Reprezintă o grupare formată din unul sau mai mulţi comercianţi cu ridicata şi comercianţi cu amănuntul, selecţionaţi de către primii din rîndul clienţilor cu care colaborează. O asemenea grupare are în vedere asigurarea coordonării funcţiilor cu ridicata şi cu amănuntul, organizarea în comun a cumpărării şi vînzării mărfurilor, precum şi adaptarea procesului managerial şi a gestiunii întreprinderilor asociate la nişte condiţii de acţiune, respectîndu-se însă independenţa juridică şi financiară dintre ele. Sistemul respectiv reprezintă, de fapt, o replică a comercianţilor cu ridicata dată grupărilor şi diferitelor tipuri de asociere a comercianţilor cu amănuntul. El îşi are originea în Statele Unite ale Americii, datînd încă din anii primului război mondial. În Europa a fost preluat ca sistem de organizare, după cel de-al doilea război mondial, în preajma anilor '50.

Concurenţa puternică ce caracterizează economia de piaţă generează permanent o puternică presiune asupra nivelului comerciantului independent. Pentru a putea răspunde presiunii concurenţiale, respectivii comercianţi au simţit nevoia de a se grupa şi a se asocia. Grupările sau asociaţiile respective, privesc diverse obiective: aprovizionarea comună, asigurarea unui sortiment mai larg de produse, obţinerea unor condiţii mai bune de preţ etc. Sub aspectul organizării, grupările sau asociaţiile create pot îmbrăca diverse forme. Între aceste aspecte, mai importante apar: cooperativele de detailişti, lanţurile voluntare, grupările cumpărătorilor grosişti şi magazinele colective independente.

Perioada contemporană este caracterizată printr-o regîndire şi o reconceptualizare a pieţei, care să-i asigure acesteia coordonatele unei pieţe capabile să se replieze elastic şi dinamic, în cadrul procesului de restructurare continuă a întregii societăţi. Stabilirea noilor coordonate ale pieţei reprezintă un proces ale cărui elemente constitutive vor evolua sub efectul unei concurenţe generate de o largă paletă de fenomene - apariţia unor noi tehnologii de realizare a produselor, de comunicaţii şi distribuţie, noi sisteme bancare şi de finanţare, transport etc. - concurenţă care va contribui atît la restructurarea continuă a ciclului de viaţă al produselor, cît şi al sistemului de relaţii ce stă la baza oricărei tranzacţii sau afaceri. Or, pentru viitorul comerţului şi al politicilor sale manageriale, o asemenea situaţie - conturată ca tendinţă - va avea un aspect deosebit, apărînd chiar păreri potrivit cărora însăşi condiţia de bază a competitivităţii sistemului economic, în ansamblul său, va fi dată de eficienţa comerţului şi capacitatea sa de satisfacere a consumatorilor.

În practica social-economică, în relaţiile de piaţă se întîlnesc şi se confruntă o multitudine de forme ale structurii organizaţionale, de tipuri sub care există şi se manifestă firmele comerciale.

Ansamblul tipologic al firmelor comerciale apare ca o expresie a cercetării şi analizei firmelor prezente pe piaţă prin intermediul a diverse criterii şi unghiuri de abordare.

Deoarece un principiu al organizării activităţii comerciale este pluralismul formelor de proprietate, o primă şi importantă prezentare a tipologiei firmelor comerciale se bazează pe forma de proprietate aflată la baza constituirii acestora. Din acest punct de vedere tipurile cunoscute sunt:

Etimologic, izvorul noţiunii de firmă se află în limba germană. În timp, a fost preluat şi de alte limbi (italiană "firma", franceză "firme", engleză "sign" etc.), aria sensului economic amplificîndu-se. Considerat "cuvînt adesea utilizat pentru desemnarea unei întreprinderi", "denumire sub care funcţionează o întreprindere"şi-a amplificat semnificaţia prin accepţiunea "formă de organizare a proprietăţii care combină factorii de producţie într-o unitate productivă (unitate fizică existentă sub formă de fabrică, antrepozit, magazin universal) în scopul producerii de bunuri sau servicii şi vînzării lor cu un profit".

Esenţa, evidenţierea unei structuri s-a conturat tot mai mult şi a permis cristalizarea a două mari planuri de definire: planul structural-existenţial şi planul identificării-personalizării.

Subcategories

Back to Top