competitivitatea firmei?
  • Ce anume pune firma în dezavantaj fata de firmele concurente?
Oportunitatile – conjuncturi exterioare pozitive care pot avantaja, pot favoriza activitatea firmei si de care firma poate beneficia Amenintarile – conjuncturi exterioare negative pentru activitatea firmei
Astfel de aspecte pot fi considerate schimbarile tehnologice, politice, sociale si chiar cele economice. Oportunitatile sunt uneori sanse oferite de întamplare, în afara campului de influentare a lor prin management, desi ele pot influenta pozitiv procesul dezvoltarii. Din punctul de vedere al înfiintarii firmei , oportunitati le reprezinta schimbarea aparuta În mediul de afaceri, în preferintele consumatorului, care poate fi valorificata prin initiative de succes. Pot fi identificate, raspunzand la întrebari de genul:
  • Ce aspecte din evolutia economiei poate avantaja firma?
  • Ce schimbari în mediul de afaceri avantajeaza firma?
  • Care sunt conditiile favorabile dezvoltarii activitatii firmei, existente acum pe piata?
Acestea constituie pentru firma limitarile, riscurile care se impun organizatiei din partea unui mediu extern aflat în schimbare. Este vorba de conditionari externe aflate dincolo de campul de actiune manageriala; ele pot fi atat riscuri tranzitorii, cat si permanente. Pot fi identificate, raspunzand la întrebari precum:
  • Care sunt obstacolele cu care se poate confrunta firma În activitatea ei?
  • Care sunt schimbarile globale la nivelul economiei care pot afecta, În mod negativ, firma?
  • Ce masuri la nivel national pot afecta activitatea firmei, într-un mod imprevizibil?

In cazul oportunitatilor si amenintari care vin din mediul exterior firmei. Deoarece scopul activitatii economice (indiferent de domeniu) este obtinerea de profit (într-un cadru legal), întreprinzatorii trebuie sa identifice si sa valorifice oportunitatile, în adaptarea lor la cerintele mediului de afaceri si în satisfacerea cerintelor cumparatorilor. Pentru a fructifica o oportunitate, aceasta trebuie perceputa si analizata. Vor avea succes întreprinzatorii atenti la schimbare, pregatiti sa ia decizii rapide de adaptare la schimbare.

Decizia de înfiintare a unei firme presupune si asumarea unor riscuri – amenintarile identificate în analiza SWOT se constituie pentru firma în riscuri. Unele riscuri sunt previzibile (provocarea pierderilor este datorata unor factori care pot fi anticipati), altele sunt imprevizibile (determinate de situatii accidentale: instabilitate social-politica, economica, actiuni neasteptate ale firmelor concurente, calamitati naturale etc.). Enumeram numai cateva dintre riscurile cele mai evidente: investirea de bani personali sau investirea de timp si efort, care în caz de esec nu se pot recupera; renuntarea la un loc de munca stabil ca angajat; dificultatile unui sistem birocratic greoi; cadru legislativ stufos; contractarea de datorii care trebuie restituite; probabilitatea confruntarii cu o concurenta puternica; greutati în gasirea si angajarea unor oameni competenti; dificultatea de a convinge segmentul necesar de clientela.

Tipuri de comportament privind modul de abordare si atitudinea fata de risc: impulsiv, prudent, realist. În general cel din urma este cel mai adecvat si are în vedere si actiuni în scopul minimizarii riscurilor.

Metodele de actiune pentru minimizarea riscurilor: - actiuni asupra cauzelor ce pot provoca pierderi; -

actiuni de acoperire a riscurilor (asigurarea riscului prin care asiguratorul accepta preluarea unei anumite parti din pierderile posibile).

Gestionarea firmei - managementul afacerii

Managementul firmei presupune în principal:

Elementele principale ale organizarii activitatii economice a unei firme:

  • constituirea unor structuri organizationale: departamente, servicii, compartimente, echipe de lucru etc.; fiecaruia i se stabilesc obiectivele, de asemenea se precizeaza relatiile dintre acestea;

  • stabilirea principiilor si regulilor de comunicare, de circulatie a informatiei, de coordonare, colaborare, decizie, control si evaluare; instituirea unui climat pozitiv, stimulativ de activitate.

Conducerea afacerii este o activitate continua implicata în organizare, în obtinerea, promovarea produsului si în controlul întregii activitati.

Obtinerea produsului reprezinta etapa-cheie în derularea unei afaceri. Produsele pot fi bunuri sau servicii.

Managementul productiei consta într-o astfel de gestionare a activitatii încat sa se asigure utilizarea eficienta a resurselor firmei.

Promovarea produsului este o alta etapa ce contribuie la cresterea eficientei firmei. Aceasta consta În pregatirea pietei pentru acceptarea si succesul produsului, prin publicitate.

Etapa controlului . Organizarea, planificarea si conducerea trebuie Însotite de control si adoptarea de masuri adecvate pentru eficientizare. Orice întreprinzator va avea în vedere:

  • verificarea respectarii deciziilor si realizarii sarcinilor;

  • monitorizarea derularii afacerii pe tot parcursul sau;

  • prevenirea sau limitarea abaterilor de la normele si principiile firmei;

  • evaluarea performantelor;

  • elaborarea de masuri corective.

Toate aceste aspecte ale activitatii firmei respectiv: organizarea firmei, conducerea firmei, obtinerea produsului, promovarea produsului, controlul activitatii sunt aspecte care se coreleaza În gestionarea firmei. Informarea este cheia succesului în afaceri.

Concluzii: Înfiintarea firmei presupune multe eforturi, documente si atentie, deoarece fiecare detaliu este semnificativ, iar raspunderea este pe masura. Dupa aceasta etapa începe însa adevarata activitate. Gestionarea problemelor firmei presupune parcurgerea sistematica si permanenta a unor etape, initiativa, dar si disciplina, toate cu un singur scop, profitabilitatea. Analiza SWOT ofera date despre mediul intern si extern si pune În evidenta atat aspectele care sustin si asigura mijloacele necesare dezvoltarii, cat si aspectele care actioneaza ca frane si riscuri în raport cu atingerea obiectivelor firmei. Concepte-cheie: societati comerciale; analiza SWOT; tipuri de riscuri; gestionarea firmei.

Aplicatii: 1. Sunteti în etapa în care ati decis sa înfiintati propria firma. Realizati analiza SWOT cu privire la Înfiintarea propriei firme. Examinati, pe baza analizei SWOT realizate, riscurile si oportunitatile legate de înfiintarea si gestionarea propriei afaceri. 2. Grupati-va cate 4 elevi. Alegeti o firma de mici dimensiuni la care aveti acces la informatii, realizati analiza SWOT a firmei respective. Prezentati în clasa analizele voastre. Faceti observatiile care se impun din perspectiva cerintelor unei analize corecte si obiective. *[Exersarea competentei specifice: Identificarea oportunitatilor si a dificultatilor în activitatea firmei]

Formalitati în vederea înfiintarii unei firme

Stabilirea spatiului care va reprezenta sediul social al firmei (eventual a sediului principal si a sediilor secundare); în acest sens: a) sediul social al firmei poate fi un spatiu aflat în proprietatea sau în folosinta asociatilor si administratorilor viitoarei firme; b) se pregatesc actele doveditoare pentru spatiu: - extras de carte funciara de la proprietari/contract de închiriere, subînchiriere, comodat; - acordul proprietarilor sau chiriasilor din spatiile vecine cu spatiul în cauza.

Stabilirea denumirii firmei (eventual a emblemei firmei); firma si emblema se verifica la Oficiul Registrului Comertului (din judetul în care se stabileste sediul firmei), de unde se elibereaza dovada înregistrarii si rezervarii acestora.

Întocmirea si semnarea actului constitutiv al firmei , corespunzator formei juridice pe care asociatii si administratorii au ales-o (realizata la Notariat); în acest scop sunt necesare:

  • acte de identificare a asociati lor si administratorilor (persoane fizice);

  • acte de identificare a asociati lor si administratorilor (persoane juridice): statut, certificat de înmatriculare/înregistrare fiscala, certificat de bonitate bancara;

  • certificat de cazier judiciar pentru asociati si administratori.

Constituirea capitalului social al firmei prin depunerea de catre asociati si administratori a aporturilor lor în numerar la o banca (în situatia unor aporturi în natura se pregatesc actele de proprietate pentru acestea).

Achitarea taxei judiciare si a taxei de timbru pentru înmatricularea firmei.

Pregatirea dosarului de înfiintare a firmei , cuprinzand toate actele necesare si depunerea acestuia la Oficiul Registrului Comertului din judetul unde s-a stabilit sediul firmei. La Oficiul Registrului Comertului au loc:

  • verificarea dosarului de înfiintare a firmei;

  • controlul legalitatii actelor si autorizarea înmatricularii firmei, de catre judecatorul delegat de tribunalul teritorial;

  • transmiterea spre publicare în Monitorul Oficial al Romaniei a încheierii judecatorului delegat;

  • înmatricularea societatii; - eliberarea certificatului de înmatriculare si a încheierii judecatorului delegat.

Înregistrarea fiscala a societatii si obtinerea codului fiscal de la Administratia Financiara teritoriala. Obtinerea avizelor si autorizatiilor necesare functionarii firmei.

Competentele specifice

  • Manifestarea initiativei, a spiritului întreprinzator în domeniul economic.

  • Utilizarea competentelor specifice economiei si antreprenoriatului în activitatea de înfiintare si gestionare a unei firme.

  • Manifestarea initiativei, a spiritului întreprinzator în domeniul economic.

  • Identificarea oportunitatilor si a dificultatilor în activitatea firmei.

  • Utilizarea dialogului si a negocierii în situatii economice concrete.

  • Manifestarea responsabilitatii data de angajati, clienti si mediu. * Utilizarea instrumentelor de studiere a pietei pentru identificarea domeniului de activitate.

Back to Top