Agricultură

In agricultură se folosesc o serie de substanţe chimice care au rolul de a preveni si combate boliile şi dăunătorii animali şi vegetali ai plantelor cultivate. Aceste substanţe se caracterizează prin toxicitate ridicată pentru boli şi dăunători, o anumită durată de acţiune, remanenţă şi aplicare simplă. Foarte multe dintre ele sunt toxice şi chiar mortale pentru om şi animale.

Creşterea şi dezvoltarea plantelor, în final producţia lor, este determinată de asigurarea unor condiţii de viaţă (suportul ecologic), cât mai apropiate de cele ale cadrului natural în care s-au format. Aceşti factori se numesc ecologici deoarece sunt în legătură directă cu plantele cultivate şi acţionează pe teritorii agricole mai mari sau mai mici.

Condiţiile ecologice pot fi directe ca influenţă (clima şi solul) sau indirecte (altitudine, înclinarea şi expoziţia terenului).

Semănatul este lucrarea prin care se introduc seminţe în sol pentru a germina , a creşte şi fructifica, în vederea realizării unei recolte noi. La unele plante se introduc în sol, pentru înmulţire, organe vegetative (tubercului, rădăcini, rizomi, bulbi, etc), lucrarea purtând denumirea de plantare.

Recoltarea

Recoltarea este operaţiunea finală din complexul de lucrări al culturii plantelor, prin care se strâng de pe teren produsele obţinute în procesul de producţie agricolă. Acestea trebuie strânse la timp, fără pierderi şi cu cheltuieli minime.

Recoltarea diferă de la o plantă la alta. Astfel, cerelalele se recoltează în faza de coacere în pârgă, cartoful când tuberculii sunt complet formaţi şi coaja nu se exfoliază, tutunul când frunzele încep să se îngălbenească, plantele furajere pentru fân când sunt inflorite etc.

Back to Top