In timp ce în Statele Unite survin anual un milion de decese prin boli cardiovasculare, care constituie principala cauza de morbiditate si mortalitate, în Japonia, frecventa acestor boli este incomparabil mai mica.

Se stie ca nivelul crescut al grasimilor în sange, în special al fractiunii LDL al colesterolului, constituie factorul de risc major pentru bolile cardiovasculare.

In ultimii ani, 38 de studii arata ca înlocuirea proteinelor animale din alimentatie cu proteina de soia e însotita de o scadere semnificativa a colesterolemiei totale, a lipoproteinelor cu densitate mica (LDL) si a trigliceridelor, cu mentinerea concentratiilor lipoproteinelor cu densitate mare (HDL), adica a colesterolului „bun”. Gradul modificarilor colesterolemiei totale si al LDL-ului tine de valorile intiale. Persoanele cu hipercolesterolemia cea mai accentuata beneficiaza cel mai mult de efectele proteinelor de soia.

Scaderea lipidelor sanguine survine prin mai multe mecanisme. Acestea includ: întreruperea circulatiei hepatobiliare, modificari în metabolismul hepatic al colesterolului si al lipoproteinelor si influentarea sistemului endocrin.

Cresterea excretiei de acizi biliari, realizata prin consumul de soia, „atrage” sau scoate colesterolul din organism.

Metabolismul hepatic este modificat prin consumul de soia, în sensul cresterii sintezei de colesterol necesar producerii de acizi biliari, concomitent cu cresterea activitatii receptorilor de LDL, ce vor fixa o cantitate mai mare din aceasta fractiune de colesterol, diminuand astfel nivelul sanguin de LDL.

Scaderea grasimilor din sange nu constituie singurul mecanism prin care soia diminueaza riscul bolilor cardiovasculare.

Izoflavonele din soia actioneaza ca antioxidanti, modificand procesele metabolice implicate în dezvoltarea leziunilor aterosclerotice.

Se stie ca oxidarea moleculelor de LDL le face mult mai aterogene. Din acest motiv, laptele si ouale praf, ce se utilizeaza în mod curent în mai toate preparatele de cofetarie, patiserie si brutarie, branzeturile, în special parmezanul, mezelurile si afumaturile, inclusiv pestele afumat, continand colesterol oxidat, sunt deosebit de daunatoare.

Exista mai multe mecanisme prin care componentele din soia pot diminua oxidarea LDL. De exempu, acidul fitic din soia, fixand o parte din fierul din intestin, poate reduce absorbtia lui si poate diminua actiunea lui oxidanta asupra proteinelor si a lipidelor din sange. Sau genisteina, pe langa faptul ca actioneaza ca un antioxidant, creste si activitatea mai multor enzime antioxidante, reducand, în acest fel, oxidarea lipoproteinelor din sange.

Un alt efect benefic al genisteinei este de a bloca actiunea factorilor de crestere, implicati în dezvoltarea leziunilor aterosclerotice. Dar lista nu s-a epuizat. Genisteina inhiba adeziunea celulara, proliferarea celulara si angiogeneza, procese esentiale pentru cresterea placii de aterom. În sfarsit, inhibarea de catre genisteina a activitatii enzimei tirozinkinaza previne formarea trombozei la nivelul leziunilor aterosclerotice.

Hranirea maimutelor cu proteine de soia si izoflavonele pe care le contin sau cu cazeina, principala proteina din laptele de vaca, a aratat ca, dupa 14 luni, leziunile aterosclerotice erau cu 90% mai reduse la cele care au primit soia, în comparatie cu maimutele hranite cu cazeina.

Procesul de ateroscleroza altereaza si vasodilatatia naturala în arterele afectate. Hranirea maimutelor cu soia duce la cresterea raspunsului vasodilatator la acetilcolina a arterelor coronariene.

Pe scurt, înlocuirea în alimentatie a proteinelor animale cu proteina de soia scade procesul aterosclerozei la multe animale, precum si factorii de risc pentru ateroscleroza la oameni.

Aceste rezultate benefice au determinat Administratia pentru Medicamente si Alimente a Statelor Unite sa aprobe recent sustinerea ca „folosirea zilnica a 25 g de proteine din soia, în cadrul unei alimentatii sarace în grasimi saturate si în colesterol, poate reduce riscul bolilor de inima”.

În primul numar pe anul 2001 al revistei The Journal of Clini­cal Endocrinology and Metabolism (vol. 86, p. 14-47), Thomas B. Clarkson si colaboratorii de la Centrul de Cercetari de Medicina Comparativa si de la Departamentul de Sanatate Publica, Universitatea Wake Forest, Winston-Salem, Carolina de Nord, SUA, publica rezultatul unui studiu efectuat pe maimute care au fost hranite timp de 26 de luni cu un regim aterogen, continand 42% grasimi, dupa care au fost ovariectomizate, continuandu-se cu acelasi regim înca 36 de luni. O parte din aceste maimute au primit proteine din soia, cu fitoestrogenele pe care le contin. În comparatie cu animalele de control, cele care au consumat si soia au prezentat:

  • o scadere semnificativa a colesterolemiei totale;

  • cresterea remarcabila a HDL;

  • o scadere semnificativa a LDL si a trigliceridelor;

  • diminuarea leziunilor aterosclerotice din artera carotida comuna si cea interna.

Datele acestei lucrari sprijina concluzia ca soia poate inhiba sau frana ateroscleroza de dupa menopauza. Dar care sunt efectele produselor din soia asupra simptomelor legate de menopauza?

Într-o cercetare, femeile care au consumat zilnic 40 g de proteine din soia au prezentat cu 45% mai putine bufeuri, în comparatie cu cele care au consumat zilnic 40 g de cazeina.

Intr-un alt studiu, consumul zilnic, timp de patru saptamani, a 20 g de proteine din soia, cu izoflavonele pe care le cotin, a diminuat în mod evident severitatea simptomelor vasomotorii, în comparatie cu femeile care primeau un placebo de hidrati de carbon.

Cercetatori de la Universitatea Texas au gasit ca soia din alimentatie scade nivelul circulant al 17-betaestradiolului cu 25% si al progesteronului cu 45%. Se spune ca în Japonia nici nu exista un cuvant pentru bufeuri.

Cateva cuvinte despre soia si despre osteoporoza .

Faptul ca femeile asiatice prezinta mai rar osteoporoza, în ciuda faptului ca ingereaza mai putin calciu si ca folosesc mult mai rar terapia de substitutie cu hormonul estrogen decat femeile din emisfera vestica, a trezit curiozitatea cercetatorilor. Trebuie sa remarcam ca, pe masura ce alimentatia din Japonia devine din ce în ce mai asemanatoare cu cea din Apus, frecventa osteoporozei e în crestere.

S-a aratat ca proteina din soia previne pierderea de masa osoasa, datorita deficitului de estrogen, la sobolanii ovariectomizati.

La femei, administrarea zilnica, timp de sase luni, a 40 g de proteine din soia a dus la o crestere a continutului mineral si a densitatii osoase în coloana lombara, în comparatie cu femeile care au primit zilnic 40 g de cazeina.

In revista Phytochemistry (2001; 56(7): 733-9), Choi si colaboratorii sai arata ca, în culturile de tesuturi, soia creste activitatea celulelor formatoare de os, adica a osteoblastelor.

In sfarsit, administrarea de soia, timp de 10 saptamani, a ameliorat memoria de scurta si lunga durata. Iar la femeile în menopauza, administrarea de soia timp de sase luni a ameliorat memoria verbala, în comparatie cu un grup care a primit un placebo.

Studiile efectuate pana în prezent arata ca soia poate ameliora functiile cognitive atat la barbati, cat si la femei, indiferent de varsta. Izoflavonele din soia actioneaza asupra hipocampului si a scoartei cerebrale frontale.

Back to Top