Se pare ca lumea a început sa înteleaga faptul ca organismul nostru, pentru a functiona cat mai bine, are nevoie de o cantitate apreciabila de lichide. Iar industria si comertul au fost pe faza, oferind o gama întreaga de bauturi nealcoolice si raspandind ideea ca apa de la robinet n-ar fi sanatoasa. Asa se face ca, în momentul de fata, în SUA se consuma de doua ori mai multe bauturi carbogazoase decat acum 25 de ani. Din nefericire, multi nu stiu ca aceasta crestere a contribuit la obezitate, carii dentare si osteoporoza si întreaba: Nu constituie bauturile nealcoolice o modalitate excelenta de a consuma mai multe lichide?

Raspunsul este un NU categoric.

Iata cateva date în legatura cu bauturile carbogazoase:

Apa, plus zahar, plus numeroase chimicale înseamna:

  • alimentatie dezechilibrata, deoarece o doza contine 120-180 de calorii goale, care produc oscilatii mari ale glicemiei, declanseaza o secretie mare de insulina - si stim ca insulina este otrava pentru artere, iar zaharul, de obicei, se transforma în grasime;

  • bauturile carbogazoase cresc aciditatea gastrica si întarzie digestia;

  • majoritatea bauturilor nealcoolice contin conservanti, substante colorante, întaritoare de gust si alte chimicale, care necesita un efort în plus din partea ficatului si a rinichilor, pentru a fi detoxifiate si eliminate;

  • unele contin substante iritante pentru mucoasa gastrica;

  • cele mai multe bauturi carbogazoase contin acid fosforic, cu efect acidifiant, care, pentru a fi neutralizat si eliminat din rinichi, foloseste calciul scos din oase, iar urmarea este osteoporoza.

Chiar daca nu contin alcool, aceste bauturi constituie o catastrofa pentru organism. A înlocui un rau cu un altul nu constituie o masura înteleapta.

Dar sucurile de fructe? Sucurile de fructe si vegetale sunt incontestabil mai hranitoare decat bauturile carbogazoase. Totusi, ele sunt mai putin hranitoare decat produsele din care provin.

În ultima instanta, sucul de portocale, de exemplu, e un produs rafinat, jefuit de majoritatea fibrelor celor mai valoroase, de care organismul nostru are o nevoie atat de mare.

Sucul de portocale nu scade colesterolemia atat de eficient ca fructul întreg. Are mai multe calorii si, în acelasi timp, satura mai putin. Prin cuvantul NATURAL ce figureaza adesea pe etichete, se pot întelege foarte multe: apa care e adaugata, sucul de fructe, care poate reprezenta 25% din volum, dar si zaharul, care e tot natural, dar jefuit de fibre.

Daca se stie ca bauturile de tip Cola si Pepsi contin cofeina, numai foarte putini sunt constienti ca majoritatea bauturilor carbogazoase contin si cofeina si, prin intermediul lor, într-un anumit sens, întregul glob a ajuns la dependenta de cofeina.

Primele relatari istorice în legatura cu cafeaua povestesc despre un pastor de capre din Abisinia, Etiopia de azi, care, în jurul anului 850 d.Hr., a observat cum caprele sale danseaza în jurul a ceea ce, ulterior, a devenit cunoscut ca fiind un arbore de cafea. A gustat boabele si, conform legendei, a intrat si el în hora caprelor.

Cercetarile au aratat ca ingestia de cafea creste riscul bolilor cardiovasculare si neoplazice, dupa cum favorizeaza si o serie de complicatii legate de sarcina. Efectele nocive ale cafelei se realizeaza prin mai multe mecanisme, printre care si acela de crestere a homocisteinei în sange. Nivelurile crescute de homocisteina, un aminoacid care contine sulf, indica un risc crescut de morbiditate si de mortalitate cardiovasculara. Concentratii mari de homocisteina s-au întalnit frecvent si la femeile care prezentau complicatii legate de sarcina si la cele cu o evolutie nefavorabila a sarcinii.

Printre cauzele cele mai des întalnite ale nivelurilor crescute de homocisteina sunt deficitele de folat si cobalamina, adica vitaminele B11 si B12.

Observatii recente arata ca, în afara vitaminelor din grupul B, nivelul homocisteinei din sange este influentat si de unii factori de stil de viata.

Studii extinse au dovedit ca fumatul si consumul de cafea se însotesc de concentratii crescute de homocisteina. Iar foarte recent, Grubben si colaboratorii sai au publicat, în American Journal of Clinical Nutrition (2000; 71:403-404), rezultatele cercetarii lor, efectuate în Olanda, din care reiese ca ingestia de cafea creste nivelul homocisteinei sanguine, independent de fumat.

Cofeina ne face sa ne simtim vioi, deoarece blocheaza receptorii pentru adenozina din creier.

În mod normal, adenozina înabusa sau slabeste activitatea altor neurotransmitatori. Prin blocarea adenozinei, adica a franei, se stimuleaza activitatea creierului si, în mod direct, productia dopaminei. Cocaina, alcoolul, nicotina si heroina cresc de asemenea nivelul dopaminei. În mod evident, cofeina are unele proprietati asemanatoare cu cele ale drogurilor, iar cei care o consuma nu sunt constienti de masura în care comportarea lor este controlata de ea. Cand nu-si mai primesc doza, apar fenomenele de sevrage, de abstinenta. În special copiii sunt foarte vulnerabili la fenomenele de abstinenta, atunci cand nu mai primesc bauturile cu care s-au obisnuit.

Industria bauturilor nealcoolice exploateaza proprietatea cofeinei de a crea dependenta, pe care o adauga tocmai cu acest scop, si nu pentru ameliorarea gustului. Cercetatorii de la Universitatea John Hopkins din Baltimore, SUA, au gasit ca numai 2 din 25 de consumatori adulti de Cola pot face deosebirea între gustul sortimentelor cu cofeina si al celor fara cofeina. Aceasta noua dovada contrazice puternic pretentia producatorilor ca ar adauga cofeina numai pentru gust. În realitate se urmareste crearea dependentei!

Efectul asupra sistemului nervos se poate vedea si la paianjen, care, dupa o doza de cafeina, nu mai e în stare sa faca o panza obisnuita, ci doar o caricatura.

La om, cofeina creste colesterolemia, tensiunea arteriala si trigliceridele în sange, produce extrasistole, insomnie si creste secretia de apa prin rinichi, contribuind la deshidratarea organismului si la senzatia de oboseala.

Cofeina trece prin placenta si afecteaza cresterea fetala , inhiband fosfodiesteraza, enzima responsabila pentru desfacerea adenozin monofosfatului ciclic (AMP ciclic). Nemaifiind desfacut, adenozin monofosfatul ciclic creste în sange, si nivelul crescut de AMP ciclic se poate interfera cu diviziunea celulara sau poate precipita vasoconstrictia uterina mediata de catecolamine.

Rata metabolismului cofeinei la femeile însarcinate este de 3 ori mai înceata, rezultand o acumulare a cofeinei în organismul mamei si al fatului.

În sfarsit, cofeina creste susceptibilitatea celulei la lipsa de oxigen , prin blocarea receptorilor specifici de adenozina.

Cu toata întelegerea pe care o avem fata de cei care au devenit dependenti de cafea, trebuie sa spunem ca nu e bautura care sa merite banii dati pentru ea.

Singura bautura perfecta e apa.

De ce? Daca nu sunteti deshidratat, 70% din greutatea dumneavoastra o reprezinta apa, iar rinichii filtreaza zilnic în jur de 180 litri de apa. Fara apa, nu poate trai nici o celula si nu se poate efectua nici unul din nenumaratele procese care au loc în corp. Organismul uman e alcatuit dintr-un numar imens de fabrici minuscule, dependente de apa, care contin miliarde de unitati foarte diversificate, însa toate dependente de apa. Pentru a mentine acest sistem minunat, si deci viata, aveti nevoie zilnic de 10-12 pahare de apa. Doua pana la patru le obtineti din alimente, restul, de opt sau chiar mai mult, trebuie sa le consumati, chiar daca nu va este sete.

Desigur, necesarul de apa difera în functie de greutatea corporala, efortul fizic depus si temperatura mediului înconjurator. Recomandarea de a bea 6-8 pahare de apa zilnic se refera la persoanele cu greutate normala - barbati între 60 si 70 kg, femei între 50 si 55 kg, care depun o munca fizica redusa, într-un mediu cu o temperatura normala.

Pentru cei care înca n-au putut parasi celelalte bauturi, nutritionistii recomanda sa se bea cate un pahar de apa dupa fiecare bautura alcoolica sau cafea, pentru a contrabalansa efectul lor deshidratant.

Back to Top