Acizii omega-3 sunt acizii grasi polinesaturati avand prima legatura la al 3-lea carbon de la capatul metilic al moleculei. Un astfel de acid este acidul linoleic (C18:3 n-3), care se gaseste mai ales în semintele de in, dar si în semintele de floarea-soarelui, dovleac, rapita, mac, nuci, soia, arahide si multe alte vegetale. În ultimii ani se face multa reclama acizilor grasi omega-3, în special pentru ca reduc riscul infarctului miocardic. Grasimea de la o serie de pesti contine lanturi lungi de acizi grasi polinesaturati omega-3, printre care si acidul eicosapentaenoic.

Acizii omega-3 nu au nici un efect asupra colesterolemiei totale si nici asupra LDL, adica colesterolul „rau”. În schimb, s-a aratat ca nivelul plasmatic al LDL creste dupa suplimentari cu 1,5-2 g de acizi omega-3. Se pare ca acest efect nefavorabil survine prin cresterea transformarii lipoproteinelor cu densitate foarte mica (VLDL) în lipoproteine cu densitate mica (LDL).

Acizii grasi omega-3

  • scad proliferarea limfocitelor;

  • influenteaza activitatile chemotactice ale neutrofilelor si ale monocitelor;

  • inhiba sinteza citokinelor proinflamatorii (citochinele sunt sintetizate de celulele activate ale sistemului imunitar si maresc proliferarea si diferentierea altor celule, ca raspuns la stimularea imuna. Sunt molecule solubile, care realizeaza comunicarea între diferite celule, controlandu-le diferentierea, multiplicarea etc.)

  • scad tendinta de aglutinare a trombocitelor si tendinta la tromboze;

  • tind sa scada tensiunea arteriala si trigliceridele din sange;

  • diminueaza întinderea leziunilor miocardice dupa un infarct;

  • scad riscul retrombozarii dupa angioplastie sau bypass;

  • stimuleaza oxidarea LDL;

  • suprima cresterea tumorala si se pare ca previn cancerul de san si de colon;

  • diminueaza fenomenele inflamatorii în poliartrita reumatoida;

  • au efect favorabil în: psoriazis, boala Raynaud primitiva, boala ulceroasa, boala Crohn, stari depresive si agresivitate exagerata;

  • au un posibil efect de prevenire în pneumopatia cronica obstructiva.

Este important sa aratam ca majoritatea studiilor, privind efectele favorabile ale acizilor grasi omega-3, se refera la acidul eicosapentaenoic. Se pare ca multi trec cu vederea faptul ca acidul eicosapentaenoic nu este un acid gras esential. Organismul uman produce acidul eicosapentaenoic din acidul alfa linoleic, ce se gaseste din abundenta în foarte multe plante comestibile. S-a aratat ca, atunci cand cineva creste consumul de vegetale ce contin acid alfa-linoleic, cresc si nivelurile sanguine ale acidului eicosapentaenoic.

Studii recente arata ca acidul alfa-linoleic, pe langa faptul ca este convertit în acidul eicosapentaenoic, mai prezinta o serie de avantaje proprii. Consumand acid alfa-linoleic, organismul poate folosi cat are nevoie pentru a produce acid eicosapentaenoic, rezervand surplusul pentru a îndeplini alte roluri benefice. În felul acesta, se va evita primejdia excesului de acid eicosapentaenoic în sange, care poate declansa un accident vascular cerebral, prin hemoragie, asa cum li se întampla adesea eschimosilor, care consuma cantitati mari de peste.

Regimul total vegetarian ofera cantitatile necesare de acizi grasi omega-3, fara a expune organismul la riscurile legate de consumul de peste.

Back to Top