În ultimii 30 de ani, în unele tari apusene, mortalitatea prin boli cardiovasculare a scazut, în timp ce, în tarile în curs de dezvoltare, s-a observat o crestere substantiala. În deceniile viitoare, morbiditatea prematura si mortalitatea prin afectiuni cardiovasculare se va dubla, si 80% dintre victime vor fi în tarile în curs de dezvoltare.

Cu exceptia unor tari situate în sudul Saharei, toate regiunile globului prezinta o crestere marcanta a mortalitatii prin infarct miocardic. Între anii 1990 si 2000, rata infarctelor, în tarile care au apartinut lagarului socialist, a crescut cu 32% la barbati si cu 18% la femei.

Ceea ce nimeni nu si-ar fi putut închipui în trecut, acum se pare ca e dovedit stiintific, si anume ca, în starile depresive, si alimentatia joaca un rol important.

Biochimistul si psihiatrul Joseph Hibbeln, de la Institutul National de Sanatate din Washington D.C., SUA, sustine ca exista primejdia înmultirii starilor depresive, prin consumul unor grasimi ce ar trebui evitate. Aceasta idee îndrazneata si radicala e acceptata de un numar din ce în ce mai mare de psihiatri si de biochimisti.

Ne întrebam cu totii de ce ne îngrasam, caci nu avem impresia ca mancam prea mult. Aceasta întrebare si-o pune cea mai mare parte a populatiei globului. Una dintre explicatii este cresterea consumului de grasimi. Pentru cei care nu sunt convinsi, doresc sa prezint o statistica din Germania.

În anul 1850, consumul de grasimi pe cap de locuitor era de 12,5 kg. În anul 1900, era de 17 kg, iar în prezent, consumul anual de grasimi pe cap de locuitor este de 30 kg, din care: 8 kg - margarina, 7 sau 8 kg - unt, 5 kg - ulei, iar restul - untura si alte grasimi.

În Romania, uleiul cel mai des folosit provine din semintele de floarea-soarelui. În paginile anterioare am aratat efectele acidului linolic, care reprezinta 70% din acizii grasi continuti în acest ulei.

Exista însa multe posibilitati de a obtine o masa gustoasa fara uleiuri rafinate, a caror utilizare se recomanda a fi redusa la minimum. Trebuie sa ne obisnuim sa consumam grasimile în forma lor naturala, adecvata necesitatilor organismului, pentru a nu dezechilibra procesele extrem de sensibile ale corpului.

Boala coronariana, cu consecintele ei - infarct miocardic, tulburari de ritm cardiac si diminuarea miocardului functional - constituie principala cauza de deces în majoritatea tarilor industriale si, foarte curand, va deveni pricipala cauza de deces în toate tarile în curs de dezvoltare. În anul 2020, boala coronariana va ocupa primul loc al cauzelor de deces pe tot globul. Iar factorul de risc cel mai important pentru boala coronariana este concentratia colesterolului în sange. Exista o corelatie liniara între colesterolemie si riscul deceselor prin boala coronariana. Scaderea colesterolemiei cu 0,6 mmol/l, adica cu 23 mg/dl, scade mortalitatea la barbatii de varsta mijlocie cu 24%.

Back to Top