alimentatia sanatoasa

  • Alimentatia - factor de sanogeneza

    Obiectivele alimentatiei fiziologice

    Alimentatia fiziologica trebuie sa indeplineasca urmatoarele trei conditii:

  • Metabolismul energetic al organismului uman

    Componentele consumului energetic (5):

    Sunt reprezentate de:

    • Consumul energetic de repaus(CER) - exprimat prin rata metabolica bazala( RMB)- care reprezinta cea mai mare parte a consumului energetic,aproximativ 60% -75%;

    • Efectul termogenetic al alimentelor(ETA) sau termogeneza indusa de dieta;

    • nergia cheltuita pentru activitati voluntare.

  • Acizii grasi

    Principala caramida a grasimilor sunt acizii grasi, formaţi dintr-un lanţ avand doi pana la treizeci de atomi de carbon si un grup terminal carboxilic CH3 - (CH2)n- COOH.

    Acizii grasi se pot clasifica în doua feluri:

    1. dupa lungimea lanţului si vorbim de

    • acizi grasi cu lanţ scurt (4-6 atomi de carbon)

    • cu lanţ mediu (8-12 atomi de carbon)

    • cu lanţ lung (14 sau mai mulţi atomi de carbon)

  • Acizii grasi polinesaturati Acizii grasi esentiali

    Acizii grasi polinesaturati au doua sau mai multe duble legaturi, adica cel putin doi atomi de carbon nu sunt saturati cu atomi de hidrogen. Sunt de consistenta fluida la temperatura camerei, dar si la temperaturi mai joase. Principalele surse de acizi grasi polinesaturati sunt: uleiurile vegetale, semintele, cerealele, legumele si alte alimente vegetale. Exista mai multi acizi polinesaturati, cel mai frecvent întalniti fiind acidul linolic, cu doua duble legaturi, un acid gras omega-6 si acidul alfa-linoleic, cu trei duble legaturi, un acid gras omega-3.

  • Adevarul despre soia

    În ultimele decenii, s-au observat diferente mari, în ceea ce priveste frecventa bolilor cardiovasculare, a osteoporozei si a mai multor forme de cancer, între tarile asiatice si marea majoritate a tarilor apusene, ceea ce i-a facut pe oameni sa cerceteze posibilele cauze ale acestor deosebiri.

  • Amidonul rezistent

    Pana nu de mult, se credea ca tot amidonul din alimente este digerat usor si absorbit de intestinul subtire.

    Studii recente au aratat ca o parte din amidonul ingerat rezista hidrolizei enzimelor digestive umane. Cu alte cuvinte, o fractiune din amidonul consumat prin produse cerealiere, legume, cartofi nu e digerat de enzimele noastre si, din acest motiv, nu poate fi absorbit.

  • Aminele heterociclice

    Studiile epidemiologice au aratat ca alimentatia constituie un factor important în aparitia bolilor canceroase.

    Acum douazeci si cinci de ani, savantii japonezi au descoperit un grup nou de compusi, foarte mutageni sau cancerigeni, grupul aminelor aromatice heterociclice. Aminele heterociclice au fost gasite în produsele din carne si din peste, pregatite ca fripturi sau la gratar, în cuptor sau prajite în tigaie, la rotiserie sau la protap.

  • Bauturile nealcoolice

    Se pare ca lumea a început sa înteleaga faptul ca organismul nostru, pentru a functiona cat mai bine, are nevoie de o cantitate apreciabila de lichide. Iar industria si comertul au fost pe faza, oferind o gama întreaga de bauturi nealcoolice si raspandind ideea ca apa de la robinet n-ar fi sanatoasa. Asa se face ca, în momentul de fata, în SUA se consuma de doua ori mai multe bauturi carbogazoase decat acum 25 de ani. Din nefericire, multi nu stiu ca aceasta crestere a contribuit la obezitate, carii dentare si osteoporoza si întreaba: Nu constituie bauturile nealcoolice o modalitate excelenta de a consuma mai multe lichide?

  • Cartoful

    În Muntii Anzi, America de Sud, la altitudinea de peste 2.000 de metri, deasupra liniei de cultura a porumbului indian, incasii detineau vaste bogatii naturale, de o valoare incalculabila, îngropate în pamant. Cand au sosit conchistadorii spanioli, la începutul secolului XVI, tinta cautarii lor erau minele de argint. Totusi cu mult mai valoroasa decat argintul sau decat aurul era modesta planta papa, cunoscuta de noi sub denumirea de cartof.

  • Cerealele

    De milenii, cerealele au constituit alimentul de baza al omenirii. Pacat ca omul modern tinde sa scoata din alimentatia lui aceasta sursa de hrana.

    Cele cateva soiuri de cereale care se mai consuma sunt jefuite de majoritatea principiilor nutritive, prin procesele de rafinare. Comertul ofera preparate care nu reprezinta altceva decat calorii goale. Ele nu numai ca fura organismului propriile substante nutritive, dar strica si apetitul fata de hrana naturala, sanatoasa.

  • Colesterolul - de obicei prea mult, niciodata prea putin

    Boala coronariana, cu consecintele ei - infarct miocardic, tulburari de ritm cardiac si diminuarea miocardului functional - constituie principala cauza de deces în majoritatea tarilor industriale si, foarte curand, va deveni pricipala cauza de deces în toate tarile în curs de dezvoltare. În anul 2020, boala coronariana va ocupa primul loc al cauzelor de deces pe tot globul. Iar factorul de risc cel mai important pentru boala coronariana este concentratia colesterolului în sange. Exista o corelatie liniara între colesterolemie si riscul deceselor prin boala coronariana. Scaderea colesterolemiei cu 0,6 mmol/l, adica cu 23 mg/dl, scade mortalitatea la barbatii de varsta mijlocie cu 24%.

  • Combustibilul organismului: glucidele sau hidratii de carbon

    Exista înca multi care cred ca alimentatia cea mai buna trebuie sa fie bogata în proteine, mai precis carne. De fapt, e o conceptie ce exista si în antichitate. Înainte de începerea competitiilor, atletii greci consumau cantitati mari de carne, convinsi fiind ca cine vrea sa aiba muschi trebuie sa manance carne, uitand ca animalele cu masa musculara cea mai mare, ca bovinele, caii, girafa, rinocerul si elefantul, îsi formeaza sutele de kilograme de masa musculara consumand doar iarba, frunze si, daca gasesc, fructe si alte vegetale.

  • Consumul de grasimi si starile depresive

    Ceea ce nimeni nu si-ar fi putut închipui în trecut, acum se pare ca e dovedit stiintific, si anume ca, în starile depresive, si alimentatia joaca un rol important.

    Biochimistul si psihiatrul Joseph Hibbeln, de la Institutul National de Sanatate din Washington D.C., SUA, sustine ca exista primejdia înmultirii starilor depresive, prin consumul unor grasimi ce ar trebui evitate. Aceasta idee îndrazneata si radicala e acceptata de un numar din ce în ce mai mare de psihiatri si de biochimisti.

  • Dulce, dar mortal

    Stiti care e tara cu consumul cel mai mare de zahar, pe cap de locuitor? Nici eu nu mi-as fi închipuit. Tara cu cel mai mare consum de zahar, pe cap de locuitor, este Brazilia, cu 51,9 kg pe an. Urmeaza Australia, cu 48,9 kg, urmata de Statele Unite. În Germania se consuma 34,2 kg pe an, pe cap de locuitor, ceea ce înseamna ca foarte multa lume consuma cantitati mai mari, caci atunci cand se vorbeste despre media pe cap de locuitor înseamna ca s-au inclus si nou-nascutii, copiii mici, precum si varstnicii între 80-90 de ani.

  • Efectele acizilor grasi mononesaturati asupra sanatatii

    Acizii grasi sunt descrisi dupa doua caracteristici: lungimea lantului de atomi de carbon si gradul saturarii cu hidrogen.

    Acizii grasi mononesaturati au o singura dubla legatura, ce se gaseste la al 9-lea atom de carbon, de la capatul metilic (omega). În alimente se gasesc patru acizi mononesaturati, cel mai frecvent întalnit fiind acidul oleic (18:1 n-9), care reprezinta 70-72% din uleiul de masline si din grasimea de avocado si aproximativ 50% din uleiul de rapita.

  • Efectele acizilor grasi omega-3 asupra sanatatii

    Acizii omega-3 sunt acizii grasi polinesaturati avand prima legatura la al 3-lea carbon de la capatul metilic al moleculei. Un astfel de acid este acidul linoleic (C18:3 n-3), care se gaseste mai ales în semintele de in, dar si în semintele de floarea-soarelui, dovleac, rapita, mac, nuci, soia, arahide si multe alte vegetale. În ultimii ani se face multa reclama acizilor grasi omega-3, în special pentru ca reduc riscul infarctului miocardic. Grasimea de la o serie de pesti contine lanturi lungi de acizi grasi polinesaturati omega-3, printre care si acidul eicosapentaenoic.

  • Efectele acizilor grasi polinesaturati omega-6 asupra sanatatii

    Acizii grasi omega-6 au doi sau mai multi atomi nesaturati CIS, primul fiind al 6-lea carbon, socotit de la capatul metilic al moleculei. Precursorul acestei familii este acidul linolic, care constituie aproximativ 70% din acizii grasi ai uleiului de floarea- soarelui. De fapt, acidul linolic este principalul acid gras din alimentatia vegetarienilor. Acidul linolic împreuna cu acidul alfa- linoleic sunt acizi grasi esentiali, adica nu pot fi sintetizati în organismul uman si trebuie obtinuti din surse externe, din alimente.

  • Efectele acizilor grasi TRANS asupra sanatatii

    Nu-i asa ca totul era mai simplu pe vremuri? Cand cineva avea o colesterolemie crescuta, era sfatuit sa consume mai putine oua si sa înlocuiasca untul cu margarina. si cu asta se credea ca se va rezolva totul. Astazi stim ca lucrurile sunt mult mai complexe. Din nou se adeveresc cuvintele înteleptului Solomon, care scrie ca unde e multa stiinta, e si multa durere. Daca acum 20-30 de ani consumam margarina cu multa placere, nu numai pentru gustul ei bun, ci si pentru convingerea pe care o aveam ca facem un bine nemaipomenit sanatatii, azi trebuie sa aflam, cu parere de rau, ca lucrurile nu stau asa.

  • Grasimile

    În organismul uman, apa constituie mai mult de 75% din greutatea totala, restul fiind alcatuit din compusi organici si anorganici. Grasimile, inclusiv trigliceridele, fosfolipidele, steroizii etc., constituie majoritatea acestor compusi, adica aproximativ 15% din greutatea corpului, ceea ce înseamna 10-15 kg la o persoana de 70-75 kg.

  • Hrana mileniului al treilea: carne sau cereale?

    Zilnic, populatia globului creste cu 230.000 de suflete; în fiecare zi, 230.000 de guri în plus care cer hrana.

    În anul 1800, populatia globului atingea cifra de 1 miliard. La începutul secolului XX, planeta noastra avea un miliard sase sute de milioane de locuitori. Acum, suntem peste 6 miliarde. si 98% din cresterea populatiei globului are loc în tarile sarace si în curs de dezvoltare. Care va fi hrana pentru mileniul al treilea? Carnea sau cerealele?

Back to Top