Conceptul de performanţă financiară

Poziţia financiară a întreprinderii reprezintă totalitatea activelor şi capitalurilor asupra cărora întreprinderilor îşi exercită controlul. Principalii factori ai poziţiei financiare sunt:

  • activele întreprinderii;

  • structura financiară;

  • lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii;

  • flexibilitatea şi adaptabilitatea la schimbările mediului economic.

Obiectivele şi domeniile de realizare a funcţiunii financiare

Obiectivele funcţiunii financiare

Desfasurarea activitatii unei intreprinderi , in conditii de eficienta prin respectarea cadrului legislative(economic,financiar, fiscal), presupune existenta si imbinarea factorilor de productie, respectiv mijloace materiale si umane, resurse care se regasesc sub denumirea generica de capital fizic si uman. Capitalul fizic, format din active (bunuri) si active financiare (fonduri, creante, datorii etc) sufera un proces continuu de transformare, in cadrul caruia activele financiare se convertesc in active reale, iar cele reale in active financiare

Analiza financiară ajută la identificarea activităţii nesatisfăcătoare a întreprinderii şi la stabilirea măsurilor care vor influenţa rezultatele în viitor. Prin cunoaşterea postfaptică, curentă şi previzională a activităţii agenţilor economici a rezultatelor interne şi a cauzelor care le-au generat, analiza contribuie la cunoaşterea continuă a eficienţei utilizării resurselor umane, materiale şi financiare. Deoarece obiectivul principal al unei întreprinderi îl constituie maximizarea valorii patrimoniului, eficienţa cu care a fost folosit capitalul investit constituie obiectivul central al diagnosticului financiar.

Profitul reprezintă rezultatul pozitiv al unui agent economic şi poate fi de mai multe feluri:

  • profit pînă la impozitare

  • profit brut

  • profit net

Profitul are destinaţia de a determina necesitatea remunerării capitalului propriu, constituirii fondurilor pentru autofinanţare şi cointeresării salariaţilor. întreprinderile stabilesc profitul pe produs, pe grupe de produse, pe întreprinderi- fiice sau pe alte elemente.

Activitatea economică a întreprinderii se finalizează în efecte utile concretizate într-o serie de bunuri şi servicii apte să satisfacă nevoia socială după parcurgerea fazei schimbului prin monedă.Sub aspect valoric efectul util al activităţii agentului economic este egal cu diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile băneşti dintr-o anumită perioadă.

Page 1 of 4

Back to Top