Sanatate

  • Alimentatia si sistemul imunitar

    Din momentul nasterii, suntem expusi asaltului continuu al microbilor, al virusurilor si al altor agenti patogeni. Fara o aparare eficienta, foarte curand, viata ni s-ar încheia printr-o boala infectioasa sau tumorala. Din fericire, de obicei asa ceva nu se întampla, deoarece suntem înzestrati cu numeroase mecanisme de aparare, cunoscute sub denumirea de sistemul imunitar. Acest sistem detine o uimitoare adaptabilitate, fiind în stare sa produca un numar enorm de celule si de molecule, care îi pot recunoaste si distruge pe numerosii invadatori.

  • Alimentatia vegetariana

    În Germania, saptamanal, 4.000 de persoane parasesc consumul de carne, trecand în tabara vegetarienilor.

    Cand se pune problema alimentatiei exclusiv vegetariene, unii se tem ca acest mod de nutritie va diminua forta fizica si capacitatea de munca, în general, iar parintii se întreaba daca nu va influenta în mod negativ dezvoltarea copiilor.

  • Amidonul rezistent

    Pana nu de mult, se credea ca tot amidonul din alimente este digerat usor si absorbit de intestinul subtire.

    Studii recente au aratat ca o parte din amidonul ingerat rezista hidrolizei enzimelor digestive umane. Cu alte cuvinte, o fractiune din amidonul consumat prin produse cerealiere, legume, cartofi nu e digerat de enzimele noastre si, din acest motiv, nu poate fi absorbit.

  • Aminele heterociclice

    Studiile epidemiologice au aratat ca alimentatia constituie un factor important în aparitia bolilor canceroase.

    Acum douazeci si cinci de ani, savantii japonezi au descoperit un grup nou de compusi, foarte mutageni sau cancerigeni, grupul aminelor aromatice heterociclice. Aminele heterociclice au fost gasite în produsele din carne si din peste, pregatite ca fripturi sau la gratar, în cuptor sau prajite în tigaie, la rotiserie sau la protap.

  • Bauturile nealcoolice

    Se pare ca lumea a început sa înteleaga faptul ca organismul nostru, pentru a functiona cat mai bine, are nevoie de o cantitate apreciabila de lichide. Iar industria si comertul au fost pe faza, oferind o gama întreaga de bauturi nealcoolice si raspandind ideea ca apa de la robinet n-ar fi sanatoasa. Asa se face ca, în momentul de fata, în SUA se consuma de doua ori mai multe bauturi carbogazoase decat acum 25 de ani. Din nefericire, multi nu stiu ca aceasta crestere a contribuit la obezitate, carii dentare si osteoporoza si întreaba: Nu constituie bauturile nealcoolice o modalitate excelenta de a consuma mai multe lichide?

  • Ce este sanatatea

    În cartea sa Love, Medicine and Miracles (New York: Harper and Row Publishers,1986), dr. Bernie Siegel descrie experienta pe care a avut-o cu un medic internat în spital într-o stare fizica si psihica relativ buna. Cand i s-a comunicat diagnosticul de cancer pulmonar, medicul-pacient a devenit teribil de deprimat si de retras.

  • Cine se alimenteaza mai sanatos?

    Bucataria mediteraneana e caracterizata prin proportia mare de alimente de origine vegetala: fructe, legume si zarzavaturi si, cel putin pana de curand, de folosirea uleiului de masline, bogat în acizi grasi mononesaturati, care scad fractiunea LDL-C, „rea”, a colesterolului sanguin.

  • Combustibilul organismului: glucidele sau hidratii de carbon

    Exista înca multi care cred ca alimentatia cea mai buna trebuie sa fie bogata în proteine, mai precis carne. De fapt, e o conceptie ce exista si în antichitate. Înainte de începerea competitiilor, atletii greci consumau cantitati mari de carne, convinsi fiind ca cine vrea sa aiba muschi trebuie sa manance carne, uitand ca animalele cu masa musculara cea mai mare, ca bovinele, caii, girafa, rinocerul si elefantul, îsi formeaza sutele de kilograme de masa musculara consumand doar iarba, frunze si, daca gasesc, fructe si alte vegetale.

  • De ce îmbatranim?

    Chiar daca deseori suntem asemanati cu niste masini, exista totusi o mare diferenta: corpul nostru se repara si se reînnoieste mereu.

    Spre deosebire de un automobil nou, care începe sa se uzeze din momentul în care paraseste vitrina unde a fost expus, la un nou-nascut sistemul imunitar, coordonarea, activitatea inimii si circulatia, judecata si înca multe altele se amelioreaza chiar, în loc sa se degradeze în decursul primului deceniu de viata.

  • Digestia alimentelor

    Digestia alimentelor

    Sper ca ati avut o masa de dimineata consistenta, care v-a oferit energia necesara pentru perioada cea mai activa a zilei. Exista nenumarate alternative pentru a nu recurge doar la salam si la branzeturi, daca nu urmarim doar satisfacerea gusturilor, ci si aspectele nutritionale.

  • Dulce, dar mortal

    Stiti care e tara cu consumul cel mai mare de zahar, pe cap de locuitor? Nici eu nu mi-as fi închipuit. Tara cu cel mai mare consum de zahar, pe cap de locuitor, este Brazilia, cu 51,9 kg pe an. Urmeaza Australia, cu 48,9 kg, urmata de Statele Unite. În Germania se consuma 34,2 kg pe an, pe cap de locuitor, ceea ce înseamna ca foarte multa lume consuma cantitati mai mari, caci atunci cand se vorbeste despre media pe cap de locuitor înseamna ca s-au inclus si nou-nascutii, copiii mici, precum si varstnicii între 80-90 de ani.

  • Efectele acizilor grasi mononesaturati asupra sanatatii

    Acizii grasi sunt descrisi dupa doua caracteristici: lungimea lantului de atomi de carbon si gradul saturarii cu hidrogen.

    Acizii grasi mononesaturati au o singura dubla legatura, ce se gaseste la al 9-lea atom de carbon, de la capatul metilic (omega). În alimente se gasesc patru acizi mononesaturati, cel mai frecvent întalnit fiind acidul oleic (18:1 n-9), care reprezinta 70-72% din uleiul de masline si din grasimea de avocado si aproximativ 50% din uleiul de rapita.

  • Efectele acizilor grasi omega-3 asupra sanatatii

    Acizii omega-3 sunt acizii grasi polinesaturati avand prima legatura la al 3-lea carbon de la capatul metilic al moleculei. Un astfel de acid este acidul linoleic (C18:3 n-3), care se gaseste mai ales în semintele de in, dar si în semintele de floarea-soarelui, dovleac, rapita, mac, nuci, soia, arahide si multe alte vegetale. În ultimii ani se face multa reclama acizilor grasi omega-3, în special pentru ca reduc riscul infarctului miocardic. Grasimea de la o serie de pesti contine lanturi lungi de acizi grasi polinesaturati omega-3, printre care si acidul eicosapentaenoic.

  • Factorul uman în diversificarea alimentatiei

    Intrati în orice magazin de produse alimentare si nu veti putea evita simtamantul ca niciodata n-a existat o asemenea abundenta si varietate a produselor alimentare.

    E o priveliste impresionanta, dar care induce în eroare. Desigur, e o abundenta nemaipomenita, caci lumea apuseana n-a fost niciodata atat de supraalimentata. Însa diversitatea nu este aceea pe care s-ar putea sa ne-o închipuim.

  • Fara paine nu se poate

    Nimic nu e mai apetisant ca aroma si gustul unei paini de casa.

    Se pare ca s-a uitat ca painea e un aliment foarte hranitor, ce trebuie sa constituie o componenta esentiala a unui stil de viata sanatos. În comparatie cu celelalte produse cerealiere, painea contine mai multa energie si mai multi nutrienti. Aceasta pentru ca o parte a apei adaugate în cursul pregatirii se evaporeaza, produsul final fiind bogat în energie. Auzind acest cuvant, unii evita painea, de teama de a nu se îngrasa. De la început îi asiguram ca painea din faina integrala nu îngrasa, daca celelalte articole de pe masa corespund principiilor unei alimentatii sanatoase. La întrunirile familiale, mai ales cu ocazia Craciunului si a Anului Nou, unele dintre rudele noastre consuma portii generoase de fripturi si sarmale cu carne si multa grasime, fara paine, crezand ca în felul acesta vor evita îngrasarea, ceea ce e o mare eroare.

  • Glucidele simple

    Glucidele sau hidraţii de carbon constituie principala sursă de energie a organismului, fiind combustibilul cu care funcţionează motorul biologic.

    OMS recomandă ca 55 până la 75% din necesarul caloric să fie acoperit de glucide. În dieta adulţilor, glucidele trebuie să alcătuiască 75% din totalul caloriilor ingerate. Indienii Tarahumara din Mexic, a căror hrană constă în 75-80% din glucide, nu suferă de hipertensiune arterială, obezitate, hipercolesterolemie sau diabet, iar infarctul, cancerul şi bolile degenerative sunt o excepţie.

  • Grasimile

    În organismul uman, apa constituie mai mult de 75% din greutatea totala, restul fiind alcatuit din compusi organici si anorganici. Grasimile, inclusiv trigliceridele, fosfolipidele, steroizii etc., constituie majoritatea acestor compusi, adica aproximativ 15% din greutatea corpului, ceea ce înseamna 10-15 kg la o persoana de 70-75 kg.

  • Hrana mileniului al treilea: carne sau cereale?

    Zilnic, populatia globului creste cu 230.000 de suflete; în fiecare zi, 230.000 de guri în plus care cer hrana.

    În anul 1800, populatia globului atingea cifra de 1 miliard. La începutul secolului XX, planeta noastra avea un miliard sase sute de milioane de locuitori. Acum, suntem peste 6 miliarde. si 98% din cresterea populatiei globului are loc în tarile sarace si în curs de dezvoltare. Care va fi hrana pentru mileniul al treilea? Carnea sau cerealele?

  • Iminenta pandemie de boli cardiovasculare

    În ultimii 30 de ani, în unele tari apusene, mortalitatea prin boli cardiovasculare a scazut, în timp ce, în tarile în curs de dezvoltare, s-a observat o crestere substantiala. În deceniile viitoare, morbiditatea prematura si mortalitatea prin afectiuni cardiovasculare se va dubla, si 80% dintre victime vor fi în tarile în curs de dezvoltare.

    Cu exceptia unor tari situate în sudul Saharei, toate regiunile globului prezinta o crestere marcanta a mortalitatii prin infarct miocardic. Între anii 1990 si 2000, rata infarctelor, în tarile care au apartinut lagarului socialist, a crescut cu 32% la barbati si cu 18% la femei.

  • Infectii transmise prin alimente de origine animala

    În Europa continentala si în Anglia, cea mai întalnita forma de afectiune prionica este boala Creutzfeldt-Jakob. S-a constatat ca bolile legate de prioni se pot transmite si de la om la om. Acest fapt s-a descoperit din cercetarile efectuate asupra unei populatii din Noua Guinee, care practica mai înainte canibalismul. Pentru a-i cinsti pe cei decedati, copiii mancau creierul parintilor si multi dintre ei au contractat o boala asemanatoare cu boala Creutzfeldt-Jakob, numita kuru, care în limba bastinasilor înseamna „tremurat”. Uneori, pentru dezvoltarea bolii, treceau decenii, pana la 30 de ani.

Back to Top