Rezervele reprezintă sumele depuse de către întreprindere în scopul acoperirii pierderilor rezultate din activitatea economico-financiară a întreprinderii.

În dependenţă de conţinutul economic rezervele se împart în:  prevăzute de legislaţie – a căror constituire e stabilită de lege.

Capitalul nevărsat reprezintă datoriile fondatorilor (acţionarilor) privind aporturile în capitalul statutar. Aceste datorii apar la înfiinţarea întreprinderii atunci cînd momentul de înregistrare a întreprinderii nu coincide cu momentul de depunere a aporturilor.

Evidenţa analitică a capitalului nevărsat se ţine pe fondatori (acţionari) şi pe termen de achitare a datoriilor.

Noţiunea şi componenţa capitalului propriu

Capitalul propriu (Cpropriu) - reprezintă diferenţa dintre activele şi datoriile întreprinderii. Capitalul propriu reprezintă sursa proprie de finanţare a activelor întreprinderii. Capitalul propriu cuprinde următoarele elemente:

Capital statutar (Cstatutar) - aporturile fondatorilor întreprinderii sub formă bănească sau nebănească;

Ieşirea investiţiilor are loc ca urmare a:

  • vînzării, stingerii şi în urma altor ieşiri de titluri de valoare (ajustarea valorii; emiterii pentru a schimba cu investiţiile altor întreprinderi; constatarea lipsurilor în urma inventarierii; transmiterea cu titlu gratuit; pierderea în urma evenimentelor excepţionale etc.);
  • rambursării împrumuturilor anterior acordate altor întreprinderi şi închiderea (anularea) contractelor de depozit;
  • transferării proprietăţii investiţionale în active pe termen lung.

Investiţiile în întreprinderile asociate se consideră alocările de mijloace în întreprinderile unde investitorul deţine de la 20% la 50 % din pachetul de acţiuni sau din cotele de participare în capitalul statutar. Evidenţa acestor investiţii se organizează în conformitate cu prevederile S:N.C. 28 „Contabilitate investiţiilor în întreprinderile asociate”.

Evaluarea investiţiilor în întreprinderile asociate poate fi efectuată după două metode:

Subcategories

Back to Top