Calitatea şi siguranţa produselor alimentare în viziunea Politicii Europene pentru Calitate

În condiţiile mediului social-economic actual, calitatea a devenit un instrument strategic al managementului global al întreprinderilor, precum şi un element determinant al competitivităţii acestora. De asemenea, prin importanţa pe care o are pentru consumatori şi cetăţeni, calitatea constituie un factor esenţial în slujba societăţii civile şi a mediului înconjurător. În acest context, managerii sunt interesaţi şi preocupaţi din ce în ce mai intens de problemele de calitate în relaţie cu profitabilitatea şi cu mediul extern al firmei, incluzînd calitatea în cadrul proceselor de planificare strategică. Noile orientări sunt cauzate de competiţia pe pieţele internaţionale, într-o economie care se globalizează în ritm accelerat, creşterea aşteptărilor şi exigenţelor clienţilor precum şi presiunile exercitate de diverse grupuri de interes social.

Această schimbare de atitudine cu privire la abordarea calităţii depăşeşte graniţele unei companii sau ţări, regăsindu-se şi la nivelul diferitelor structuri regionale sau mondiale. În acest sens evidenţiem Politica Europeană în domeniul Calităţii (PEC) care este o prioritate a UE, reprezentînd componenta esenţială a politicii de dezvoltare a competitivităţii industriei europene. Alături de Viziunea Europeană pentru Calitate (promovată de EOQ - European

Organization for Quality şi sprijinită de Comisia Europeană - Directoratul General III), PEC stabileşte cadrul global necesar dezvoltării acelor condiţii tehnice şi politice care sunt indispensabile pentru ameliorarea calităţii produselor şi serviciilor, a competitivităţii organizaţiilor europene şi a calităţii vieţii oamenilor, adresîndu-se deopotrivă, întreprinderilor, autorităţilor publice şi consumatorilor.

Noua Viziune Europeană pentru Calitate cultivă conceptul "MADE in EUROPE" care devine sinonim cu: standarde înalte, design excelent, etică în management, colaborare şi parteneriate de calitate între sectoarele publice şi private. Acest concept va fi emblema modernă a produselor şi serviciilor oferite de europeni întregului comerţ internaţional, o filozofie a calităţii şi respectului faţă de consumator şi faţă de protecţia consumatorului, prin produsul şi serviciul european oferit spre consum.

În acest cadru general referitor la abordarea calităţii, produsele alimentare ocupă un loc deosebit de important în politica UE; exigenţele calitative impuse acestor produse sunt datorate pe de o parte perspectivelor creşterii numerice a consumatorilor odată cu acceptarea de noi membri (şi implicit creşterea substanţială a comerţului cu produse alimentare) iar pe de altă parte numeroaselor şi costisitoarelor crize din domeniul agroalimentar cu care s-a confruntat (criza ESB-encefalopatiei spongiforme bovine, a nitrofuranilor, a hormonilor, a micotoxinelor etc.) şi care au periclitat încrederea în calitatea şi siguranţa alimentelor din UE. În acest context, Uniunea Europeană recomandă monitorizarea produselor alimentare începînd cu etapa obţinerii materiilor prime şi pînă la consumatorul final. Această strategie are ca obiectiv protecţia şi recîştigarea încrederii consumatorilor din statele membre prin adoptarea unor acţiuni legislative concrete, bazate în primul rînd, pe principiul precauţiei

De-a lungul existenţei sale, Uniunea Europeană a urmărit să asigure membrilor ei cu drepturi depline, avantaje pe care singuri nu le-ar fi obţinut, şi anume cele patru libere circulaţii: pentru persoane, mărfuri, capitaluri şi forţă de muncă.

Produsele acceptate pe piaţă circulă liber, fără a mai fi supuse verificărilor multiple şi costisitoare ca timp şi bani. Pentru atingerea acestui deziderat însă, trebuie realizată şi dovedită conformitatea cu standarde armonizate la nivel european care conferă prezumţia de seriozitate în ceea ce priveşte realizarea calităţii şi mai ales menţinerea constanţei acesteia. În Uniunea Europeană vor fi înlocuite specificaţiile naţionale referitoare la calitate cu directive care au un caracter comun. Directivele UE stabilesc condiţiile minimale care trebuie îndeplinite de anumite produse şi servicii pentru a putea fi vîndute pe piaţa europeană. Pentru produsele care intră sub incidenţa acestor directive, furnizorii trebuie să demonstreze concordanţa cu standardele în vigoare ale Uniunii Europene.

Obiectivul urmărit prin iniţierea unei strategii naţionale de implementare a sistemelor calităţii în domeniul producţiei alimentare este satisfacerea cerinţelor consumatorilor şi implicit creşterea profitabilităţii firmelor.

Implementarea sistemelor de management al calităţii şi implicit certificarea acestora presupune voinţă, eforturi, timp şi cel mai important, schimbarea mentalităţii faţă de conceptul de calitate. Salariaţii implicaţi în implementarea acestor sisteme trebuie să perceapă calitatea ca pe un întreg, care include servicii, ordine, disciplină, atitudine faţă de muncă, faţă de colectiv şi, foarte important, atitudine faţă de furnizor şi faţă de client.

De asemenea, instituţiile statului trebuie să aibă în vedere găsirea unor instrumente de sprijin material şi promoţional, pentru toate organizaţiile care depun eforturi susţinute şi obţin rezultate importante în direcţia dezvoltării propriei competitivităţi prin calitate.

Aşadar, considerăm că educaţia pentru calitate şi implicarea activă, coerentă şi susţinută din partea statului, prin implementarea unei strategii pentru calitate la nivel naţional, constituie principalele "forţe" care pot contribui la generalizarea implementării şi certificării sistemelor de management al calităţii în domeniul agro-alimentar.

În ansamblu, putem considera că certificarea calităţii se dovedeşte un succes ce trebuie administrat şi utilizat ca atare la toate nivelurile, şi în mod special la cel al agenţilor economici pentru care a fost conceput.

Asigurarea unui cadru legislativ coerent şi creşterea interesului agenţilor economici pentru implementarea sistemelor de management al calităţii corespunzător orientărilor actuale ale standardelor internaţionale şi europene în domeniu contribuie substanţial la calitatea şi competitivitatea produselor alimentare romîneşti.

Managementul siguranţei produselor alimentare corespunzător principiilor HACCP şi standardului ISO 22000

În perspectiva integrării ţării noastre în Uniunea Europeană, industria alimentară trebuie să se alinieze, sub toate aspectele, la cerinţele unei producţii moderne de alimente, ceea ce impune tuturor participanţilor la lanţul alimentar (producători, procesatori, transportatori, distribuitori, comercianţi) revizuirea atitudinii faţă de producţia igienică.

Aceasta presupune proiectarea şi implementarea unui sistem de management al siguranţei alimentului bazat pe principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points - Analiza riscurilor şi punctele critice de control). Un astfel de sistem, ale cărui cerinţe sunt specificate în standardul SR EN ISO 22000:2005, combină patru elemente cheie pentru siguranţa alimentelor pe tot lanţul alimentar, de la sursa de materie primă pînă la consumator:

comunicare interactivă, care implică atît comunicarea dintre organizaţiile aflate în amonte şi în aval pe lanţul alimentar, cît şi comunicarea internă organizaţiei, pentru a asigura că toate pericolele semnificative pentru siguranţa alimentului sunt identificate şi controlate adecvat în fiecare etapă din lanţul alimentar;

sistem de management structurat şi încorporat în activităţile generale de management ale organizaţiei;

programe preliminare, necesare şi esenţiale pentru:

- menţinerea unui mediu igienic pe tot lanţul alimentar, adecvat pentru producţia, manipularea şi furnizarea de alimente sigure pentru consumul uman;

- controlul probabilităţii de manifestare a pericolelor pentru siguranţa alimentului în produs şi/sau proliferarea pericolelor pentru siguranţa alimentului în produs, sau în mediul de procesare.

principii HACCP.

HACCP este un sistem care permite identificarea, evaluarea şi controlul permanent al riscurilor asociate produselor alimentare. Rezultatele practice obţinute prin implementarea acestui sistem îl recomandă ca fiind cea mai eficientă soluţie pentru asigurarea inocuităţii alimentelor în toate verigile lanţului alimentar.

Deoarece este o metodă preventivă de control a siguranţei produselor alimentare, sistemul deplasează practic centrul de greutate de la controlul la "capăt de linie" spre o metoda pro-activă, preventivă, de control al pericolelor potenţiale.

Recunoscînd eficacitatea sa în monitorizarea şi ţinerea sub control a tuturor categoriilor de riscuri specifice produselor alimentare, Comisia Codex Alimentarius a adoptat "Liniile Directoare pentru Aplicarea Sistemului HACCP" (22 iulie 1993). Totodată, a fost revizuit şi "Codul Internaţional de Bune Practici - Principii Generale de Igienă Alimentară", sistemul HACCP devenind parte integrantă a acestuia.

De asemenea, Consiliul UE reglementează introducerea principiilor HACCP prin Directivele 91/43/EEC privind peştele şi 91/525/EEC respectiv 93/94/EEC privind igiena alimentelor, în toate etapele de viaţă ale produsului, recomandînd totodată implementarea şi aplicarea sistemului în toate ţările care doresc să exporte produse alimentare către Uniunea Europeană.

Back to Top