În ultimele decenii, s-au observat diferente mari, în ceea ce priveste frecventa bolilor cardiovasculare, a osteoporozei si a mai multor forme de cancer, între tarile asiatice si marea majoritate a tarilor apusene, ceea ce i-a facut pe oameni sa cerceteze posibilele cauze ale acestor deosebiri.

Un domeniu care a trezit un interes deosebit a fost acela al alimentatiei. De regula, asiaticii consuma un regim semivegetarian sau vegetarian, mult mai sarac în grasimi si în colesterol decat regimul populatiilor din tarile industrializate. Un alt aspect e faptul ca asiaticii consuma cantitati mari de produse din soia, care, în mod virtual, nu exista în alimentatia apuseana. De milenii, soia a constituit sursa majora de proteine pentru populatiile din Asia. Sa fie soia motivul frecventei mai mici a bolilor cardiovasculare, canceroase, degenerative si a osteoporozei din tarile asiatice?

Catapultata pe rampa medicinei curative de studiul Honolulu, initial, recomandarea si acceptarea favorabila a fasolei soia au fost atacate si zguduite cu putere. În timp ce unii o considera ca binecuvantarea timpurilor noastre, acum, cand produsele animale si-au dovedit nocivitatea, altii continua s-o supuna unor atacuri necrutatoare. În timp ce unii considera soia un remediu universal, altii cred ca nu e buna decat pentru hrana animalelor.

Printre altele, se afirma ca soia contine cantitati mari de toxine si de substante naturale daunatoare, ca inhibitori de proteaze, lectine, acid fitic, fitoestrogene si substante ce influenteaza în mod negativ functia glandei tiroide. La un consum mai mare, acidul fitic din soia ar duce la un deficit de substante minerale, în special fier, calciu si zinc.

Fitoestrogenele sunt considerate ca fiind cauza pubertatii precoce, care ar aparea la copiii hraniti cu formule de soia pregatite industrial.

De asemenea, s-a sustinut ca la copii fitoestrogenele ar produce tulburari de crestere, deformari articulare, tulburari tiroidiene si sterilitate.

Chiar si frecventa mai mare a unor forme de cancer pe continentul asiatic s-a pus în legatura cu consumul de soia.

Astfel de sustineri au produs îngrijorare în randurile multor consumatori de soia. Dar, înainte de examinarea lor, sa prezentam cateva date epidemiologice.

  • În Asia, unde populatia consuma soia de mii de ani, se întalnesc mai putine boli cardiovasculare si canceroase.

  • Chinezii, care se alimenteaza în mod traditional cu soia, nu prezinta decat 10% din numarul infarctelor care se întalnesc în Statele Unite.

  • Dupa adventistii vegetarieni, japonezii sunt populatia cu cea mai lunga durata de viata.

  • Femeile japoneze fac într-o proportie mai mica neoplasm mamar decat cele americane sau cele din Europa de Apus. În schimb, nepoatele lor emigrate în Statele Unite prezinta cancerul de san în aceeasi proportie cu femeile americane.

  • În sfarsit, nu exista nici un indiciu ca populatiile care consuma cantitatile cele mai mari de soia - chinezii, japonezii si coreenii - ar fi pe cale de disparitie.

Epidemiologii au ajuns la concluzia ca folosirea zilnica a produselor din soia, asociata cu alti factori de stil de viata, are o actiune protectoare asupra sanatatii.

Sa vedem deci ce se gaseste în soia si ce actiuni are ea. Examinand, în lumina datelor stiintei actuale, afirmatiile difuzate despre soia - nu fara un anumit scop -, vom constata ca sunt citate numeroase fapte din anumite lucrari, scoase din context si completate cu afirmatii cu totul eronate, prezentate într-un mod aparent plauzibil.

De exemplu, dr. Lon White a publicat un studiu înJournal of the American College of Nutrition [2000, vol. 19 (numarul 2), p. 242-255], din care reiese ca ingestia de tofu, doua sau mai multe portii saptamanal, accelereaza procesele de îmbatranire ale creierului. Însa grupul de barbati studiat era cu doi ani mai în varsta decat grupul de control, iar printre cei studiati se gaseau mai multi care avusesera deja un accident vascular cerebral. De asemenea, în grupul studiat, un numar mai mare provenea din familii sarace, probabil cu un aport nutritiv deficitar în timpul vietii intrauterine si eventual în prima copilarie, ceea ce ar fi putut contribui la o dezvoltare cerebrala mai redusa. Nu se pot trage concluzii serioase pe baza acestei singure lucrari, privind influenta produselor de soia asupra creierului.

Daca ar fi sa credem unele titluri ce apar în presa de bulevard, ar trebui ca miliardele de locuitori din Asia sa sufere de retardare mintala, de deficite de substante minerale, sa prezinte tulburari de dezvoltare, sterilitate (ati auzit asa ceva despre chinezi?), sa prezinte deformari articulare si îmbatranire cerebrala precoce. Sanatatea asiaticilor si premiile Nobel primite de ei în tarile în care libertatea si conditiile materiale au permis cercetari stiintifice serioase dovedesc tocmai contrariul.

Consumul regulat de soia a fost facut raspunzator pentru diferite tumori maligne, ce se întalnesc mai frecvent în zona asiatica. În comparatie cu restul populatiei globului, asiaticii sufera mai frecvent de cancer esofagian si cancer gastric si mult mai rar de cancere de intestin gros, prostata, san si plamani.

Astazi, se stie ca numarul mare de neoplazii esofagiene si gastrice nu se datoreaza produselor din soia, ci consumului crescut de sare, precum si de carne si de peste la saramura sau pregatit la gratar.

Riscul cancerului esofagian creste o data cu consumul de alcool, ce se întalneste des în Asia, si al alimentelor si bauturilor foarte fierbinti.

Cei care atrag atentia asupra numarului mai mare de cancere esofagiene si gastrice din zona asiatica trec sub tacere faptul ca acolo frecventa neoplaziilor de prostata, de san si de colon e mult mai mica - de exemplu, în Japonia, cancerul de prostata survine de 4-5 ori mai rar decat în Statele Unite.

S-a argumentat ca asiaticii ar avea o protectie genetica împotriva cancerului, însa, cand emigreaza în Vest, riscul lor de cancer devine identic cu acela al populatiei în mijlocul careia s-au stabilit. Se considera ca acest fenomen se datoreaza adoptarii alimentatiei de tip apusean si diminuarii consumului de soia. Cand japonezii emigreaza în Hawaii, nivelul lor urinar de izoflavone scade repede, devenind asemanator cu al celor care consuma o alimentatie de tip apusean, ceea ce arata o scadere marcata a ingestiei alimentelor traditionale.

Cateva date recente, privind soia si tumorile maligne

  • Inhibitorul Bowman-Birk din soia împiedica manifestarea genei producatoare de cancer, deci contribuie la prevenirea cancerului.

  • Inhibitorul de tripsina Kunitz poate inhiba carcinogeneza indusa chimic.

Un loc deosebit printre substantele fitochimice descoperite în ultimul timp îl ocupa genisteina, daidzeina si glicetina, care au urmatoarele actiuni:

  • inhiband enzima protein-tirozin-kinaza (PTK), încetinesc cresterea tumorala agresiva;

  • prin efectul antioxidant, pot diminua producerea de specii reactive de oxigen, deci pot reduce numarul radicalilor liberi, care joaca un rol important în aparitia tumorilor maligne;

  • pot rupe lanturile acidului dezoxiribonucleic ale celulelor maligne;

  • pot încetini sau pot chiar opri înmultirea celulara, ajutand la controlul unor proliferari celulare nedorite;

  • pot frana dezvoltarea metastazelor, inhiband angiogeneza, adica formarea vaselor de sange noi, necesare cresterii tumorale;

  • pot ajuta metabolismul hormonilor steroizi, inhiband enzima 5-alfa-reductaza.

Exista parerea gresita ca administrarea laptelui de soia n-ar fi indicata copiilor. Cercetari relativ recente arata ca genisteina consumata la o varsta cat mai frageda pregateste celulele din glanda mamara sa reziste efectelor dimetilbenzantracenului, o substanta puternic cancerigena, administrata mult mai tarziu.

Alte cercetari, efectuate în Statele Unite (Alabama), au aratat ca soia favorizeaza maturizarea si diferentierea celulelor mamare, reducand astfel vulnerabilitatea lor fata de cancer. Aceasta înseamna ca, pentru a obtine efectul maxim, soia trebuie consumata din copilarie. Studiile acestea explica de ce folosirea genisteinei la varsta de adult nu poate proteja asa de bine împotriva neoplasmului de san, cancerul cel mai des întalnit la femeile nefumatoare.

Back to Top