Glucidele

  • Amidonul rezistent

    Pana nu de mult, se credea ca tot amidonul din alimente este digerat usor si absorbit de intestinul subtire.

    Studii recente au aratat ca o parte din amidonul ingerat rezista hidrolizei enzimelor digestive umane. Cu alte cuvinte, o fractiune din amidonul consumat prin produse cerealiere, legume, cartofi nu e digerat de enzimele noastre si, din acest motiv, nu poate fi absorbit.

  • Cartoful

    În Muntii Anzi, America de Sud, la altitudinea de peste 2.000 de metri, deasupra liniei de cultura a porumbului indian, incasii detineau vaste bogatii naturale, de o valoare incalculabila, îngropate în pamant. Cand au sosit conchistadorii spanioli, la începutul secolului XVI, tinta cautarii lor erau minele de argint. Totusi cu mult mai valoroasa decat argintul sau decat aurul era modesta planta papa, cunoscuta de noi sub denumirea de cartof.

  • Cerealele

    De milenii, cerealele au constituit alimentul de baza al omenirii. Pacat ca omul modern tinde sa scoata din alimentatia lui aceasta sursa de hrana.

    Cele cateva soiuri de cereale care se mai consuma sunt jefuite de majoritatea principiilor nutritive, prin procesele de rafinare. Comertul ofera preparate care nu reprezinta altceva decat calorii goale. Ele nu numai ca fura organismului propriile substante nutritive, dar strica si apetitul fata de hrana naturala, sanatoasa.

  • Combustibilul organismului: glucidele sau hidratii de carbon

    Exista înca multi care cred ca alimentatia cea mai buna trebuie sa fie bogata în proteine, mai precis carne. De fapt, e o conceptie ce exista si în antichitate. Înainte de începerea competitiilor, atletii greci consumau cantitati mari de carne, convinsi fiind ca cine vrea sa aiba muschi trebuie sa manance carne, uitand ca animalele cu masa musculara cea mai mare, ca bovinele, caii, girafa, rinocerul si elefantul, îsi formeaza sutele de kilograme de masa musculara consumand doar iarba, frunze si, daca gasesc, fructe si alte vegetale.

  • Compoziţia chimică a produselor alimentare

    Compozitia chimica a produselor alimentare

    Sistematizarea componentelor chimice din produsele alimentare

    Din punct de vedere chimic, produsele alimentare sunt constituite din substanta uscata (SU) si apa. În componenta substantei uscate intra substante anorganice, (minerale) si substante organice (SO) reprezentate de proteine, lipide (grasimi), si glucide; în afara acestor macro-componente, în mod curent sunt evidentiate o serie de substante care, din punct de vedere chimic fac parte din substantele organice amintite dar datorita importantei lor sunt determinate/analizate distinctiv: vitamine, enzime, acizi organici si altele.

  • Dulce, dar mortal

    Stiti care e tara cu consumul cel mai mare de zahar, pe cap de locuitor? Nici eu nu mi-as fi închipuit. Tara cu cel mai mare consum de zahar, pe cap de locuitor, este Brazilia, cu 51,9 kg pe an. Urmeaza Australia, cu 48,9 kg, urmata de Statele Unite. În Germania se consuma 34,2 kg pe an, pe cap de locuitor, ceea ce înseamna ca foarte multa lume consuma cantitati mai mari, caci atunci cand se vorbeste despre media pe cap de locuitor înseamna ca s-au inclus si nou-nascutii, copiii mici, precum si varstnicii între 80-90 de ani.

  • Fara paine nu se poate

    Nimic nu e mai apetisant ca aroma si gustul unei paini de casa.

    Se pare ca s-a uitat ca painea e un aliment foarte hranitor, ce trebuie sa constituie o componenta esentiala a unui stil de viata sanatos. În comparatie cu celelalte produse cerealiere, painea contine mai multa energie si mai multi nutrienti. Aceasta pentru ca o parte a apei adaugate în cursul pregatirii se evaporeaza, produsul final fiind bogat în energie. Auzind acest cuvant, unii evita painea, de teama de a nu se îngrasa. De la început îi asiguram ca painea din faina integrala nu îngrasa, daca celelalte articole de pe masa corespund principiilor unei alimentatii sanatoase. La întrunirile familiale, mai ales cu ocazia Craciunului si a Anului Nou, unele dintre rudele noastre consuma portii generoase de fripturi si sarmale cu carne si multa grasime, fara paine, crezand ca în felul acesta vor evita îngrasarea, ceea ce e o mare eroare.

  • Glucidele simple

    Glucidele sau hidraţii de carbon constituie principala sursă de energie a organismului, fiind combustibilul cu care funcţionează motorul biologic.

    OMS recomandă ca 55 până la 75% din necesarul caloric să fie acoperit de glucide. În dieta adulţilor, glucidele trebuie să alcătuiască 75% din totalul caloriilor ingerate. Indienii Tarahumara din Mexic, a căror hrană constă în 75-80% din glucide, nu suferă de hipertensiune arterială, obezitate, hipercolesterolemie sau diabet, iar infarctul, cancerul şi bolile degenerative sunt o excepţie.

  • Hrana mileniului al treilea: carne sau cereale?

    Zilnic, populatia globului creste cu 230.000 de suflete; în fiecare zi, 230.000 de guri în plus care cer hrana.

    În anul 1800, populatia globului atingea cifra de 1 miliard. La începutul secolului XX, planeta noastra avea un miliard sase sute de milioane de locuitori. Acum, suntem peste 6 miliarde. si 98% din cresterea populatiei globului are loc în tarile sarace si în curs de dezvoltare. Care va fi hrana pentru mileniul al treilea? Carnea sau cerealele?

  • Indicele glicemic

    Indicele glicemic e un indicator al vitezei de resorbtie sau de absorbtie a glucidelor consumate, viteza care determina într-o mare masura valorile glicemiei postprandiale, adica valorile zaharului în sange între doua mese.

    Indicele glicemic se refera la cresterea concentratiei glucozei sanguine, la trei ore dupa ingestia unui aliment continand 50 g de glucide absorbabile. Alimentul de referinta ales este painea alba, care se considera ca are indicele 100. Valorile indicelui glicemic sunt calculate în procente, aratand cu cat creste concentratia zaharului din sange dupa alimentul respectiv, în comparatie cu painea alba, bineînteles, continutul în glucide al alimentului respectiv fiind echivalent cu acela al painii albe. De exemplu, glucoza are un indice glicemic de 138, adica determina o crestere a glicemiei cu 38% mai mare decat cresterea determinata de painea alba. Maltoza are un indice glicemic de 152.

  • Înlocuitorii de zahar

    Multi considera ca înlocuitorii de zahar constituie o alternativa buna, care sa se foloseasca pentru orice, începand cu bauturile si terminand cu prajiturile si bomboanele, deoarece nu contin calorii, deci nu îngrasa. Lumea consuma aceste articole, crezand ca sunt eficace, deoarece sunt sarace în calorii. Studii recente arata contrariul. Persoanele care consuma cel mai mult asa-zisele bauturi dietetice au cele mai multe probleme cu greutatea.

  • Polizaharidele

    Polizaharidele sunt glucide complexe , a caror molecula e formata prin unirea mai multor monozaharide. Se gasesc mai ales în: cereale, leguminoase, frunze, radacini si tuberculi.

    AMIDONUL este unul dintre cele mai raspandite poliglucide din natura, fiind totodata cea mai importanta sursa de glucide pentru om si animale. Amidonul este produsul procesului de fotosinteza din plantele verzi. Cea mai mare cantitate de amidon se gaseste în cereale: orez 70-80%, grau 64-70%, porumb 60-66% si tuberculii de cartofi 14-25%.

  • Principiile nutritive - glucidele

    Glucidele si fibrele alimentare

    Necesarul de glucide

    Glucidele vor reprezenta 55-60-65% din valoarea calorică globală a dietei, adică aproximativ 4-7 g/kg/zi (300-500 g/zi), proporţional cu activitatea fizică depusă.

  • Produsele cerealiere integrale nu sunt vatamatoare

    Nutritionistii sunt de acord ca produsele cerealiere integrale, indiferent daca e vorba de paine integrala, paste fainoase, orez nedecorticat, mamaliga, fulgi de ovaz, cereale fierte (boabe întregi sau crupe), furnizeaza baza alimentatiei noastre, toate componentele lor avand o actiune favorabila asupra sanatatii. Creatorul stia ce combustibil si ce lubrifiant necesita organismul uman.

Back to Top