Organizaţia este un grup de persoane care lucrează împreună pentru a realiza un scop comun.

Funcţiile organizaţiei sunt:

  • funcţia comercială - aprovizionare, vânzare, marketing
  • funcţia de producţie
  • funcţia financiară
  • funcţia de resurse umane (sau de personal)
  • funcţia de cercetare-dezvoltare.

Managementul este procesul de stabilire a obiectivelor şi de coordonare a eforturilor personalului pentru a le atinge intr-un mod eficient şi eficace.

Managementul resurselor umane (MRU) este o abordare strategică şi coerentă a modului în care sunt gestionate cele mai importante resurse ale organizaţiei - oamenii.

Managementul resurselor umane poate fi definit ca fiind procesul de realizare a obiectivelor organizaţionale prin atragerea, reţinerea, dezvoltarea, îndepărtarea şi utilizarea corectă a resurselor umane într-o organizaţie.

Activităţile componente ale acestui proces cuprind:

  • planificarea resurselor umane - evaluarea personalului actual, previzionarea necesarului de personal în viitor, realizarea planurilor de a angaja sau de a scădea numărul de personal
  • recrutarea - căutarea unor persoane calificate pentru a ocupa diferite posturi, atât în interiorul firmei, cât şi în exterior
  • selectarea - testarea şi intervievarea candidaţilor pentru angajarea celui mai bun candidat disponibil
  • orientarea - ajutarea noilor angajaţi pentru a se obişnui cu mediul de muncă, cu noii colegi, învăţarea regulilor şi reglementărilor precum şi avantajele oferite de firmă
  • instruirea şi dezvoltarea - realizarea unor programe care să-i ajute pe angajaţi să îşi îmbunătăţească deprinderile şi să înveţe activităţile pe care vor trebui să le realizeze
  • evaluarea performanţelor - stabilirea criteriilor de evaluare a muncii, realizarea efectivă a evaluării, discutarea rezultatelor cu angajaţii şi determinarea modului de recompensare şi motivare a acestora pentru a obţine performanţe înalte
  • recompensarea - stabilirea valorii salariului şi a altor beneficii, dacă este cazul
  • urmărirea carierelor angajaţilor- culegerea şi prelucrarea informaţiilor privind promovarea, transferul, plecarea sau concedierea angajaţilor.

Scopurile Managementul resurselor umane MRU

Scopul general al MRU este de a contribui la atingerea scopului organizaţiei (pt. firme - de a avea profit) prin intermediul oamenilor.

Alte scopuri:

  • organizarea - crearea unei structuri organizaţionale optime
  • ’’procurarea” resurselor umane - prin recrutare şi selecţie
  • „adaptarea la cerinţe a resurselor umane” - dezvoltarea şi instruirea
  • „punerea în valoare a angajaţilor” - crearea şi întărirea motivaţiei (prin recompensarea materială şi nematerială), managementul performanţei
  • crearea şi menţinerea relaţiilor între angajator şi angajaţi.

Abordări ale managementului resurselor umane:

  • ca departament al firmei - evidenţiat ca centru de cost
  • ca unitate internă de consultanţă
  • ca centru de profit în interiorul firmei
  • ca unitate externă de consultanţă.

Profesionistul de resurse umane

Rolurile profesionistului de resurse umane (M. Amstrong - Human Resource Management Practice):

  • partener de afaceri - deţin şi ei responsabilitatea succesului firmei;
  • strateg - gândesc pe termen lung strategii de dezvoltare a resurselor umane şi a relaţiilor;
  • consultant, intervenţionist - proiectează şi modifică procese de management al personalului, diagnostichează probleme şi propun soluţii;
  • inovator - introduc procese şi proceduri noi;
  • monitor - fac cunoscute procedurile şi politicile de RU, supervizează respectarea lor;
  • reactiv şi proactiv - răspund la solicitări, dar şi previn situaţii.

Posibile ambiguităţi şi conflicte

  • cine este clientul?
  • roluri împărţite cu managerii executivi
  • valori diferite
  • priorităţi diferite
  • diferende cu reprezentanţii angajaţilor.

Conduita profesională - normele generale de conduită se referă la:

  • acurateţe - a informaţiilor oferite
  • confidenţialitate
  • consilieri - abilităţi de consiliere şi dezvoltare a angajaţilor
  • şanse egale oferite tuturor categoriilor
  • tratament profesional integru (modul în care îi tratează pe ceilalţi)
  • autoperfecţionare.

Competenţe necesare profesionistului de resurse umane pot fi grupate astfel:

  • Competenţe personale sunt toate atributele, cunoştinţele şi valorile personale relative la muncă de care se foloseşte o persoană pentru a-şi face bine treaba.

Competenţele de resort (numite şi competenţe tehnice) reprezintă ceea ce trebuie să fie capabilă să facă o persoană care are o ocupaţie dată - „acţiuni, comportamente sau rezultate pe care persoana trebuie să fie capabilă să le demonstreze”.

Back to Top