Ţesăturile sunt mărfuri textile finite sub forma unor foi plane sau tubulare, realizate prin îmbinarea, după anumite modele, a două sisteme de fire: fire de urzeală şi fire de bătătură.

Firele de urzeală sunt firele care sunt dispuse în direcţia lungimii ţesăturii (sunt paralele cu marginile ţesăturii), iar firele de bătătură sunt cele care, după anumite modele, numite armuri sau legături, leagă transversal, prin diferite încrucişări, firele de urzeală.

Toate fibrele textile naturale au lungimi finite, cu o singură excepţie, mătasea, lungimi care variază de la 1,25 cm, în cazul bumbacului american sau asiatic, la aproximativ 1 m, în cazul unora dintre fibrele liberiene, iar cele mai multe dintre fibrele sintetice, fibre care sunt continue, sunt produse la anumite lungimi, prin tăiere. Pentru a putea fi utilizate în industria textilă, aceste fibre trebuie transformate în fire rezistente, continue şi apte de a fi supuse unor prelucrări ulterioare prin ţesere, tricotare etc

Fibrele chimice din polimeri natural

 

Polimerii sunt substanţe ce conţin molecule mari, alcătuite la rîndul lor din multe unităţi repetitive de mici dimensiuni, numite monomeri sau meri. Numărul de unităţi structurale repetitive dintr-o moleculă mare reprezintă gradul de polimerizare.

Cel mai uzitat criteriu de clasificare a fibrelor naturale este cel al originii lor, în funcţie de care, fibrele vor fi prezentate în cele ce urmează.

 Fibre naturale de origine animală 

Fibrele naturale de origine animală sunt complexe de proteine. Ele sunt rezistente la majoritatea acizilor organici şi la anumiţi acizi minerali puternici, cum ar fi acidul sulfuric, însă sunt atacate de bazele slabe, de înnălbitorii pe bază de clor şi pot fi dizolvate de alcaliile puternice, cum ar fi hidroxidul de natriu sau de hipoclorit.

emnul este o materie primă valoroasă pentru unele ramuri ale economiei ca: industria chimică (carton, celuloză, hârtie), industria textilă, industria mobilei, construcţii, instrumente muzicale etc., datorită avantajelor pe care le prezintă, şi anume rezistenţă mecanică bună, masă specifică redusă, prelucrare uşoară.

Calitatea produselor din lemn, şi în special a mobilei (cel mai important produs din lemn) depinde de structura, compoziţia chimică şi proprietăţile lemnului.

Page 1 of 2

Back to Top