Greutatea corporala crescuta (supraponderalitatea si obezitatea) constituie una dintre cele mai importante probleme de sanatate publica în randul copiilor si al tinerilor. Problemele asociate acesteia includ afectiunile cardiovasculare, diabetul zaharat, disfunctiile ortopedice, la care se adauga repercusiuni psihosociale, cum ar fi o stima de sine alterata, stigmatizare si depresie, cu consecinte asupra scaderii calitatii vietii.

Dovezile stiintifice referitoare la factorii de risc pentru greutatea crescuta a copiilor si a adolescentilor aduc în atentie legatura dintre aceasta si comportamentele legate de alimentatie si activitatea fizica. Principala sursa în ceea ce priveste comportamentele alimentare si de activitate fizica ale copiilor si ale adolescentilor din tara noastra o reprezinta studiul HBSC (Health behaviour in school-aged children), realizat în Romania de catre Departamentul de Psihologie al Universitatii „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca, coordonator profesor universitar Adriana Baban. Scopul HBSC este sa prezinte starea de sanatate, comportamentele si determinantii sociali la copii si adolescenti, Romania participand la ultimele trei runde ale acestuia (2005/2006, 2009/2010 si 2014/2015).

Pe baza greutatii si a înaltimii autodeclarate de copiii inclusi în studiu a fost calculat Indicele de Masa Corporala (IMC), iar copiii cu o valoare a acestuia peste 25 au fost considerati ca avand greutatea crescuta. Supraponderalitatea si obezitatea se definesc în functie de valoarea IMC-ului, o valoare cuprinsa între 25 si 29,9 clasifica grosier un copil ca fiind supraponderal, iar peste 30, ca obez.

La copiii de pana la 2 ani cea mai raspandita metoda de evaluare a starii de nutritie are la baza masurarea înaltimii si greutatii, urmata de calcularea IMC, apoi rezultatele sunt interpretate în functie de varsta si sex pe baza unor tabele si sunt înregistrate sub forma de percentile care ne permit aprecierea curbei de crestere a copilului investigat. În aceste cazuri, supraponderalitatea se defineste ca IMC>85 percentile fata de standardele specifice varstei si sexului, iar obezitatea ca IMC>95 percentile fata de standardele specifice varstei si sexului.

În pediatrie, indicatorii cel mai frecvent utilizati sunt greutatea pentru înaltime, înaltimea pentru greutate si greutatea pentru varsta, care pot fi obtinuti prin raportarea indicatorilor de baza, separat pe sexe si grupe de varsta, la datele de referinta pentru copiii „sanatosi”.

Greutatea crescuta se întalneste ma-i frecvent la baieti decat la fete, la fel ca si în alte tari participante la studiu. Frecventa obezitatii si supraponderalitatii scade pe masura ce varsta copiilor creste, mai pregnant la fete.

Imaginea propriului corp constituie o parte a imaginii despre propria persoana, a carei importanta creste cand copiii ajung la pubertate si se confrunta cu schimbarile prin care corpul trece. Satisfactia despre propriul corp scade odata cu cresterea în varsta, frecventa copiilor care considera ca au o greutate mai mare fata de normal crescand cu varsta. Fetele sunt mai constiente de propria imagine corporala, iar cresterea obezitatii si a supraponderalitatii din tarile industrializate au condus la cresterea insatisfactiei în relatie cu propriul corp. În ultima runda a studiului HBSC, la toate grupele de varsta si la ambele sexe se remarca o scadere a satisfactiei legate de greutatea autoperceputa, modelul din Romania fiind similar cu cel al celorlalte tari.

Copiii si adolescentii adopta comportamente de scadere a greutatii cu scopul obtinerii corpului perfect, aceste comportamente fiind mai frecvent întalnite la fete din cauza presiunii culturale de a fi slabe, astfel ca multe fete care nu au probleme de greutate urmeaza diete pentru a slabi. Multi adolescenti recurg la cresterea activitatii fizice si o alimentatie sanatoasa pentru a scadea în greutate, dar altii recurg la masuri extreme pentru a obtine o slabire rapida, cu consecinte negative psihologice si fizice.

Comportamentele de reducere a greutatii au fost adoptate cu o frecventa mai mica în ultima runda a studiului. Ca în majoritatea tarilor, numarul adolescentelor care adopta comportamente de reducere a greutatii corporale este mai mare decat al baietilor.

Numarul scazut al copiilor si adolescentilor care adopta comportamente de scadere a greutatii, asociat cu numarul în crestere al copiilor cu greutate mare conduce la necesitatea implementarii de interventii în scoli si gradinite, prin constientizarea cadrelor didactice si a copiilor cu privire la adoptarea unui stil de viata sanatos, prin adoptarea unei alimentatii sanatoase si prin practicarea zilnica de activitate fizica.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) face recomandari pentru prevenirea obezitatii si a suprapon- deralitatii, ca si pentru bolile cronice asociate acestora, deoarece acestea pot fi, în mare masura, prevenite. Este important suportul comunitatii pentru ca populatia sa asocieze alegerile alimentare sanatoase cu activitatea fizica. Recomandarile la nivel individual includ:

  • scaderea aportului de zahar si grasimi,

  • cresterea consumului de fructe si legume , precum si de leguminoase si cereale integrale si

  • practicarea activitatii fizice regulate (60 de minute pe zi pentru copii).

Comportamentele incluse în studiul HBSC care determina necesitatea unor interventii sunt: consumul micului dejun, consumul de fructe si legume, consumul de apa în locul bauturilor îndulcite, activitatea fizica si comportamentele asociate sedentarismului.

Consumul regulat al micului dejun este o componenta importanta pentru o dieta sanatoasa si aduce un substantial aport nutritiv (vitamine, minerale si fibre). Indicele de masa corporala este, în general, mai scazut la tinerii care consuma regulat micul dejun, pe cand performantele scolare sunt mai crescute .

Consumul zilnic al micului dejun scade semnificativ odata cu varsta, atat în randul fetelor, cat si al baietilor. În Romania, un numar semnificativ mai redus de elevi consuma regulat micul dejun, comparativ cu alte tari. Baietii obisnuiesc în mai mare masura sa manance la micul dejun în aproape toate tarile. În Romania se mentine acelasi model, decalajul crescand odata cu varsta.

În majoritatea tarilor adolescentii care provin din familii cu un statut socio-economic mai ridicat obisnuiesc semnificativ mai mult sa ia micul dejun zilnic, pentru Romania aceasta diferenta fiind evidenta doar pentru fete.

Interventiile pentru cresterea consumului regulat de mic dejun se bazeaza pe oferirea gratuita a micului dejun pentru copiii din scoli si gradinite, mai ales ca acestea au o eficacitate crescuta pentru copiii cu statut socio-economic scazut.

Consumul de fructe si legume în perioada copilariei are multiple efecte benefice asupra sanatatii. Acestea contribuie la o buna sanatate si crestere, la dezvoltarea intelectuala optima, la un nivel scazut al indicelui de masa corporala si la o crestere a densitatii osoase la baieti.

Consumul de fructe descreste semnificativ atat pentru fete, cat si pentru baieti, odata cu cresterea varstei. Diferenta a fost semnificativa în Romania, ca aproape în toate tarile. Fetele au avut o prevalenta a consumului de fructe semnificativ mai mare în trei sferturi din tarile incluse în studiu. În Romania exista aceasta diferenta semnificativa între consumul de fructe la fete si la baieti pentru toate cele trei grupe de varsta studiate.

Consumul de fructe este mai mare la copiii proveniti din familii cu venit mare, mai ales pentru fete. Consumul de fructe si legume are o tendinta descendenta între cele trei runde ale studiului, ceea ce determina necesitatea interventiilor pentru cresterea consumului, OMS recomandand 5 portii de fructe si legume pe zi (aprox. 400-500 g/zi).

Consumul de fructe si legume în timpul copilariei se reflecta asupra starii de sanatate a viitorului adult, prin scaderea riscului de boala coronariana, de infarct si de cancer. Consumul acestora poate fi îmbunatatit prin cresterea disponibilitatii fructelor si a legumelor acasa si promovarea consumului în randul parintilor, furnizarea de fructe si legume în scoli si crearea de activitati scolare în gradina scolii. Înlocuirea gustarilor nesanatoase si a alimentelor hipercalorice cu fructe si legume contribuie la prevenirea si tratamentul obezitatii, mai ales ca forma si culoarea acestora poate stimula consumul prin initierea interventiilor adecvate.

Interventiile care constau în oferirea unei gustari de fructe la copiii de varsta scolara si-au dovedit eficacitatea. A fost evidentiat rolul important al contributiei cadrelor didactice, medicilor si asistentelor medicale din unitatile de învatamant pentru cresterea consumului de fructe în randul copiilor din scoli si gradinite.

Consumul de bauturi îndulcite este în crestere peste tot în lume, fiind însotit de sporirea numarului de persoane obeze si supraponderale. Consumul regulat de bauturi îndulcite conduce la cresterea aportului caloric, cresterea în greutate, a riscului de supraponderalitate si obezitate, precum si a frecventei bolilor asociate obezitatii, cum ar fi diabetul zaharat tip 2 si sindromul metabolic. Totusi, nu toate studiile sustin o asociere între consumul de bauturi îndulcite si cresterea indicelui de masa corporala.

Consumul zilnic de bauturi îndulcite tinde sa creasca cu varsta, mai ales la baieti, cu o diferenta semnificativa în multe dintre tarile incluse în studiu, inclusiv în tara noastra. Totusi, consumul de bauturi îndulcite situeaza Romania pentru toate varstele si pentru ambele sexe peste media tarilor participante la studiu. Consumul a fost mai mare în randul baietilor pentru toate cele trei grupe de varsta studiate.

Consumul de bauturi îndulcite are tendinta sa fie semnificativ mai mare la copiii proveniti din familii modeste, în multe dintre tari. Totusi, în unele dintre ele, inclusiv Romania, consumul creste în familiile cu venit mare, mai ales la baieti. Consumul zilnic de bauturi îndulcite are o tendinta descrescatoare la toate categoriile de varsta si la ambele sexe între cele trei runde ale studiului HBSC.

Recomandarile OMS includ evitarea bauturilor îndulcite si consumul de apa în cantitati adaptate necesitatilor copilului. De exemplu, pentru un copil de gradinita se recomanda aproximativ 800 ml/zi de apa, iar pentru un copil de gimnaziu aprox. 1200 ml/zi de apa. Aceste cantitati sunt orientative, fiind adaptate conditiilor de mediu (vor creste pe timpul verii), masei corporale (aprox. 30 ml/kgc), activitatii fizice desfasurate etc..

Interventiile desfasurate în scoli si gradinite, constand în activitati educative care subliniaza beneficiile consumului de apa, precum si cele care cresc disponibilitatea apei în detrimentul bauturilor îndulcite, au condus la rezultate încurajatoare si care determina modificari semnificative si persistente ale comportamentului copiilor.

Activitatea fizica moderat-intensa este recomandata pentru efectele asupra sanatatii pe termen scurt si lung, fiind importanta atat pentru sanatatea fizica, cat si pentru cea mentala. Activitatea fizica sustinuta îmbunatateste performantele cognitive si academice. Activitatea fizica este asociata cu o buna stare de sanatate cardiovasculara si musculo-scheletala, precum si cu o reducere a depresiei si a anxietatii în randul copiilor. Lipsa activitatii fizice sustinute asociata cu alte comportamente sedentare conduce la aparitia obezitatii, una dintre cele mai importante probleme de sanatate publica în Europa si Statele Unite ale Americii.

Frecventa activitatii fizice peste medie efectuata zilnic pentru 60 de minute a fost semnificativ mai mare la baietii mai mici. tara noastra se situeaza printre tarile cu cea mai mica pondere a adolescentilor, baieti sau fete, care desfasoara zilnic activitate fizica.

Activitatea fizica scade semnificativ cu varsta în Romania, ca în majoritatea tarilor participante la studiu. Baietii, comparativ cu fetele, desfasoara activitate fizica mai mult de o ora pe zi. Diferenta în functie de sex este semnificativa în Romania, ca în cele mai multe tari sau regiuni din cele incluse în studiu.

Numarul copiilor care desfasoara activitate fizica zilnic tinde sa creasca între cele trei runde ale studiului HBSC, fapt îmbucurator pentru ca tendinta este prezenta la toate categoriile de varsta studiate, la ambele sexe.

Comportamentele asociate sedentarismului se refera la absenta sau la reducerea la minim a activitatii fizice si la consumul unei cantitati mici de energie. Efectele sedentarismului, privitul îndelungat la emisiunile de la televizor sau utilizarea excesiva a computerului în timpul copilariei si al adolescentei se asociaza cu cresterea în greutate la varsta adulta.

Proportia copiilor de 15 ani care privesc zilnic la emisiunile de la televizor mai mult de 2 ore a fost semnificativ mai mare fata de proportia celor de 11 ani care efectueaza aceeasi activitate, în mai putin de jumatate dintre tarile participante la studiu în 2009/2010. În Romania, copiii mai mari se uita la emisiunile de la televizor sau computer mai mult, odata cu cresterea în varsta. La toate categoriile de varsta si ambele sexe, Romania ocupa locuri fruntase în ceea ce priveste comportamentele sedentare.

Baietii se uitau semnificativ mai mult la emisiunile de la televizor decat fetele în unele tari; în Romania nu exista diferente în functie de sex în ceea ce priveste activitatile sedentare. Romania este singura tara unde proportia comportamentelor sedentare creste semnificativ la ambele sexe odata cu cresterea nivelului de trai al familiei.

În ceea ce priveste tendinta pe care o are proportia comportamentelor sedentare la copii, aceasta este în scadere în Romania între cele trei runde ale proiectului. Îngrijorator este faptul ca aceasta tendinta nu se mentine pentru adolescenti, acestia desfasurand activitati sedentare în numar mare în anul 2014. Recomandarile actuale sustin faptul ca timpul petrecut de un copil la televizor sau calculator sa nu fie mai mare de 1-2 ore pe zi. Interventiile care au vizat reducerea frecventei comportamentelor asociate cu sedentarismul la copii au avut ca rezultat reducerea greutatii corporale.

Concluzii

  • Obezitatea si supraponderalitatea determinate pe baza greutatii si a înaltimii autodeclarate sunt în crestere, fiind mai mari la baieti ca frecventa, ceea ce constituie o importanta problema de sanatate publica, din cauza afectiunilor asociate si a repercusiunilor psihosociale.

  • Autoperceptia statusului ponderal este diferita în functie de sex, numarul fetelor care considera ca au greutate mai mare decat normal fiind mai mare, similar modelului din alte tari. Romania are printre cele mai mici proportii de copii care îsi percep greutatea ca fiind mai mare decat normal.

  • Consumul micului dejun în Romania nu este un comportament frecvent întalnit, situand Romania printre tarile cu cea mai mica prevalenta a consumului zilnic de mic dejun, mai ales în randul fetelor si al copiilor proveniti din familii cu un status socio-economic scazut.

  • Consumul zilnic de fructe si legume este semnificativ mai mic la baieti si în familiile cu un nivel socio-economic scazut, înregistreaza o scadere semnificativa odata cu cresterea varstei copiilor si are o tendinta de scadere în timp.

  • Romania ocupa locuri fruntase în ceea ce priveste prevalenta consumului zilnic de bauturi îndulcite, dar cu o tendinta de scadere între cele doua runde ale studiului. Copiii proveniti din familii cu status socio-economic mai ridicat au un consum semnificativ mai mare fata de cei proveniti din familii cu nivel scazut.

  • Adolescentii din Romania - baieti si fete - ocupa ultimele pozitii în Europa în privinta activitatii fizice zilnice. Fetele desfasoara activitate fizica mai putin decat baietii. Activitatea fizica desfasurata scade cu varsta, simultan cu cresterea comportamentelor sedentare.

  • Comportamentele sedentare sunt mai frecvente cu cat varsta copilului este mai mare, copiii romani avand printre cele mai mari prevalente ale comportamentelor sedentare. Romania este singura tara la care comportamentele sedentare se întalnesc mai frecvent la familiile cu nivel socio-economic crescut.

Sunt necesare interventii pentru adoptarea comportamentelor alimentare sanatoase (consumul micului dejun,consumul de fructe si legume, consumul de apa în locul bauturilor îndulcite) si stimularea activitatii fizice în detrimentul comportamentelor sedentare.

Back to Top