Caracteristici ale funcţionării pieţei extrabursiere

Piaţa extrabursieră , este tot o piaţă secundară în care are loc confruntarea cererii cu oferta, a cărei activitate se desfăşoară prin intermediul unui număr mare de comercianţi de titluri. Este denumită generic „Over the Counter” (OTC) sau piaţă „la ghişeu”. Societăţile puternice, emitente de valori mobiliare, cu o îndelungată activitate şi cu performanţe notabile sunt listate la bursă. Celelalte societăţi sunt tranzacţionate pe o piaţă difuză, nelocalizată într-un anumit sediu, formată la „ghişeele” societăţilor de intermediere (firme de dealeri).

Piaţa OTC este o piaţă electronică, ce preia în mare măsură, tehnicile şi instrumentele de tranzacţionare specifice bursei. Numărul societăţilor listate pe piaţa OTC este mare, tranzacţionarea se face de la distanţă, din sediile societăţilor de intermediere, iar accesul este relativ simplu. Pe piaţa extrabursieră din România, sunt tranzacţionate valorile mobiliare neincluse în Cota Bursei de Valori Bucureşti.

Investitori pe piaţa extrabursieră

În România se întâlnesc două tipuri de organisme colective de plasament:

fondurile deschise de investiţii , numite şi fonduri mutuale sunt societăţi constituite cu scop de investire a resurselor băneşti ale membrilor lor, într-un portofoliu diversificat de valori mobiliare. Aceste fonduri mutuale reprezintă o asociere de persoane ce pun laolaltă fonduri băneşti, în scopul investirii lor în active ale pieţei de valori mobiliare şi care îşi desfăşoară activitatea prin intermediul unei societăţi de administrare a fondurilor.

Fondurile mutuale au ca obiect de activitate mobilizarea resurselor financiare, atrase prin emiterea de titluri către persoane fizice sau juridice şi plasarea lor în valori mobiliare. Profitul obţinut de pe urma investiţiei este reflectat de creşterea valorică pe care o înregistrează titlul de participare faţă de momentul emiterii lui sau de momentul achiziţionării sale.

societăţile de investiţii sunt societăţi comerciale organizate sub forma societăţilor pe acţiuni ce au ca obiect de activitate, plasarea sumelor de bani aduse ca aport de acţionarii societăţii în valori mobiliare în scopul obţinerii unor profituri. Acestea sunt organizate sub formă de societăţi comerciale pe acţiuni al cărui obiect de activitate este exclusiv şi constă în „mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoanele fizice şi plasarea lor în valori mobiliare”.

Caracteristic pentru aceste societăţi este faptul că trebuie să facă o majorare de capital prin ofertă publică. În acest scop societatea trebuie să întocmească un prospect de emisiune, iar după încheierea ofertei trebuie să se înscrie la cota unei burse de valori. Începând din momentul înscrierii la bursa de valori, acţiunile societăţii de investiţii vor avea o valoare de piaţă, putând fi achiziţionate de orice persoană şi automat acţionarii societăţii de investiţii au posibilitatea înstrăinării acţiunilor în orice moment, prin oferirea lor spre vânzare la bursă. Acţionarii societăţilor de investiţii vor primi dividende, dacă există profituri reale, în caz contrar nu vor primi nimic. În funcţie de preţul de piaţă la care aceştia pot să îşi vândă acţiunile, vor obţine un profit sau vor pierde, dacă le-au achiziţionat la un preţ inferior sau superior preţului de vânzare.

Pe lângă categoriile precizate se întâlnesc şi investitorii individuali rezultaţi din Programul de Privatizare în Masă.

Organizarea pieţei extrabursiere din România

Piaţa românească de capital este organizată şi reglementată după modelul celei mai dezvoltate pieţe de acest fel la ora actuală, cea americană. La început Rasdaq a fost conceput pentru tranzacţionarea acţiunilor rezultate din programul de privatizare în masă (circa 5774 societăţi comerciale şi 14000000 de acţionari). Având ca model piaţa americană de capital, după înfiinţarea Bursei de Valori Mobiliare a decis înfiinţarea unei pieţe de tip OTC în România.

Rolul acestei pieţe este complex. Piaţa extrabursieră asigură o circulaţie liberă a titlurilor de valoare la un curs negociat, care reflectă interesul investitorilor pentru deţinerea anumitor titluri, interes motivat de competitivitatea economică şi financiară a emitentului. Piaţa extrabursieră are rolul de a mobiliza resursele financiare disponibile în cadrul economiei, asigurând astfel circulaţia capitalurilor financiare şi cea mai bună formă de utilizare a surplusului de capital. Un alt rol major în constituie utilizarea resurselor sistemului pentru vânzarea pachetelor principale şi reziduale ale statului, pentru privatizarea societăţilor cu capital majoritar de stat din România. Negocierea titlurilor constă în trimiterea unor oferte în sistem, afişarea unor cotaţii ferme şi prin contractarea telefonică a societăţilor de valori mobiliare membre ale sistemului, pentru suplimentarea informaţiei şi a deciziei de încheiere a unei tranzacţii.

Piaţa extrabursieră din România cuprinde următoarele instituţii: Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare, Registrele Independente, Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare şi Bursa Electronică Rasdaq.

Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare (ANSVM)

Rolul ANSVM este acela de a căuta posibilităţi care să faciliteze formarea de capital în sectoarele public şi privat din România. Obiectivul principal al acestei organizaţii este acela de a crea prima piaţă de valori mobiliare din România atât pentru societăţile privatizate, cât şi pentru societăţile în curs de formare. Astfel ANSVM contribuie la dezvoltarea activităţii speculative de capital, cu grade diferite de risc, din România.

Obiectivul ANSVM este acela de a fi furnizorul cel mai important de servicii şi reglementări de piaţă oneste, competitive şi inovatoare pentru membrii săi, emitenţi şi investitori. Totodată acest organism are capacitatea de a detecta şi rezolva eventualele probleme ce pot apărea în activitatea membrilor săi şi de a le rezolva.

Reprezintă o asociaţie profesionala non profit a intermediarilor de valori mobiliare din România constituită la data de 10 ianuarie 1995, în baza Legii nr.21/1995, cu 25 membri fondatori, având scopul de a promova şi reprezenta interesele comunităţii brokerilor, Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare a obţinut autorizarea de funcţionare din partea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare în data de 07.03.1995, dobândind personalitate juridică în data de 19.04.1995.

Conform statutului, Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori Mobiliare are ca obiective:

  • promovarea instituţiilor pieţei de capital;

  • ridicarea standardelor profesionale specifice activităţii de intermediere de valori mobiliare;

  • să promoveze şi să apere interesele profesionale comune membrilor săi;

  • să asigure cadrul adecvat unei activităţi de cooperare, asistenţă şi conlucrare atât cu organisme guvernamentale, cât şi cu organizaţii şi asociaţii neguvernamentale din ţară şi străinătate;

  • sa încurajeze dezvoltarea activităţii de intermediere de valori mobiliare şi cunoaşterea de către investitori a posibilităţilor şi avantajelor acestei activităţi;

  • să contribuie la formarea şi educarea personalului societăţilor de servicii de investiţii financiare în vederea îmbunătăţirii competenţei profesionale;

  • să promoveze interesele membrilor printr-o colaborare permanentă cu CNVM şi să sprijine activitatea acesteia în direcţia aplicării reglementărilor necesare bunei funcţionări a pieţei de capital;

  • să asigure cadrul necesar exercitării oricăror competenţe delegate de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în baza Legii nr. 525/2002.

Încă de la constituirea Asociaţiei, calitatea de membru a putut fi dobândită de orice societate de servicii de investiţii financiare autorizată de către CNVM care nu face obiectul nici unei interdicţii legale şi care se angajează să respecte Statutul Asociaţiei şi orice alte reglementări ale acesteia. Asociaţia are un număr de 74 societăţi de servicii de investiţii financiare membre, repartizate în toata ţara.

ANSVM a iniţiat şi finalizat înfiinţarea Societăţii Naţionale de Compensare, Decontare şi Depozitare (SNCDD) alături de bănci, Bursa de Valori Bucureşti şi societăţi de asigurare, instituţie care contribuie la buna derulare a compensării şi decontării tranzacţiilor cu acţiuni ale societăţilor PPM; aceasta instituţie interacţionează cu sistemul de tranzacţionare şi cu Registrele, organizaţii private independente, autorizate de câtre CNVM pentru a gestiona registrele acţionarilor societăţilor emitente operând transferurile de proprietate corespunzătoare.

Registrele Independente (RI)

Registrele independente ale acţionarilor păstrează în siguranţa toate datele asupra acţionarilor rezultaţi din Programul de Privatizare în Masa (PPM), permiţând ca acţiunile rezultate să fie tranzacţionate pe RASDAQ, iar aceste tranzacţii să fie decontate la SNCDD.

Primul registru independent a fost Registrul Roman al Acţionarilor (RRA), înfiinţarea RRA fiind urmată de apariţia altor registre independente ale acţionarilor (la sfârşitul anului 1998 numărul acestora era 10). Registrul Român al Acţionarilor este o entitate privată, independentă construită la iniţiativa a opt bănci comerciale: BRD, BCR, BA, BANCOREX, BC Ion Ţiriac, Banc Post, Mindbanc, BIR.

Registrul Român al Acţionarilor este prima societate registru privat independent autorizat de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Are ca scop oferirea de servicii specializate de evidenţă a acţionariatului pentru societăţile emitente de valori mobiliare şi efectuează, pentru realizarea acestui obiectiv, toate operaţiunile aferente evidenţei şi transferului de proprietate asupra acţiunilor. Registrul poate oferi în cel mai scurt timp situaţia acţiunilor şi proprietarilor lor, precum şi alte servicii legate de relaţia emitent-acţionar.

Activitatea unui registrului vizează:

  • monitorizarea valorilor mobiliare emise pentru a împiedica sub sau supra emisiunea;

  • înregistrarea transferului de valori mobiliare în fişierul central;

  • alte activităţi considerate de CNVM ca fiind activităţi de registru;

Avantajele utilizării serviciilor unui registru autorizat prezintă următoarele avantaje:

  • gestionarea profesionistă a registrului asigură integritatea acestuia;

  • integritatea registrelor unei societăţi este esenţială pentru integritatea financiară a acesteia şi satisfacţia acţionariatului;

  • serviciile furnizate de o entitate privată independentă asigură un serviciu loial emitentului;

  • operaţiunile centralizate, uniforme, asigură reducerea cheltuielilor legate de această activitate;

  • integritatea registrului companiilor ca şi gestionarea profesionistă a transferurilor creează premisa atragerii capitalului străin.

Fiind gestionar al evidenţei acţiunilor societăţii, registrul asigură cunoaşterea de către societate, în orice moment, a acţionariatului şi a situaţiei acţiunilor, ceea ce în conferă acesteia exactitate în consemnarea voturilor în probleme importante ale emitentului ca şi rigurozitate în distribuirea de dividende, eliminând problemele legate de pierderea din evidenţă a acţionarilor sau acţiunilor. Registrul are un rol important în desfăşurarea ofertei publice. Ulterior emisiunii de titluri pe piaţa primară, societăţile pot dori să îşi majoreze capitalul prin realizarea unei oferte publice. Utilizarea registrului este esenţială pentru o societate care a realizat o ofertă publică în sensul în care tranzacţionarea şi transferul titlurilor pe piaţa secundară vor fi permanent evidenţiate şi astfel, emitentul poate avea situaţia clară a componentei acţionariatului său în orice moment.

Registrul menţine evidenţa la zi a drepturilor de proprietate ale acţionarilor pentru fiecare societate. Pentru fiecare nouă înregistrare în fişierul central al deţinătorilor de valori mobiliar, registrul înregistrează cel puţin următoarele date:

  • numele şi adresa clientului;

  • numărul de înregistrare al emitentului la Registrul Comerţului;

  • numărul, adresa şi numărul de buletin al deţinătorului, de acţiuni sau valoarea principalului în cazul obligaţiunilor, seria acestora, cod de identificare a emisiunii, numărul de înregistrare la Registru;

  • condiţii care afectează transferabilitatea şi orice limitare a răspunderii emitentului.

Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare (SNCDD)

Societatea Naţională de Compensare Decontare şi Depozitare pentru Valori Mobiliare (SNCDD) este persoană juridică română constituită sub forma unei societăţi pe acţiuni, care îndeplineşte activităţi de utilitate publică. Societatea are ca obiect de activitate prestarea de servicii utilizatorilor direcţi, pe bază de comision.

Acţionarii iniţiali ai Societăţii sunt în număr de 82 de societăţi care se încadrează în una dintre următoarele categorii: SVM autorizate, bănci şi alte instituţii de credit, societăţi de asigurări, burse de valori, asociaţii profesionale de valori mobiliare şi alte categorii de persoane juridice autorizate de CNVM să devină acţionari ai societăţii. Admiterea de noi acţionari se face semestrial prin emiterea de noi acţiuni pe baza ofertelor de cumpărare adresate în prealabil Societăţii. Toate acţiunile se emit în formă dematerializată, sunt nominative şi indivizibile.

SNCDD are rolul de a consolida şi dezvolta piaţa de valori mobiliare din România prin promovarea unui sistem de compensare, decontare şi depozitare a valorilor mobiliare care să asigure rapiditatea, onestitatea şi siguranţa tranzacţiilor de valori mobiliare, căutând să menţină costurile operaţionale la un nivel cat mai scăzut posibil.

Cu cea mai largă reţea de utilizatori în domeniul valorilor mobiliare, SNCDD oferă membrilor săi următoarele servicii prin sistemul informatic propriu:

  • Înregistrarea tranzacţiilor . SNCDD asigură înregistrarea tuturor tranzacţiilor executate între utilizatori direcţi (societăţile de valori mobiliare) pe Bursa Electronică RASDAQ, conform raportării primite de la sistemul de tranzacţionare;

  • Decontarea tranzacţiilor . Asigură calcularea şi înregistrarea obligaţiilor de decontare pentru fiecare utilizator direct, imediat după înregistrarea tranzacţiilor. Pentru finalizarea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de utilizatori, SNCDD utilizează sistemul de decontare „tranzacţie-cu-tranzacţie” şi mecanismul „livrare-contra-plată”, asigurând livrarea valorilor mobiliare pentru fiecare tranzacţie, din contul vânzătorului în contul cumpărătorului, contra transferului fondurilor băneşti aferente de la cumpărător la vânzător;

  • Compensarea plăţilor . SNCDD calculează prin compensare, obligaţiile nete de plată ale utilizatorilor şi valoarea netă a fondurilor băneşti ce trebuie transferate între băncile de decontare, prin intermediul sistemului naţional de plăţi. Pe baza instrucţiunilor SNCDD, BNR transferă valoarea necompensată a fondurilor băneşti, finalizând astfel decontarea tranzacţiilor cu valori mobiliare;

  • Transferul valorilor mobiliare între registrele independente şi utilizatorii direcţi. SNCDD facilitează accesul tuturor utilizatorilor direcţi la oricare dintre registrele independente, pentru efectuarea transferurilor de valori mobiliare ordonate de clienţii lor, precum şi pentru raportările către emitenţi a poziţiilor deţinute în contul societăţilor de valori mobiliare şi al agenţilor custode.

  • Custodie . Activitatea de custodie este realizată de agenţi custode autorizaţi de CNVM. SNCDD asigură acestora posibilitatea de a păstra în siguranţa valorile mobiliare ale clienţilor şi de a realiza transferurile necesare finalizării tranzacţiilor ordonate;

  • Depozitare . SNCDD acţionează în calitate de depozitar central, păstrând în siguranţa valorile mobiliare deţinute în conturile utilizatorilor direcţi de către clienţii acestora;

  • Reconcilierea înregistrărilor existente la Depozitar şi la Registrele Independente. Sunt implementate proceduri automate de reconciliere, care asigură concordanţa înregistrărilor din conturile deschise pentru utilizatorii direcţi de către SNCDD cu înregistrările existente în cadrul Registrelor independente;

  • Menţinerea registrului deţinătorilor de valori mobiliare. SNCDD este complet echipat pentru a putea prelua operaţiunile de registru de la Registrele independente în caz de dezastru sau de incapacitate temporară de funcţionare. De asemenea serviciul de registru este disponibil şi pentru emitenţii de instrumente financiare cu venit fix.

  • Alocarea codurilor ISIN pentru emisiunile de valori mobiliare.

  • Proceduri specifice pentru derularea şi decontarea tranzacţiilor de tip “privatizări FPS”, oferta publică de vânzare, oferta publică de cumpărare;

  • Comunicaţii standard şi protejate . Accesul de la distanţă al utilizatorilor direcţi la sistemul SNCDD este asigurat prin intermediul unei reţele informatice private, bazată pe tehnologie internet. Accesul este securizat (pe baza parolelor unice sau a autentificării utilizatorului) şi permanent monitorizat prin proceduri automate specifice;

  • Expertiza operaţională . SNCDD oferă servicii de asistenţă, atât utilizatorilor direcţi cât şi registrelor independente ale acţionarilor, pe probleme specifice: desfăşurarea operaţiunilor pre şi post tranzacţionare, administrarea sistemelor şi reţelelor locale, administrarea bazelor de date, realizarea de aplicaţii specifice şi speciale.


Bursa Electronica RASDAQ (BER)

BER este un sistem electronic de tranzacţionare, fiind componenta cea mai importantă a pieţei extrabursiere. Sistemul electronic de tranzacţionare utilizează o variantă adaptată a programului PORTAL, realizat de Nasdaq Stock Market din Statele Unite ale Americii, unde este utilizat din 1971 pentru piaţa de capital extrabursieră (OTC). Aceasta variantă reprezintă adaptarea sistemului PORTAL la realităţile pieţei şi la legislaţia în vigoare din România.

Tehnologia PORTAL asigură funcţionarea unei pieţe distribuite geografic, ai cărei participanţi sunt interconectaţi printr-o reţea de date (linii dedicate sau comutate). Piaţa este creată de intermediarii de valori mobiliare aflaţi în concurentã. Prin intermediul terminalelor de tranzacţionare (calculatoare personale) conectate în regim de acces direct (direct access), ei transmit cotaţii de cerere şi ofertă pentru valori mobiliare. Odată introduse în sistem, ele sunt disponibile în timp real tuturor participanţilor. Tranzacţiile pot fi negociate prin telefon sau chiar prin intermediul sistemului.

Datele despre piaţă pot fi distribuite în timp real investitorilor instituţionali şi altor părţi interesate prin serviciul de acces vizual (view only). Legătura electronică intre componentele pieţei este foarte importantă pentru mobilitatea acţiunilor rezultate din Programul de Privatizare în Masă (PPM), acestea fiind emise în formă dematerializată. Astfel, transferul de proprietate a acţiunilor va fi efectuat electronic, fără a mai fi necesar a se trece - pentru fiecare tranzacţie - prin procesul de anulare şi emitere a unei noi acţiuni sub formă de certificat.

Urmare a acestor eforturi, la data de 27.09.1996 a avut loc inaugurarea instituţiilor Bursei Electronice RASDAQ, iar la data de 25.10.1996 aceasta a început să funcţioneze în regim normal. În perioada scursă de la data începerii funcţionării Bursei Electronice RASDAQ numărul societăţilor de servicii de investiţii financiare participante în sistem a cunoscut o continua creştere ca şi numărul tranzacţiilor raportate, dovedind viabilitatea şi oportunitatea ei.

Fuziunea prin absorbţie a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) cu Bursa Electronica Rasdaq (BER) a fost finalizată, după primirea aprobării CNVM şi înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului, BVB preluând toate obligaţiile şi drepturile BER. Din punct de vedere juridic, fuziunea îndeplineşte toate aspectele de fond şi de formă. Până la autorizarea bursei ca operator de piaţă şi de sistem, transferurile cu valorile mobiliare de la Rasdaq se vor derula pe o piaţă distinctă din cadrul BVB, o parte pe platforma BER, iar altă parte pe platforma tehnică Arena a BVB. În perioada următoare, în cadrul proiectului de unificare a întregii activităţi de tranzacţionare pe o singură platformă tehnică, un nou grup de 107 emitenţi din cadrul Rasdaq va fi translatat pe platforma Arena. In urma fuziunii, capitalul social al BVB a fost majorat de la 20,57 milioane de lei la 22,69 milioane de lei, iar numărul acţionarilor a crescut de la 67 la 71, dintre care 68 sunt societăţi de servicii de investiţii financiare. Crearea unei singure pieţe bursiere româneşti, mai bine capitalizate şi mai lichidă, cu sisteme şi reglementări compatibile cu ale altor burse europene, reprezintă mai mult decât o decizie comercială luată de cele două instituţii direct implicate şi devine în primul rând o consecinţă a tendinţelor de creştere a economiei româneşti şi a procesului de integrare a României în Uniunea Europeană. Denumirea societăţii de bursă rezultată este Bursa de Valori Bucuresti SA, iar Rasdaq nu mai există ca entitate juridică distinctă.

Caracteristicile sistemului RASDAQ sunt următoarele:

Sistemul lucrează şi în interesul emitenţilor.

  • regulamentul de tranzacţionare propus de ANSVM nu specifică nici un criteriu financiar şi nu impune comisioane emitenţilor pentru listarea acţiunilor la tranzacţionarea în Sistemul RASDAQ;

  • alegerea unei emisiuni de către unul sau mai mulţi formatori de piaţă în vederea afişării de cotaţii ferme în sistem nu conduce la costuri adiţionale pentru emitenţi;

  • înregistrarea mai multor formatori de piaţă pentru o anumită emisiune implică angajarea unei părţi mai mari din capitalul acestora pentru cumpărarea şi vânzarea acţiunilor societăţii respective, oferind astfel o apreciere publică a performanţelor acesteia;

  • existenta unei pieţe publice (RASDAQ) pentru acţiunile unei societăţi comerciale facilitează obţinerea de capital într-o ofertă ulterioară de acţiuni la un cost cat mai scăzut;

  • înregistrarea unuia sau mai multor formatori de piaţă într-o emisiune a unei societăţi comerciale va antrena "sponsorizarea" - elaborarea de rapoarte de cercetare care evidenţiază perspectivele societăţii comerciale respective. Aceste rapoarte constituie o cale importantă pentru atragerea de capital;

  • în timp, sponsorizarea poate duce la dezvoltarea unei relaţii de consultantã financiară între emitent şi unul dintre formatorii săi de piaţă;

  • sistemul permite informarea publică permanentă cu privire la preţurile pieţei, ceea ce nu necesită nici un fel de plată din partea emitenţilor către ANSVM sau către firmele care au ales să devină formatori de piaţă.


Sistemul RASDAQ asigura fair-play

Prin funcţionarea sa, sistemul asigură tuturor cetăţenilor posibilitatea de a vinde/cumpăra acţiuni sau alte valori mobiliare admise în sistem la un preţ corect indiferent de locul unde se află, capacitatea de asimilare a informaţiilor sau puterea lor economică. Prin transparenţa asigurată şi posibilităţile de diseminare a informaţiilor despre emitenţi, Bursa Electronica RASDAQ contribuie substanţial la promovarea pieţei româneşti în circuitul mondial al circulaţiei capitalului.

  • Capacitatea de informare . Sistemul are capacitatea de a stoca informaţii referitoare la tranzacţii, inclusiv istoricul acestora precum şi informaţii referitoare la mai mult de 6.000 de emisiuni de valori mobiliare.

  • Obţinerea preţului şi transparenţa . Accesul la cele mai recente cotaţii şi la ultimul preţ al fiecărei emisiuni admise în sistem este permis tuturor utilizatorilor. Bursa Electronica RASDAQ furnizează ne-membrilor (societăţi de investiţii, bănci etc.) serviciul de acces vizual („view only”) în schimbul unei taxe.

  • Supravegherea pieţei . Sistemul furnizează o funcţie de supraveghere ce permite urmărirea şi analizarea tuturor tranzacţiilor efectuate şi a cotaţiilor introduse în sistem în vederea depistării eventualelor încălcării ale regulilor de tranzacţionare.

Mecanismul tranzacţiilor efectuate pe piaţa Rasdaq

Tranzacţiile pe această piaţă sunt efectuate numai de către intermediarii de valori mobiliare, respectiv de către societăţi de valori mobiliare autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Societăţile de servicii de investiţii financiare (SSIF), pot fi grupate în următoarele categorii:

a) societăţi de valori mobiliare care acţionează numai în contul clienţilor (BROKERI). Acestea sunt societăţi care prin agenţii lor de valori mobiliare (persoane fizice) vând sau cumpără valori mobiliare în numele şi pe contul clienţilor. O astfel de societate îşi desfăşoară activitatea prin agenţi de valori mobiliare (brokeri) care sunt persoane fizice ce acţionează în numele şi în interesul societăţii, având obligaţia să satisfacă în cele mai bune condiţii ordinele clienţilor lor.

b) societăţi de valori mobiliare care acţionează pe cont propriu (DEALERI). Acestea sunt societăţi de valori mobiliare care pot cumpăra sau vinde titluri pentru/din portofoliul propriu, în scop speculativ sau care acţionează în numele şi pe contul clienţilor. Aceste societăţi îşi desfăşoară activitatea prin agenţi de valori mobiliare (dealeri şi brokeri).

După semnarea unui contract de intermediere cu societatea de valori mobiliare, traseul operaţiunilor client se desfăşoară astfel:

  • plasarea către broker a ordinului în care sunt specificate cel puţin următoarele informaţii:

codul clientului;

sensul operaţiunii (vânzare/cumpărare);

denumirea valorii mobiliare;

cantitatea;

preţul şi comisionul perceput;

data de expirare a ordinului;

tipul de client şi tipul de ordin.

  • verificarea ordinului de către broker pentru a observa lipsa oricărui dintre aceste elemente, lipsa de acoperire a contului în numerar (în cazul cumpărării) şi existenţa valorilor mobiliare în soldul contului client (în cazul vânzării);

  • introducerea ordinului în sistemul de evidenţă al societăţii şi înaintarea spre execuţie către serviciul corespunzător pieţei pe care a fost plasat ordinul;

  • confirmarea de către traderul sau agentul de bursă a executării (parţială sau integrală) ordinului şi preţul de execuţie;

  • după şedinţă, conform raportului de tranzacţionare şi a ordinelor de execuţie confirmate, după verificarea tuturor datelor, va fi confirmată în scris starea ordinului şi se vor executa înregistrările necesare în contul clientului, iar la cererea brokerului sau a clientului, va emite şi un extras de cont cu operaţiunile efectuate;

  • decontarea reprezintă ultima etapă în efectuarea unei tranzacţii.

Back to Top