Cei care au lansat afirmatia ca alimentatia cu lapte de soia în frageda copilarie ar duce la pubertate precoce nu pot prezenta nici o corelatie statistica semnificativa între consumul unor substante cu un potential estrogen si dezvoltarea, înainte de vreme, a functiilor sexuale la copii.

E adevarat ca, în prezent, în tarile industrializate, prima menstruatie apare cu 3-4 ani mai devreme decat acum 100 de ani, dar aceasta nu se poate atribui produselor de soia. În Germania, varsta medie este de 12-13 ani, cu extreme între 9 si 17 ani.

În ultimele decenii, s-au observat diferente mari, în ceea ce priveste frecventa bolilor cardiovasculare, a osteoporozei si a mai multor forme de cancer, între tarile asiatice si marea majoritate a tarilor apusene, ceea ce i-a facut pe oameni sa cerceteze posibilele cauze ale acestor deosebiri.

În ultimii 30 de ani, în unele tari apusene, mortalitatea prin boli cardiovasculare a scazut, în timp ce, în tarile în curs de dezvoltare, s-a observat o crestere substantiala. În deceniile viitoare, morbiditatea prematura si mortalitatea prin afectiuni cardiovasculare se va dubla, si 80% dintre victime vor fi în tarile în curs de dezvoltare.

Cu exceptia unor tari situate în sudul Saharei, toate regiunile globului prezinta o crestere marcanta a mortalitatii prin infarct miocardic. Între anii 1990 si 2000, rata infarctelor, în tarile care au apartinut lagarului socialist, a crescut cu 32% la barbati si cu 18% la femei.

Ceea ce nimeni nu si-ar fi putut închipui în trecut, acum se pare ca e dovedit stiintific, si anume ca, în starile depresive, si alimentatia joaca un rol important.

Biochimistul si psihiatrul Joseph Hibbeln, de la Institutul National de Sanatate din Washington D.C., SUA, sustine ca exista primejdia înmultirii starilor depresive, prin consumul unor grasimi ce ar trebui evitate. Aceasta idee îndrazneata si radicala e acceptata de un numar din ce în ce mai mare de psihiatri si de biochimisti.

Ne întrebam cu totii de ce ne îngrasam, caci nu avem impresia ca mancam prea mult. Aceasta întrebare si-o pune cea mai mare parte a populatiei globului. Una dintre explicatii este cresterea consumului de grasimi. Pentru cei care nu sunt convinsi, doresc sa prezint o statistica din Germania.

În anul 1850, consumul de grasimi pe cap de locuitor era de 12,5 kg. În anul 1900, era de 17 kg, iar în prezent, consumul anual de grasimi pe cap de locuitor este de 30 kg, din care: 8 kg - margarina, 7 sau 8 kg - unt, 5 kg - ulei, iar restul - untura si alte grasimi.

Back to Top