De pe varful muntelui, urnesc un bolovan care începe sa se rostogoleasca spre vale, din ce în ce mai repede. Nicicand un bolovan nu va urca de la sine spre varful muntelui. De ce? Din cauza gravitatiei, desigur. Gravitatia e o forta care exista în materie. Lucrurile se atrag cu o forta proportionala cu masa lor. Asa se face ca formidabila putere a pamantului atrage bolovanul catre centrul lui. Atat de constanta, de sigura, de previzibila si de absoluta este gravitatia, încat e una dintre „legile naturii”, asa cum a fost ea descrisa de Newton, un fapt care e deasupra oricarei pareri sau oricarui punct de vedere, sfidand orice controversa.

Dar de ce se opreste bolovanul în vale? De ce nu continua sa coboare pana ce atinge centrul pamantului? Întrebare stupida! Ceva cu o putere mai mare s-a interpus între bolovan si centrul pamantului - poate ca suprafata pamantului sau ceva ce se gaseste pe sol.

Ce binecuvantare este gravitatia! Cat de imposibila ar fi viata, asa cum o cunoastem noi, fara ea! Obiecte de toate formele si marimile ar zbura în toate directiile sau ar pluti în spatiu. Dar, în acelasi timp, ce binecuvantare sunt si celelalte forte care actioneaza, simultan si armonios, tinand lucrurile ce trebuie sa stea acolo unde le e locul si controland viteza si directia obiectelor ce trebuie sa ajunga undeva.

Pupitrul în fata caruia ma gasesc îmi tine notitele acolo unde trebuie sa fie, iar scaunul cu rotile îmi ofera comoditatea în fata microfonului, în timp ce, afara, ploaia si vantul puternic golesc ramurile copacilor de frunzele care s-au încapatanat sa nu cada pana la 8 noiembrie. Ramurile însa nu cad.

În lumea relatiilor umane e ca în lumea naturii. Daca sunt lasat sa-mi urmez conceptiile si parerile, fara sa fiu corectat sau împiedicat, de multe ori ma voi îndrepta, din ce în ce mai repede, catre o tinta gresita. Cat de multa nevoie am de contrafortele corectoare ale parerilor altora, de conceptiile, de experienta, de întelepciunea si de judecata altora, pentru a-mi ajuta sa ajung acolo unde trebuie, bucurandu-ma astfel de calatorie si atingandu-mi tinta!

Cunoasteti vreun om ale carui idei sa fie infailibile, care e perfect echilibrat în toate fazele vietii si a carui întelegere a adevarului e fara gres? Nu avem nevoie cu totii de cunoasterea tuturor aspectelor adevarului, dand fiecaruia valoarea pe care o are pe scara existentei? Nu trebuie sa învatam sa luam hotarari, bazati pe evaluarea observatiilor, a diferitelor pareri, comparandu-le si cantarindu-le dupa criteriile adevarului?

În domeniul sanatatii exista legi sigure, neschimbatoare, care conditioneaza sanatatea si boala pentru plante, animale si oameni, fapte si legi care sunt deasupra oricarei dispute, pareri sau preferinte. Interesant e ca multe dintre aceste date sunt foarte vechi, atat de vechi, încat se pare ca au fost uitate de cei care intra în mileniul al treilea. Altele sunt prea noi, se pare, atat de noi, încat n-a fost timp sa ajunga la urechile tuturor, nici macar la urechile medicilor, atat de ocupati cu diagnosticul si cu tratamentul bolnavilor, încat nu prea le mai ramane timp pentru medicina preventiva. Din acest motiv, îndraznim sa prezentam aspectele uitate sau înca insuficient cunoscute, constienti ca uneori acestea socheaza, caci implica nu numai niste informatii, ci si gusturile noastre, la care tinem atat de mult.

Reactiile din partea cititorilor ne dau curaj si confirma convingerea ca eforturile noastre nu sunt zadarnice. Cineva a spus ca ramanem tineri atata timp cat suntem în stare sa învatam sa adoptam obiceiuri noi si sa suportam sa fim contrazisi. Dupa aceste criterii, suntem convinsi ca avem numai cititori tineri!

Cate boli, invaliditati si decese s-ar putea evita, daca ne-am stradui sa ne conformam legilor sanatatii si daca am pune în practica adevarurile cunoscute! Desigur, le putem ignora, le putem viola, putem crede ca ar trebui urmate doar de vecina de la etajul de deasupra apartamentului nostru si, pentru un timp, s-ar putea sa avem impresia ca indiferenta e buna si în acest domeniu. S-ar putea ca, datorita unei mosteniri norocoase, ziua socotelilor sa întarzie, dar ea va veni, caci e la fel de sigura ca si gravitatia.

Fiecare aspect al stilului de viata are consecinte nu numai asupra noastra, ci si asupra urmasilor nostri. Iata cateva exemple:

Alcoolul este principala cauza de retardare mintala în tarile europene. Descris pentru prima data la sfarsitul anilor 1960, sindromul alcoolic fetal, sau embriopatia alcoolica, constituie forma cea mai severa de defect de nastere, cu malformatii faciale si ale organelor interne, cu leziuni cerebrale si tulburari de comportament. Mamele acestor copii au consumat alcool în timpul graviditatii. Fiecare înghititura de alcool ajunge la fat în aceeasi concentratie. Ajung chiar si concentratii mici, deoarece embrionul sau fatul nu poate tolera nici o cantitate de alcool. „În cursul sarcinii, alcoolul trebuie evitat în totalitate”, recomanda profesorul Hermann Loser de la Universitatea Munster, Germania. Perioada cea mai primejdioasa este la începutul graviditatii, cand, de multe ori, mama nici nu-si da seama ca e însarcinata. Din acest motiv, abstinenta totala constituie singura atitudine înteleapta.

Copiii cu sindrom alcoolic fetal au o dezvoltare mai mica, atat în uter, cat si dupa nastere; au o alterare a functiilor cerebrale, cu hiperactivitate, neatentie si impulsivitate, prezentand anomalii faciale caracteristice: cu ochii mici, circumferinta craniana mica, buza superioara subtire si riduri la colturile ochilor. De asemenea, au tulburari de auz, anomalii genitale, tulburari de coordonare si un sistem imunitar alterat.

si în timpul alaptarii trebuie sa se renunte cu totul la alcool, care ajunge foarte repede în laptele matern, în aceeasi concentratie în care se gaseste si în sangele mamei. În felul acesta, sugarul „consuma” aceeasi cantitate de alcool ca si mama. Iar un studiu american a aratat ca mici cantitati de alcool, care ajung prin laptele matern în organismul copilului, pot duce deja la leziuni ale sistemului nervos central.

Cercetatorii de la Universitatea din Minnesota au aratat ca riscul de a da nastere la copii care vor face leucemie mieloida acuta a fost de trei ori mai mare la femeile ce au consumat mai mult de 20 de pahare de vin sau 20 de halbe de bere, în tot cursul graviditatii, decat la mamele abstinente. Iar pentru mamele care au consumat alcool în trimestrul al doilea si al treilea al sarcinii, riscul de a da nastere la copii care vor face leucemie mieloida acuta a fost de 10 ori mai mare si de 2 ori mai mare pentru leucemia acuta limfatica. Iar abstinenta totala se cere si de la barbatii ale caror sotii pot ramane însarcinate.

Malformatiile congenitale constituie cea mai frecventa cauza a mortalitatii infantile, iar copiii care supravietuiesc reprezinta o treime din totalitatea internarilor în spitalele de pediatrie. Aceste malformatii nu sunt nicidecum rare. În Germania, în anul 1995, s-au nascut 55.000 de copii cu malformatii, aproximativ 7% din totalul nasterilor. si nu numai alcoolul e de vina. Conform datelor prezentate de Universitatea Mainz, Germania, una dintre cauzele malformatiilor congenitale ar fi obezitatea materna. Peste 11% din copiii nascuti din mame obeze prezinta malformatii congenitale, în timp ce, la copiii mamelor cu greutate normala, frecventa malformatiilor este de 7%. Cel mai des întalnite malformatii la copiii mamelor obeze sunt: encefalocelul, trunchiul arterial comun si secventa Potter.

Din fericire, obezitatea este mai usor de combatut la femeile tinere.

Constient sau inconstient, oamenii fac sacrificii, de un fel sau altul. Din nefericire, cei mai multi sacrifica sanatatea, familia, religia sau alte valori, pentru a castiga placerile trecatoare ale bogatiei, ale puterii sau ale renumelui.

V-as ruga sa va imaginati viata ca un joc în care jonglati cu cinci mingi: serviciul sau profesia, familia, sanatatea, prietenii si religia si va straduiti sa le mentineti pe toate în aer. Curand, veti observa ca serviciul (munca) e o minge de cauciuc. Daca o scapati, ea sare din nou în sus. Însa celelalte patru mingi - familia, sanatatea, prietenii si viata spirituala - sunt mult mai fragile. Daca va scapa vreuna dintre acestea, se va ciobi sau chiar se va sparge în bucati.

Cu totii trebuie sa întelegem aceasta si sa ne straduim sa mentinem un echilibru în toate domeniile vietii, ceea ce, în zilele noastre, nu e chiar atat de usor si nu se poate realiza fara un efort constient si sustinut. Pentru aceasta e nevoie, înainte de toate, de informatii competente. De multe ori, este extrem de greu sa gasesti drumul cel bun în mijlocul atator informatii, adeseori contradictorii, în legatura cu sanatatea si sa întelegi de ce senzatiile zilei de azi vor deveni maine ceva de care sa te jenezi. Exemplul cel mai la îndemana e acela al nenumaratelor metode de slabire, sustinute cu atat mai vehement, cu cat persoana care le propaga e mai necunoscatoare în domeniul nutritiei.

De asemenea, e greu ca, în mijlocul multiplelor obligatii, sa mentinem intacte relatiile familiale si sociale, fara a pierde din vedere adevarata tinta a vietii.

Aruncand o privire în urma, constatam ca realizarile stiintelor medicale din ultimele decenii sunt enorme. Premiile Nobel acordate si în toamna trecuta confirma faptul ca, cel putin în domeniul cercetarilor stiintifice, ne gasim pe niste culmi ametitoare.

Ajunsa în era antibioticelor, omenirea a sperat ca, în curand, bolile infectioase vor fi eradicate. Dar n-au trecut prea multi ani si, în locul solutiei sperate, au aparut doua probleme: pe de o parte, rezistenta la antibiotice si, pe de alta, au aparut agenti patogeni noi, la care nimeni nu se gandea si în fata carora de multe ori ramanem neputinciosi.

În jurul anilor 1900, fiecare al saselea nou-nascut murea înainte de a împlini un an, cei mai multi datorita bolilor infectioase. Aceasta a scurtat mult durata de viata a societatii lor. Azi, o persoana în varsta de 65 de ani are aproape aceeasi speranta de viata ca aceea care a supravietuit acum o suta de ani primului an de viata, castigul real fiind de cel mult 5 sau 6 ani.

si mai e o problema ce merita a fi discutata. Termenul de „boala degenerativa” poate sa duca în eroare, creand impresia ca în trecut oamenii mureau la o varsta prea tanara pentru a putea suferi de bolile „varstei înaintate”. În mod fatalist, lumea a acceptat ideea ca bolile legate de ateroscleroza - infarctul miocardic, infarctul cerebral - sau cancerul, diverticuloza, artroza si altele ar fi bolile varstei înaintate, ceva la care trebuie oricum sa te astepti. Realitatea însa e cu totul alta. Acum o suta de ani, bolile legate de ateroscleroza erau, virtual, necunoscute. Prima descriere a bolii coronariene si a infarctului miocardic a aparut în literatura medicala în anul 1911. Azi, în tarile industriale, aceste boli sunt raspunzatoare pentru aproape fiecare al doilea deces.

Acum o suta de ani, cancerul de san, colon, prostata si plamani erau boli aproape necunoscute. Tot acum o suta de ani, diabetul se întalnea foarte rar. Azi, diabetul si complicatiile lui constituie una dintre cele mai dese cauze de deces.

Trebuie sa întelegem ca, în realitate, toate aceste boli denumite „degenerative” nu sunt degenerative, nu sunt, în mod necesar, rezultatul înaintarii în varsta. Faptul ca un numar din ce în ce mai mare de persoane tinere sufera de aceste afectiuni contrazice aceasta parere, ca si frecventa lor, din ce în ce mai mare, în ciuda eforturilor medicinei moderne.

Epidemiologia secolului XX a dezlegat taina, demonstran- du-ne ca majoritatea acestor boli moderne sunt datorate stilului de viata. În fond, ele sunt boli ale belsugului: prea multa mancare, prea multa bautura, prea mult fumat si prea putina miscare. Iar medicii trateaza simptomele! Oare n-ar fi timpul sa atacam si cauzele? Cel putin în tarile industriale, solutia pentru majoritatea problemelor de sanatate nu depinde de medici, de progresul tehnic sau de calitatea spitalelor. Azi, sanatatea noastra e determinata, în mare masura, de alegerile stilului de viata, de mostenirea noastra si de mediul în care traim.

Deoarece nu ne putem alege parintii si nici nu sta în puterile noastre sa cream un mediu înconjurator ideal, sanatatea populatiei din zilele noastre depinde, în primul rand, de ceea ce suntem dispusi sa facem pentru noi însine, în special în ceea ce priveste hrana, bauturile, activitatea fizica si faptul ca fumam sau nu fumam. Fara a desconsidera realizarile si posibilitatile medicinei moderne, trebuie sa ne obisnuim cu gandul ca NOI suntem raspunzatori de sanatatea noastra si ca nimeni nu va face pentru noi ceea ce putem si ceea ce tine de noi ca sa facem.

Cineva a spus ca a început studiul medicinei cu intentia ferma de a-i ajuta pe oameni sa ramana sanatosi. La absolvire a observat ca, în loc de a deveni un expert în sanatate, a ajuns un expert în boli.

Aruncand o privire asupra principalelor cauze de mortalitate de pe glob, ajungem la trista constatare ca progresele medicinei moderne n-au diminuat progresul bolilor ucigatoare.

Rabelais a spus ca, fara sanatate, viata nu e viata, ci e doar o stare de apatie si de suferinta, o imagine a mortii.

Conceptia ca bolile societatii apusene sunt legate de stilul de viata si ca ele se pot preveni, fiind chiar reversibile, constituie cea mai importanta descoperire medicala a secolului XX.

Back to Top