E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare, lapte praf si faina. Desi se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer, este permis in Romania.

E210 (acidul benzoic) se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm, in special la persoane dependente de medicatie, si poate reactiona, provocand hiperaciditate la copii. In urma testarii pe animale de laborator, a fost asociat si cu cancerul.

E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri, este de asemenea prezent in multe medicamente; se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis in Romania.

E250 (nitritul de sodiu) este utilizat in stabilizarea culorii rosietice a carnii conservate (fara nitrit, hot dogs si bacon ar arata gri) si da o aroma caracteristica. Adaugarea de nitriti in alimente poate duce la formarea de cantitati mici de substante cu potential cancerigen, in special in bacon. Companiile care proceseaza carnea adauga acum, pe langa nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a impiedica formarea de nitrozamine. Industria carnii justifica utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltarii bacteriilor producatoare de toxina botulinica.

E132 (indigotina) este un colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de patiserie, biscuiti; poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice. Este permis in Romania.

E123 (amaranthul) este obtinut din planta cu acelasi nume; este folosit in amestecuri pentru prajituri, umpluturi cu aroma de fructe, cristale pentru jeleuri, poate provoca astm, eczema si hiperaciditate; in teste pe animale a provocat defecte neonatale si moarte fetala.

E122 (azorubina) este un colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga la dulciuri, martipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina. Este interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia. Este permis in Romania.

E155 (brun HT) este utilizat in ciocolata si prajituri. Poate produce reactii adverse la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice. Se cunoaste, de asemenea, ca poate produce sensibilitate dermica. Este interzis in Danemarca, Belgia, Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Austria, SUA, Norvegia. Este permis in Romania.

E952 (ciclamat) este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse; unele testari au aratat ca poate fi cancerigen; este interzis in SUA (din 1970) si Anglia din cauza potentialului cancerigen. Este permis in Romania.

E312 (galat de dodecil) se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase; poate provoca iritatie gastrica sau cutanata; nu este permis in alimente pentru sugari si copii mici deoarece provoaca tulburari hematologice; este asociat, de asemenea, cu tulburari nervoase; se foloseste in uleiuri, margarina, untura, sosuri de salate. Este permis in Romania.

E420 (sorbitol si sirop de sorbitol) este un indulcitor artificial si umectant care se obtine din glucoza sau prin sinteza; se foloseste in dulciuri, fructe uscate, hrana saraca in calorii, siropuri farmaceutice si este printre primii sapte conservanti utilizati la produsele cosmetice; nu este permis in hrana pentru sugari si copii mici deoarece poate provoca tulburari gastrice. Este permis in Romania.

Atentie - colorantii din sucuri si dulciuri produc cancer

Dulciurile si produsele racoritoare sunt destinate in special copiilor si, pentru a fi mai ispititoare, au nevoie de coloranti cat mai atragatori. Acestia, desi valorosi prin proprietatile lor intrinsece, sunt vatamatori pentru sanatate, determinand deficiente in vitamina B6 si zinc si chiar aparitia, in timp, a unor tumori. Un astfel de colorant este tartrazina - E102, acceptat de legislatia romaneasca, dar interzis pentru produse alimentare in Suedia, Elvetia, Marea Britanie si Olanda.

Conform unui studiu al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor (APC) din Romania, s-a constatat ca pe piata romaneasca exista anumite produse, destinate in special copiilor, care contin acest colorant: bomboanele Ciclete cu aroma de zmeura (producator C.M. Chimica Daily Bucuresti), bauturile racoritoare Kick de portocale (sub licenta Royal Crown Company), Prigat Orange Light (Sigat Beverage Company), Fanta Exotic (SC Coca-Cola HBS Rom) si Mirinda Orange (imbuteliata la Quadrant-AMRoQ Beverages), bomboanele Kathy Lemon (Confiseue Kathy, Bruges), budinca cu gust de vanilie (Euro Food Prod), bomboanele gumate Sugus Exotic (Kraft Foods Romania), acadelele Chupa Chups (Elkeka Romania), Bega - baton cu spuma si jeleu de lamaie (Kandia Timisoara Romania) si Kroky Mania (jeleuri Silvana drajate de caise, zmeura sau portocale, produse de Kraft Jacobs Suchard Romania).


Efecte negative asupra sanatatii

Acest colorant determina o reactie de intoleranta la aproximativ zece oameni din o mie, care se manifesta prin edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm, purpura si chiar soc anafilactic. Persoanele alergice la aspirina sunt alergice si la tartrazina. Acest colorant se elimina preponderent prin bila, deci persoanele cu afectiuni la nivelul acestui organ pot avea probleme cu sanatatea din cauza consumului unor produse colorate cu tartrazina. Consumul acestor produse determina deficiente in vitamina B6 si zinc, ceea ce declanseaza probleme mai ales femeilor. S-a constatat ca vitamina B6 este implicata in metabolismul progesteronului, care la randul sau are un rol in procesarea excesului de estrogen. In acest fel, femeile cu probleme hormonale (hipersecretii de estrogeni) pot sa dezvolte in timp diferite tipuri de tumori (fibroame etc.).


Doza maxima admisa

APC Romania solicita autoritatilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel putin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece s-a constatat ca dozele mari de tartrazina determina modificari histologice ireversibile ale ficatului. Tinand cont ca acest compus este frecvent folosit in bauturile racoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazina pot deveni extrem de grave. Doza maxima admisa pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar in produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu exceptia rahatului, unde doza admisa este de 30 mg/kg. Cu alte cuvinte, daca un producator introduce in bauturi racoritoare cantitatea maxima de colorant - 70 mg/kg (echivalent litru) - atunci o persoana de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant, in timp ce doza maxima admisa pentru o persoana de 30 kg este de 22,5 mg.

Asadar recapitulam...

  • aditivi alimentari care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330;

  • aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250, 251, 252;

  • aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233;

  • aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312;

  • aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive: E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407;

  • aditivul care distruge vitamina B12: E200.


E123 - este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorandu-le in acel galben de "apus de soare", de care vorbeam ceva mai sus.
E330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert.
E102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune cancerigena si el.

Articol aparut in 2001 in ziarul Curentul

Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvant aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera "E", urmat de un numar format din trei sau patru cifre. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din "E"-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.


"E"-urile, sinonime cu otrava


Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care, in mod normal, nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic - avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a produselor alimentare respective.

E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip "E" pentru aditivii alimentari.

Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave, care nu mai pot fi tratate.
Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al treilea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.


Organismul, supus la bombardamente chimice


Consumul indelungat de alimente care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite, rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne.

Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioada limitata de timp, nu are efect daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse.


Margarina afecteaza sistemul imunitar


Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat "margarina", dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum, progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism, care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie.

Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor, ficatul este solicitat excesiv, favorizand hepatita.


Aspartamul, un indulcitor criminal


Este unul dintre alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte din substanta trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel, organismul este dereglat, creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de aspartam expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp.

Ce sunt aditivii alimentari?

Aditivii alimentari sunt substante chimice adaugate in alimente sau bauturi cu scopul de a le “ ameliora” diverse proprietati: gustul, culoarea, stabilitatea, rezistenta la alterare. In mod standardizat, denumirea lor este formata din litera "E" si un indice compus din trei cifre

"E"-urile , cum au fost codificate pe plan international substantele chimice introduse in alimente, au fost astfel botezate tocmai pentru a ascunde cumparatorilor denumirea substantelor obtinute artificial. Sub motivatia "tehnica" a folositii unei denumiri care sa nu fie dependenta de multitudinea limbilor de circulatie internationala, motivul real a fost acela de a nu speria consumatorul si de a-l determina sa cumpere produse ambalate atractiv, dar foarte nocive

Introducerea “amelioratorilor” in alimente nu a fost ceruta de consumatori. Producatorii le ofera, iar oamenii le consuma fara sa-si puna prea multe intrebari. S-a nascut astfel o industrie uriasa si foarte rentabila a E-urilor, avand o cifra de afaceri de peste 20 miliarde $ anual.

Aditivii alimentari sunt impartiti in 24 de categorii, dintre care enumeram pe cele mai raspandite:

  • Indulcitori - inlocuiesc zaharul;

  • Coloranti - pentru a da o culoare mai apetisanta;

  • Acidifianti - dau un gust usor acid;

  • Corectorii de aciditate - cresc sau diminueaza aciditatea;

  • Emulsificatori - asigura un amestec omogen intre apa si grasimile alimentare;

  • Conservanti - intarzie sau impiedica alterarea alimentelor;

  • Corectorii de gust si de miros – imbunatatesc mirosul si gustul alimentelor;

  • Propulsori - gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje;

  • Antioxidanti - limiteaza oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul.

E-urile sunt aditivi periculosi pentru sanatate

“In existenta multimilenara a speciei umane, mecanismele fiziologice s-au antrenat sa recunoasca si sa metabolizeze tot ce este aliment natural. De aceea, impactul organismului cu E-urile este enorm: el nu le recunoaste, nu le accepta si se revolta.” (Dr. Med. Pavel Chirila).

Aditivii alimentari sau E-urile nu sunt altceva decat substante chimice deosebit de toxice si chiar cancerigene. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, la nivel global, mortalitatea datorata consumului de alimente imbogatite cu substante artificiale se afla pe locul 4, dupa consumul de droguri, medicamente si accidentele de circulatie.

Consumul indelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce in organismul uman un bombardament asupra organelor interne, care provoaca distrugerea sistemului imunitar, precum si o serie de tumori maligne si benigne.

Conform Raportului Comisiei Nationale de Oncologie din Romania, cancerul este intr-o crestere alarmanta si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp "boala mileniului III" si nu exista inca premizele ca se va descoperi un antidot. Cauzele care contribuie la aparitia cancerului se pare ca sunt poluarea, chimicalele din alimente si stress-ul

Este bine sa fim constienti de riscul la care ne expunem cumparand produse fara a ne informa asupra procesului de fabricatie si a ingredientelor periculoase pentru sanatate.

Alimentele ucigase

Aditivii alimentari sunt substante utilizate, in mod normal, ca ingrediente. Sarea, zaharul si otetul sunt substante nelipsite din mancarea noastra. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar, in ultimii 30 de ani, in continutul multor produse alimentare au aparut substante chimice, de sinteza, uzitate, mai cu seama, in industria alimentara. Aceasta categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive si induc multe boli grave.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, considera ca incidenta alarmanta a unor forme de cancer e strans legata de avalansa produselor alimentare bogate in E-uri nocive, consumate frecvent de romani. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de raspandirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor.

Una e sa mananci un mar si cu totul altceva e sa bei un compot de mere conservat cu aditivi", semnaleaza prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodata, asupra mezelurilor, in special asupra parizerului, crenvurstilor, bauturilor racoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice (in special supele la plic sau alimentele afumate).

Principalele categorii de E-uri din alimentele de pe piata romaneasca

I. E-uri naturale si inofensive

Cele mai frecvente E-uri “bune”, fara efecte negative asupra sanatatii sunt:

  • vitamina E naturala E 306, antioxidant natural, prezent in ficat, oua, peste, soia;

  • vitamina C naturala, acidul ascorbic - E 300 (antioxidant);

  • clorofila E 140 - colorant natural intalnit in produse de cofetarie, pasta de dinti, cosmetice;

  • lecitina E 322 - antioxidant natural (prezent si in ciocolata);

  • pectina E 440 - gelifiant natural

II. E-uri cu efecte negative asupra sanatatii

Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf – Germania, referitor la efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compusi toxici sau cancerigeni. Aproape toti acesti compusi pun intr-un real pericol organismul uman. Prezentam in continuare principalele "E"-urilor considerate de specialistii oncologi “criminale”.

E-uri SUSPECTE


E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477;



E-uri TOXICE, ce determina aparitia unor afectiuni si boli foarte grave:

  • boli intestinale: E 220-224;

  • boli digestive: E 338-341, E 450, E 407, E 461, E 463, E 465- 466;

  • boli de piele: E 230-233;

  • tulburari hepatice: E 200, E 230-234, E 250-252, E 461, E 463;

  • cresc colesterolul: E 320, E 321;

  • ataca sistemul nervos: E 311, E 312;

  • boli ale aparatului bucal: E 330 (acid citric sau sare de lamaie).

E-uri PERICULOASE


E 102 , E 110, E 120, E 124 , E 230


E-uri CANCERIGENE


Unele "E"-uri au fost incriminate de-a lungul timpului ca avand, intr-un fel sau altul, o contributie semnificativa la aparitia cancerului cu diverse localizari, in primul rand la nivelul tractului digestiv, al ficatului, cailor biliare sau al pancreasului.

INAMICII PUBLICI NR. 1!


E 123, E 131, E 211, E 213, E 214, E 215, E 216, E 217, E 239, E 621, E 950, E 951, E 954

Lista neagra a substantelor chimice care otravesc alimentele

In Romania nu toate produsele alimentare au înscris pe eticheta continutul complet . Exceptând cazul în care ai ferma si culegi zarzavaturile din gradina sau tai puiul crescut în propria ograda, nu prea avem acces la o hrana de calitate, fara substante toxice.

Pentru ca suntem saraci. Ne zgârcim la fondurile care ar trebui alocate pentru dotarea laboratoarelor cu aparatura performanta care sa detecteze toti aditivii periculosi.

Dar cheltuim din ce în ce mai mult pentru tratamentul bolilor cauzate de produsele alimentare pline de E-uri cancerigene. Si de faptul ca românii au putere de cumparare mica se profita din plin. Multe produse alimentare de import încarcate de E-uri ucigase, respinse la ele acasa, se comercializeaza fara probleme pe piata noastra. Pentru ca României îi lipseste un cadru legislativ coerent care sa puna capat transformarii pietelor din tara noastra într-un debuseu pentru producatorii straini. În tara noastra, regimul aditivilor alimentari e reglementat printr-un ordin al Ministerului Sanatatii si al Familiei. El cuprinde E-urile acceptate si cantitatile admise. Si totusi galantarele sunt invadate de produse care ne baga în spital.

În Romania, E-urile cancerigene fac ravagii

Pentru ca nu avem aparatura sensibila pentru detectarea tuturor aditivilor Majoritatea produselor alimentare contin aditivi, în special cei numiti emulgatori, cunoscuti în mod curent sub denumirea de E-uri. Multe dintre aceste E-uri s-au dovedit a fi periculoase pentru om. Astfel, s-au întocmit liste pozitive si negative cu E-urile continute în produsele alimentare. Se spune ca suntem ceea ce mâncam. E un adevar dovedit de statistici. Aproximativ 70% dintre bolile românilor sunt provocate de alimente si modul de hranire.

Alimentele ucigase

Aditivii alimentari sunt substante care în mod normal sunt utilizati ca ingrediente. Sarea, zaharul si otetul sunt substante nelipsite din mâncarea noastra. Nu sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar în ultimii 30 de ani, în continutul multor produse alimentare au aparut substante chimice, de sinteza, uzitate mai cu seama în industria alimentara. Aceasta categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, e convins ca, cresterea alarmanta a incidentei diferitelor forme de cancer e strâns legata de avalansa produselor alimentare bogate în E-uri nocive consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de raspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor.

"Una e sa manânci un mar si cu totul alt ceva e sa bei un compot de mere conservat cu aditivi" - semnaleaza prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodata, asupra mezelurilor - în special asupra parizerului si crenvurstilor -, bauturilor asa-zis racoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice - mai cu seama supele la plic - sau afumate.

Cumparam la gramada

În momentul de fata, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate. Cele fara eticheta, în mod firesc, n-ar trebui comercializate. Producatorii au început sa metioneze pe eticheta ce E-uri contine alimentul respectiv. Conservantii, aromele, colorantii de sinteza sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmata de un numar din trei sau patru cifre. Dar, din pacate, cumparatorul înca nu stie foarte bine care sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. Si cel mai adesea, cumparam la gramada. Mai grav e ca în în Romania nu exista aparatura performanta pentru detectarea tuturor E-urilor.

Prof. dr. Mencinicopschi spune ca putem lua un produs pe eticheta caruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc sa le evidentieze. În Romania, Institutul de Cercetari Alimentare e compatibil, în plan european din punct de vedere al specialistilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia lasa mult de dorit. De regula, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate în E-uri nocive. Ele zac în stocuri si pentru a scapa de ele, producatorii externi le "împing" pe pietele tarilor cu putere de cumparare mica, din care face parte si Romania. Asa se explica de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sanatate publica. Prof. dr. Mencinicopschi e de parere ca e foarte necesara o legislatie care sa-i protejeze pe producatorii autohtoni. Pentru ca ei sunt scosi de pe piata de concurenta. Producatorul extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, îl falimenteaza pe producatorul român care aduce pe piata un salam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai sanatos pentru cumparator.

Desi prof. dr. Mencinicopschi a subliniat cât de necesara e o "lege cadru a alimentului" - asa cum e în lumea civilizata, totusi legislatia noastra schioapata.

Dieta personalizata

Dupa ce îi asculti pe specialisti ai impresia ca vor sa bage frica în noi si ca cel mai bun lucru e sa mori de foame. Nu-i chiar asa. Ei vor sa ne avertizeze ca suntem bombardati de alimente toxice. Prof. dr. Constantin Ionescu-Târgoviste, directorul Institutului de Boli de Nutritie, e adeptul dietei personalizate, în functie de vârsta, stare de sanatate, profesie si alti factori specifici fiecarui om în parte. La prima vedere o asemenea dieta pare costisitoare.

Prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Boli Endocrinologice, ne contrazice. "Mai ales vara, avem din belsug legume si fructe". Si pentru a nu cadea din picioare sa luam aminte si la ce ne recomanda prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curca, curcan, peste oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, pastrav, somon, brânzeturi - mai putin cele "topite" sau "afumate" -, lactate - cu exceptia iaurturilor cu termene de valabilitate peste o luna sau cu arome si coloranti chimici.

E-urile sanatoase sau nesanatoase

In urma cu cativa ani, credeam ca orice aliment este bun. Alegeam cele mai colorate mancaruri, cele mai dulci. Nimeni nu se gandea ca poate fi ceva in neregula. Ca nu tot ce se poate manca este si bun. In ultimii ani, insa, peste tot auzi cat de nocivi sunt anumiti aditivi alimentari.
Cum sunt ei cancerigeni sau pot provoca modificarea organelor. Romanii stiu ca E-urile sunt si bune si rele, stiu de ele. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi ne spune ce sunt aditivii alimentari si care E-uri nu sunt bune pentru organism.

Auzim des de E-uri. Ca unele sunt bune, ca altele nu. Dar ce te faci cand esti la un magazin si vrei sa iti cumperi ceva? Te uiti la toate etichetele si incerci sa iti aduci aminte care sunt suspecte sau cancerigene si care nu. Sau daca sunt trecute denumirile chimice incerci sa iti amintesti de orele de chimie din scoala si incepe sa iti para rau ca atunci te gandeai la cu totul altceva decat iti spunea dascalul. "Aditivii alimentari sunt cunoscuti sub denumirea codificata de E-uri. E-ul vine de la Europa. Ei au o numerotatie alfanumerica pentru a usura recunoasterea lor. Pentru ca populatia a inceput sa aiba o oarecare retinere fata de E-uri, de multe ori fabricantii folosesc denumirea chimica", spune prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, membru al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, directorul general al Institutului de Cercetari Alimentare.

Dar ce sunt exact aditivii alimentari? Exista mai multe definitii ale E-urilor. "Aditivul alimentar este orice substanta care, in mod normal, nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand ori nu o valoare nutritiva prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport si depozitare ori a unor asemenea produse alimentare devine sau poate deveni ea insasi sau prin derivatii sai directi sau indirecti o componenta a acestor produse alimentare", spune profesorul Mencinicopschi una dintre definitii.

Alta ar fi "aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare".

O alta definitie a aditivilor alimentari ar fi: "Substante care la origine nu reprezinta o parte constituenta a alimentelor adaugate in scopul de a modifica favorabil insusirile organoleptice sau ca o necesitate directa de desfasurare a anumitor procese tehnologice. Aditivul alimentar reprezinta orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment care are sau nu valoare nutritiva si care se adauga intentionat cu un scop tehnologic incluzand modificari organoleptice in timpul producerii, procesarii, prepararii, impachetarii, ambalarii, transportului si depozitarii unui aliment, devenind un component, afectand intr-un fel caracteristicile alimentelor la care se adauga. Acest termen nu include substantele contaminante sau pe cele adaugate pentru a imbunatati sau mentine calitatile nutritive si nici clorura de sodiu".

Profesorul ne ofera si o definitie mai pe intelesul nostru: "Niste substante care nu sunt ingrediente si se folosesc in cantitati foarte mici si au valori nutritive foarte mici. Sunt conservanti, antioxidanti, coloranti, dau gust placut. Nu este posibila utilizarea aditivilor alimentari pentru a masca defecte ale alimentului. Aditivii se folosesc inainte ca produsul sa iasa pe piata. Care sunt insa consecintele consumarii alimentelor care contin E-uri? Pot aparea chiar sangerari interne si modificari ale organelor. De regula, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate in E-uri nocive. In loc sa promoveze o politica dura, dar sanatoasa chiar si fata de aditivii considerati a fi cel putin suspecti, legislatia romana este mai mult decat permisiva. Circa 70% din bolile romanilor sunt provocate de alimente, mai precis de ce contin acestea. "Populatia nu trebuie speriata, ci educata, sa cunoasca exact lista E-urilor cu probleme, lista celor suspecte si lista celor bune. Daca vrea cu bunastiinta sa se otraveasca, sa o faca macar in cunostinta de cauza", mai spune profesorul Gheorghe Mencinicopschi.

Din cate stiti dvs., toate E-urile sunt nesanatoase sau numai unele?

  • 37% dintre respondenti au spus ca "Numai unele sunt nesanatoase"

  • 34% ca toate E-urile din alimente sunt nesanatoase pentru organism

  • 29% nu au stiut sau nu au raspuns

  • 46% dintre cei care au studii superioare cred ca toate E-urile sunt nesanatoase

Femeile sunt mai atente decat barbatii la eticheta alimentelor
La intrebarea din sondajul CURS- SA "Dumneavoastra ati auzit despre E-urile din alimente?", 76% dintre respondenti spun ca au auzit, 23% nu au auzit, iar 1% nu a raspuns sau nu a stiut ce sa raspunda. 91% dintre cei cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani au auzit de E-uri, la fel si 85% dintre cei cu varsta cuprinsa intre 31 si 55 de ani. Cel mai putin informate sunt persoanele peste 56 de ani. 57% dintre acestea nu au auzit de E-uri. Cei mai informati sunt cei cu studii superioare. 95% dintre acestia au auzit de E-uri, in timp ce doar 58% dintre respondentii cu nivelul de studii sub liceu sunt informati. In functie de zona de resedinta, cei mai informati sunt cei care locuiesc in Bucuresti (90%). Cel mai putin informati sunt oltenii. Doar 66% dintre acestia au auzit de E-uri. La intrebarea "Din cate stiti dumneavoastra, toate E-urile sunt nesanatoase sau numai unele?", 37% dintre respondenti au spus ca "numai unele sunt nesanatoase", 34% ca toate sunt nesanatoase pentru organism, 29% nu au stiut sau nu au raspuns. 42% dintre cei cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani cred ca numai unele E-uri sunt nesanatoase, iar 41% cred ca toate sunt nesanatoase. 46% dintre cei care au studii superioare cred ca toate E-urile sunt nesanatoase, iar 45% cred ca numai unele sunt nesanatoase.

Romanii nu prea verifica etichetele alimentelor atunci cand merg la cumparaturi. La intrebarea "Atunci cand cumparati alimente, obisnuiti sa verificati daca contin E-uri nesanatoase?", 59% au raspuns ca nu verifica, 28% spun ca verifica si 13% nu au raspuns sau nu au stiut ce sa raspunda. Cei mai atenti la etichetele mancarurilor sunt bucurestenii. 48% dintre cei care locuiesc in Capitala spun ca verifica daca alimentele pe care le cumpara contin E-uri. Dobrogenii sunt insa la polul opus. Doar 15% dintre locuitorii acestei zone verifica daca alimentele contin E-uri nesanatoase

In Romania nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente

Societatea este intr-o continua evolutie. Tehnologia este prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproductia si oferta foarte variata ii obliga pe producatori sa faca tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aiba succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala, etc. Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvant aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera E urmat de un numar format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea cumparatorilor nu cunosc semnificatia acestui cod. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o mare parte din E-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale

Zaharul - moartea alba

Pe termen lung, consumul de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. O alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.

Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul si acesulfam K (E 950 si E 951) sunt indulcitori foarte des folositi si pot fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.

Supele concentrate si boala Alzheimer

Contin in exces glutamatul de sodiu (natrium glutaminat), E 621, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Glutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Rolul lui este acela de a intensifica gustul, oricare are fi acesta. De fapt, este un fel de drog (cu observatia ca drogurile clasice intensifica trairile psihice, emotionale, nu gustul). Se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration (FDA) ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor.


Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului

Chiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor, producatorii au gasit de cuviinta sa introduca in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind cancerigene ori toxice. Intr-o pastila de guma de mestecat se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E 951).

Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie (care se vinde si separat, ca suc de lamaie) precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici. Bauturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoaca migrene.

Este posibil ca producatorul sa foloseasca alta substanta decat cea afisata

In Occident, populatia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe care le consuma. Se incearca renuntarea la produsele de tip fast-food si inlocuirea lor cu alimente naturale. Fructele si legumele produse cu ingrasaminte naturale devin din ce in ce mai consumate, chiar daca sunt mai scumpe decat cele obtinute prin metode moderne. Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea si pentru semipreparatele care nu contin aditivi. Victoria Vargolici, inspector-sef adjunct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului, declara: "In prezent nu exista un laborator care sa determine cantitativ si calitativ concentratia de aditivi din produse. Pe ambalaj apare substanta folosita, dar s-ar putea ca producatorul sa foloseasca ceva asemanator sau o cantitate mai mare. Inspectorii OPC s-au confruntat cu un caz in care au interzis un colorant, respectiv E 103. Era folosit in compozitia preparatelor din carne. Am primit plangeri de la consumatori ca apa in care fierbeau cremwurstii se colora. Cu ajutorul Institutului de Igiena si Sanatate Publica am reusit sa retragem acest colorant. Inainte aveam produse calitative fara aceste E-uri, dar trebuie aliniata legislatia la reglementarile UE", spune Victoria Vargolici. "Cei de la Oficiul pentru Protectia Consumatorului pot controla doar ca pe ambalaj sa se specifice existenta aditivilor."

Back to Top