Întreprinderea îsi desfasoara activitatea într-un anumit cadru organizatoric ce reprezinta ansamblul de activitati dinamice, complexe ce se pot grupa pe anumite functiuni care se conditioneaza reciproc si a carei integrare permite întreprinderii sa reactioneze la solicitarile mediului, sa se dezvolte continuu, sa evolueze eficient.

În functie de continut, organizarea firmei îmbraca doua forme principale: organizarea procesuala si organizarea structurala.

Functiunea reprezinta ansamblul activitatilor omogene desfasurate în cadrul întreprinderii în vederea obtinerii unor obiective partiale, derivate din obiectivele generale.

Activitatea reprezinta multimea actiunilor de aceeasi natura (tehnica, economica, comerciala) a caror realizare necesita cunostinte dintr-un domeniu determinat de specialitate si are ca rezultat îndeplinirea unei parti dintr-o anumita functiune.

La proiectarea functiunilor întreprinderii se tine seama de:

  • Criteriul identitatii activitatilor grupate într-o functiune

  • Criteriul complementaritate – gruparea într-o functiune a unor activitati între care exista relatii complementare sau de auxiliaritate

  • Criteriul convergentei – gruparea într-o functiune a unor activitati diferite orientate însa spre realizarea acelorasi obiective

Pentru o întreprindere moderna se pot defini 5 functiuni de baza:

  • Functiunea de cercetare-dezvoltare

  • Functiunea de productie

  • Functiunea comerciala

  • Functiunea financiar-contabila

  • Functiunea de personal sau de resurse umane

Functiunea = o serie de caracteristici ce îi confera întreprinderii un rol bine determinat în ansamblul organelor de conducere si organizare.

Functiunea:

  • notiune abstracta – pentru a ordona activitati complexe si diverse ale întreprinderii în scopul organizarii acesteia

    Activitatile reprezinta caracterul concret, masurabil prin rezultatele obtinute (produse, servicii, documente)

  • are un caracter general întîlnindu-se în toate firmele indiferent de domeniul de activitate, de profil sau dimensiune. (ex: activitatea comerciala în toate întreprinderile, indiferent daca sunt industriale sau de servicii)

  • are o pondere diferita de la o întreprindere la alta în raport de diversa factori – cel mai important fiind specificul activitatii (ex: cercetarea-dezvoltarea are o pondere mai mare în întreprinderile care apartin unei ramuri de vîrf)

În cadrul functiunii se suprapun cu activitatile / compartimentele în care se realizeaza aceste activitati.

Functiunea de cercetare -dezvoltare

  • cuprinde ansamblul activitatilor prin care se studiaza concepte, elaboreaza si realizeaza cadrul tehnic-tehnologic, organizarea si economicizarea întreprinderii.

Aceasta functiune si cea comerciala asigura adaptarea întreprinderii la mediul economico-social exterior.

Se disting 2 grupe de activitate:

I. – cercetare stiintifica, inginerie tehnologica, introducerea progresului tehnic

II. – investitii, modernizari si retehnologizari

În cadrul primei grupe de activitate sunt cuprinse:

  1. Elaborarea planului si programelor de cercetare stiintifica

  2. Întocmirea documentatiei tehnico-economice pentru introducerea progresului tehnic – informatizare, automatizare, robotizare

  3. Diferite studii, experimentari, încercari pentru asimilarea de noi produse si tehnologii si modernizarea celei existente

În cadrul celei de a II-a grupa sunt cuprinse activitati privind:

  1. Elaborarea planului de investitii

  2. Întocmirea documentatiei tehnico-economice pentru investitii

  3. Efectuarea diferitelor lucrari de constructii pentru investitiile prevazute si efectuarea probelor.

Functiunea de productie

  • cuprinde o serie de activitati referitoare la:

  1. organizarea de ansamblu a întreprinderilor, sectiilor, atelierelor de productie;

  2. organizarea desfasurarii în conditii optime a proceselor de productie auxiliare, de deservire si conexe

Functiunea de productie cuprinde totalitatea activitatilor legate nemijlocit de realizarea productiei:

  • Pregatirea productiei care este influentata de gradul de noutate al produsului ce urmeaza a se fabrica sau un produs nou asimilat sau produs modernizat, sau produs a carui fabricatie se repeta din acest considerent. Activitatea de pregatire a productiei este legata direct de activitatea de cercetare, fiind de cele mai multe ori o continuare a celor mai multe actiuni din cadrul cercetarii-dezvoltarii.

  • Executarea propriu-zisa cuprinde totalitatea activitatilor întreprinse în scopul realizarii atributiilor si sarcinilor pentru fabricarea produselor finite.

  • Activitatea vizînd lansarea si urmarirea productiei; activitati de întretinere, reparare utilaje, masini, echipamente; activitati auxiliare.

Volumul activitatilor functiunii de productie depinde de întelegerea clara si ordonata a mediului în care aceasta functiune se integreaza celorlalte activitati precum si de întelegerea conditiilor în care acesta contribuie la realizarea activitatii.

Scopul întreprinderii este realizarea de produse conform standardelor de calitate, cu forta de munca, materii prime, materialele si utilajele, tehnologiile, care se afla la dispozitia firmei.

Odata cu stabilirea productiei, a tehnologiilor, utilajelor, utilitatilor, standardelor de calitate, normelor de consum, se stabileste costul produsului.

Functiunea comerciala

  • include activitati care pot fi grupate în trei categorii si anume:

  1. activitati de aprovizionare tehnico-materiala

  2. activitati de livrare de produse (desfacere)

  3. activitati de marketing

În cadrul activitatii de aprovizionare sunt incluse actiuni referitoare la aprovizionarea firmei cu materii prime, materiale, precum si cele prin care se asigura repartizarea lor în mod organizat fundamentat stiintific, conform normelor de consum, în cadrul sectiilor, atelierelor – productie, de baza, de deservire, auxiliare, conexe.

Activitati specifice:

  • determinarea normelor de consum specific, de materii prime, materiale, combustibil, energie

  • determinarea nivelului diferitelor categorii de stocuri, de resurse materiale, adica stoc initial, curent, de siguranta

  • încheierea contractelor de aprovizionare cu furnizorii

  • aprovizionarea propriu-zisa cu resurse, primirea, receptie si depozitarea acestora.

Activitatile privind desfacerea/livrarea produselor se refera la:

  • prospectarea pietei pentru stabilirea relatiilor contractuale de desfacere a produselor, lucrarilor executate/servicii prestate de întreprindere;

  • încheierea contractelor pe aceste directii;

  • expedierea produselor, executarea lucrarilor/serviciilor, urmarirea încasarilor, drepturilor financiare ce revin întreprinderii ca urmare a desfasurarii acestor activitati;

  • asigurarea rezolvarii reclamatiilor beneficiarilor în cadrul termenelor de garantie;

  • asigurarea service-ului.

    Functiunea activitatii de marketing cuprinde ansamblul actiunilor de studiere a pietei interne, a necesitatilor si comportamentului consumatorilor în scopul stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a activitatii firmei si de crestere a volumului vînzarilor. Activitatea de marketing se concretizeaza în:

  • Functia de cercetare a pietei si a nevoilor de consum, prin aceasta firma urmareste prospectarea pietelor prezente si a celor potentiale; studierea nevoilor, necesitatilor solvabile, a nevoilor de consum în ansamblul lor si a motivatiei consumatorului.

  • Functia de adaptare a întreprinderii la dinamica mediului - aceasta presupune promovarea spiritului novator al managerilor în întreaga activitate a firmei astfel încît sa se asigure înnoirea cu frecventa limitata a ofertei de marfuri, perfectionarea ofertei de produse si comercializarea, diversificarea actiunilor publicitare pentru cresterea capacitatii întreprinderii de adaptare operativa si activa la cerintele pietei .

  • Functia de crestere a eficientei economice care se asigura prin realizarea dupa caz a unor elemente de fundamentare, informatii, criterii de evaluare, de optiune pentru promovarea unor tehnici, modernizarea si eficientizarea activitatii, tehnicii moderne de promovare a vînzarii.

In prezent marketingul consta într-un pronuntat caracter prospectiv, asigurînd un suport informational adecvat elaborarii prognozelor si planurilor economice.

Functiunea financiar-contabila

  • activitatea prin care se asigura obtinerea si utilizarea rationala a mijloacelor financiare necesare desfasurarii activitatilor în ansamblu ale firmei, evidenta valorica a activitatii comerciale, evaluarea modului de realizare a rezultatelor economice generale ale firmelor.

Obiective prioritare ale activitatii financiare :

  • constituirea, repartizarea, utilizarea si pastrarea mijloacelor banesti, a fondurilor existente la dispozitia firmei.

Obiective prioritare ale activitatii contabile:

  • evidenta întregii activitati economice si a miscarii mijloacelor de baza ale întreprinderii pe baza de evidenta a rezultatetlor financiare

Executarea activitatilor componente ale functiunii financiar-contabile se face în mod activ prin stabilirea cadrului financiar al procesului economic ce se desfasoara în firma si în mod pasiv prin înregistrarea datelor economice ale tuturor activitatilor firmei si a schimbarilor ce se produc în relatia cu partenerii de relatii economice din afara firmei.

Functiunea de personal/resurse umane

  • cuprinde activitati prin care se asigura resursele umane necesare realizarii obiectivelor întreprinderii, utilizarea rationala a acestora, dezvoltarea continua a competentelor personalului, rezolvarea problemelor de salarizare si sociale.

Activitati specifice pot fi grupate:

  • de administrare a personalului - determinarea necesarului de forta de munca, testarea, încadrarea, evaluarea, promovarea personalului, stabilirea sistemului de salarizare, aplicarea acestuia, calculul numarului de salariati;

  • de prestari servicii pentru salariatii firmei – organizarea pregatirii si perfectionarii profesioanle a personalului, protectia sociala, asigurarea conditiilor de igiena, protectia muncii;

  • activitati administrative, de secretariat, de protocol - în organizarea activitatilor acestor functiuni este necesar ca managerul sa asigure un echilibru între interesele salariatilor, obiectivele si rezultatele întreprinderii;

Interdependenta functiunilor întreprinderii

În practica toate functiunile întreprinderii se afla într-o strînsa interdependenta, se întrepatrund si se completeaza reciproc, formînd sistemul organizarii procesuale a întreprinderii.

Manifestarea corecta a unei functiuni determina manifestarea corecta si a celorlate functiuni; dupa cum aparitia unei dereglari în o functiune provoaca perturbatii în celellate.

Back to Top