Contabilitatea capitalului nevărsat şi retras

Capitalul nevărsat reprezintă datoriile fondatorilor (acţionarilor) privind aporturile în capitalul statutar. Aceste datorii apar la înfiinţarea întreprinderii atunci cînd momentul de înregistrare a întreprinderii nu coincide cu momentul de depunere a aporturilor.

Evidenţa analitică a capitalului nevărsat se ţine pe fondatori (acţionari) şi pe termen de achitare a datoriilor.

Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de activ 313 “Capital nevărsat”. Este un cont rectificativ. În debitul acestui cont se reflectă valoarea nominală a datoriilor privind aporturile în capitalul statutar, în credit – valoarea reală a mijloacelor depuse de către fondatorii, acţionari în contul achitării datoriilor privind aporturile în capitalul statutar.

Soldul contului este debitor şi reprezintă mărimea datoriilor fondatorilor privind aporturile în capitalul statutar (se reflectă în cap. III al Bilanţului contabil cu semnul “-“).

Apariţia capitalului nevărsat se înregistrează prin formula contabilă:

• debit contul 313
• credit contul 311 – la valoarea nominală a aporturilor la capitalul statutar neachitate de către fondator pînă la înregistrarea de stat a întreprinderii.

La achitarea datoriilor fondatorilor privind aporturile în capitalul statutar se întocmeşte formula contabilă:

• debit conturile 242, 243, 111, 121, 122, 123, 131, 211, 213, 217
• credit contul 313 – la valoarea reală a acţiunilor depuse de către fondatorii în contul achitării datoriilor privind aporturile în capitalul statutar

La aporturile nebăneşti intrate la întreprindere TVA se trece în cont (cu excepţia TVA, referitoare la mijloacele fixe scutite de TVA (p. 23, art. 103 din Codul fiscal)).

În acest caz se întocmeşte formula contabilă:

• debit contul 534
• credit contul 313

Capitalul retras reprezintă valoarea acţiunilor sau cotelor de participaţie răscumpărate de către întreprindere de la acţionarii (fondatorii) săi.

Răscumpărarea acţionarilor poate fi efectuată în scopul:

• micşorării capitalului statutar în urma anulării acţiunilor (cotelor de participaţie) răscumpărate,
• revînzării ulterioare a cotelor la un preţ mai mare decît ca cel de procurare,
• majorării normei profitului la o acţiune,
• utilizării acţiunilor (cotelor) răscumpărate pentru plata dividendelor,
• prevenirii tentativelor concurenţilor de a obţine pachetul de control.

Evidenţa analitică a capitalului retras se ţine pe feluri de acţiuni (privilegiate şi simple) şi pe fondatori (acţionari).

Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de activ (rectificativ) 314 “Capital retras”. În debitul acestui cont se reflectă preţul (valoarea de procurare) a acţiunilor (cotelor de participaţie) răscumpărate, iar în credit: valoarea nominală a acţiunilor (cotelor de participaţie) anulate sau valoarea de realizare a acţiunilor (cotelor) revîndute.

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea acţiunilor (cotelor de participare) răscumpărate de la fondatori la o dată anumită (se înregistrează în cap. III al Bilanţul contabil cu semnul “-“).

La răscumpărarea acţiunilor (cotele de participaţie) de la acţionari (fondatori) se întocmeşte formula:

• debit contul 314 – la valoarea de procurare a acţiunilor răscumpărate
• credit conturile 241, 242, 243

Acţiunile (cotele de participaţie) răscumpărate se reflectă în contul 314 pînă în momentul anulării, revînzării sau utilizării în alte scopuri a acestora.

În cazul anulării acţiunilor răscumpărate se întocmesc formulele contabile:

1) la valoarea nominală a acţiunilor anulate:

• debit contul 311
• credit contul 314

La revînzarea acţiunilor răscumpărate se întocmesc formulele contabile:

1) la valoarea de realizare a acţiunilor răscumpărate (preţ de vînzare):

• debit contul 241, 242, 243
• credit contul 314

Folosirea acţiunilor (cota de participaţie) pentru plata dividendelor se reflectă prin formula contabilă:

• debit contul 537
• credit contul 314