Mulţimea corespondenţelor dintre diferitele preţuri ale unui bun şi cantităţile cerute de consumatori la preţurile respective, in condiţiile in care ceilalţi factori sunt constanţi se numeşte cerere sau funcţia cererii. Această funcţie reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente utilizate de economişti. Preţul produsului reprezintă, la randul lui, cel mai important factor de influenţă a cantităţii pe care consumatorii sunt dispuşi şi capabili să şi-o procure. După cum am arătat anterior, cantitatea cerută variază invers proporţional cu preţul.

Subliniem faptul că nu trebuie confundate noţiunile „cantitate cerută” şi „cerere”. Cantitatea cerută reprezintă o anumită valoare, corespunzătoare unui anumit preţ. Cererea descrie totalitatea relaţiilor dintre cantităţile cerute şi preţurile pieţei.

Cererea se poate exprima in trei moduri: sub forma unui tabel, a unui grafic sau a unei funcţii. Tabelul 1 prezintă cererea care caracterizează o anumită piaţă, specificand relaţia dintre preţuri şi cantităţile cerute la fiecare preţ in parte. Din tabel reiese ceea ce am arătat anterior: cantitatea cerută variază invers proporţional cu preţul.

Tabelul 2.1

Cantitatea cerută (mii unităţi)

Preţul unitar (milioane lei)

2.000

3.000

4.000

5.000

5.500

6.000

6

5

4

3

2

1

De multe ori, este mult mai uşor şi mai sugestiv de lucrat cu reprezentările grafice ale cererii. Acestea poartă numele de curbe ale cererii. In figura 1 este reprezentată curba cererii corespunzătoare tabelului 1.

Curba cererii pieţei

Figura 1: Curba cererii pieţei

Curba cererii se trasează prin unirea punctelor reprezentand combinaţiile cantitate-preţ (2.000 mii unităţi – 6 milioane lei, 3.000 mii unităţi − 5 milioane lei, 4.000 mii unităţi – 4 milioane lei, 5.000 mii unităţi – 3 milioane lei ş.a.m.d.) din tabel. Această curbă reprezintă toate cantităţile de bunuri pe care consumatorii doresc şi sunt capabili să le cumpere la un moment dat la fiecare preţ cuprins intre 1 milion lei şi 6 milioane lei, nu numai la valori intregi de 1, 2, 3 milioane ş.a.m.d.

Avand in vedere faptul că preţul şi cantitatea cerută sunt invers proporţionale, conform legii cererii, panta curbei cererii este negativă . Cererea poate fi exprimată, aşa cum am mai arătat, şi sub formă de funcţie. Funcţia cererii are următoarea expresie:

Relaţia 1 QxC = f (Px);

ceea ce inseamnă că, in condiţiile in care ceilalţi factori sunt constanţi, cantitatea cerută din bunul x este funcţie de (depinde de) preţul bunului x. Acest lucru se poate exprima şi prin intermediul relaţiei 2.

Relaţia 2 :QxC = f (Px, V, Pc, Pa, G, N) = f (Px)

Relaţia 2 evidenţiază faptul că factorii care influenţează cantitatea cerută, cu excepţia preţului produsului, sunt constanţi. Prin urmare, cantitatea cerută este influenţată exclusiv de preţul produsului, modificarea ei fiind reprezentată prin alunecarea de-a lungul curbei cererii. In orice punct al curbei CC’ din figura 1, ceilalţi factori sunt constanţi.

Un punct oarecare de pe o curbă a cererii poate fi interpretat in două moduri:

  • Fie ca reprezentand cantitatea maximă dintr-un anumit bun care va fi cumpărată la preţul respectiv.

  • Fie ca preţul maxim pe care consumatorii pot şi sunt dispuşi să-l plătească pentru a cumpăra cantitatea respectivă de produse.

De exemplu, dacă ne referim la punctul avand coordonatele 2.000 mii unităţi – 6 milioane lei, acesta poate fi interpretat astfel: preţul de 6 milioane lei reprezintă preţul maxim la care consumatorii vor cumpăra o cantitate de 2.000 mii unităţi. Ecuaţia cererii este prezentată in relaţia 3:

Relaţia 3: Qx C = a – bPx in care:

QxC = cantitatea cerută de bunul x;

Px = preţul bunului x;

a = intersecţia curbei cererii cu ordonata;

b = panta curbei cererii.

Semnul minus din faţa lui b exprimă matematic legea cererii, reflectand relaţia invers proporţională dintre cantitatea cerută şi preţul unui bun.

Modificări ale cererii şi factorii care le determină

Aşa cum am arătat anterior, pe langă preţul bunului respectiv, cantitatea cerută mai este influenţată şi de alţi factori: veniturile consumatorilor, preţul produselor conexe, preţul aşteptat in viitor, gusturile consumatorilor, numărul clienţilor potenţiali. Modificarea oricăruia dintre aceşti factori determină o schimbare a relaţiei dintre cantitatea cerută şi preţul pieţei şi, ca urmare, o modificare a cererii. De aceea, factorii de care vorbim se mai numesc şi determinanţi. Această modificare a cererii inseamnă de fapt o modificare a cantităţii cerute la fiecare preţ al produsului, in condiţiile in care a avut loc o schimbare in situaţia unuia dintre determinanţi.

Prin urmare:

Modificarea cererii reprezintă schimbarea relaţiei dintre preţul produsului şi cantitatea cerută, ca urmare a modificării unuia sau a mai multora dintre determinanţii cererii. Atragem atenţia asupra faptului că modificarea cantităţii cerute nu trebuie confundată cu modificarea cererii. Modificarea cantităţii cerute reprezintă un rezultat al modificării preţului bunului şi se concretizează intr-o alunecare de-a lungul curbei cererii. Modificarea cererii este un rezultat al modificării unuia sau a mai mulţi determinanţi (veniturile consumatorilor, preţul produselor conexe, preţul aşteptat in viitor, gusturile consumatorilor, numărul clienţilor potenţiali).

Aşa cum am arătat mai sus, modificarea cererii este de două feluri:

  • Creşterea cererii , atunci cand, sub influenţa unuia sau a mai multor determinanţi, la fiecare preţ al produsului, cantitatea cerută creşte.

  • Reducerea cererii , atunci cand, sub influenţa unuia sau a mai multor determinanţi, la fiecare preţ al produsului, cantitatea cerută scade.

Creşterea cererii presupune deplasarea curbei cererii spre dreapta, reducerea cererii presupune deplasarea curbei cererii spre stanga. Cererea rămane aceeaşi atunci cand se modifică preţului bunului respectiv. In figura 2 sunt reprezentate: o reducere a cererii de la C0C0 ' la C1C1 ' şi o creştere a cererii de la C0C0 ' la C2C2'. Cunoscand influenţele diferiţilor determinanţi şi utilizand experienţa şi logica, putem previziona rmările pe care le vor avea modificările diferiţilor determinanţi asupra cererii pentru un anumit bun.

Modificări ale cererii şi ale cantităţii cerute

Figura 2 Modificări ale cererii şi ale cantităţii cerute

Veniturile consumatorilor

O creştere a veniturilor pe care consumatorii le pot cheltui contribuie la sporirea posibilităţilor lor de a cumpăra. Deci, cererea pentru produsele normale va creşte. In aceleaşi condiţii insă, cererea pentru produsele inferioare va scădea. Aceste modificări apar ca urmare a creşterii şi respectiv scăderii cantităţii cerute, la fiecare preţ al pieţei.

Preţul produselor conexe

Dorinţa de a cumpăra un anumit produs depinde şi de preţurile produselor conexe. In acest caz există două tendinţe.

  • Dacă preţul substitutului unui produs creşte (scade), cererea pentru produsul respectiv scade (creşte). Aceste modificări au loc datorită reducerii (creşterii) cantităţii cerute la fiecare preţ al pieţei

O parte dintre consumatori işi vor modifica deci consumul, cumpărand produsul mai ieftin. De exemplu, dacă preţul la berea Ursus, cu care se poate substitui berea Hopfen Konig, ar scădea, cererea de bere Hopfen Konig ar scădea pentru că o parte dintre consumatorii acestei mărci ar incepe să cumpere Ursus.

  • Dacă preţul unui produs complementar creşte (scade), cererea pentru produsul analizat creşte (scade).

De exemplu, dacă preţul aparatelor CD player scade, va creşte cererea pentru aceste aparate şi implicit şi cererea de compact discuri. Dacă preţul benzinei creşte foarte mult, cererea de autoturisme scade, cele două bunuri fiind complementare.

Preţul previzionat

Cererea pentru un bun depinde de aşteptările pe care cumpărătorii le au cu privire la evenimente ulterioare. Mai precis, dacă cumpărătorii se aşteaptă ca in săptămana următoare să crească (scadă) preţul la un produs, in săptămana respectivă cererea pentru produsul respectiv va creşte (scădea), deoarece cantitatea cerută la fiecare preţ al pieţei va creşte (scădea).

Acest lucru s-a putut constata in cazul creşterilor anunţate ale preţului benzinei cand, de multe ori, s-au format cozi pentru a se cumpăra ultimele cantităţi care beneficiau de preţul mai mic.

Preferinţele consumatorilor

Impresia generală pe care o produce un bun asupra cumpărătorilor se poate schimba la anumite intervale de timp şi atunci dorinţa de cumpărare scade, indiferent de preţ. De exemplu, discurile clasice au fost inlocuite cu compact discurile, care au o fidelitate superioară a sunetului şi au o capacitate de stocare mai mare. Este evidentă, de asemenea, influenţa pe care o exercită moda asupra cererii pentru un anumit sortiment de imbrăcăminte. Dacă un bun se demodează, la fiecare preţ al pieţei cantitatea cerută scade şi, ca urmare, curba cererii se deplasează spre stanga.

Numărul cumpărătorilor potenţiali

Cantitatea cerută la diferitele preţuri ale pieţei depinde, de asemenea, de numărul de cumpărători dispuşi să cumpere produsul. Creşterea (scăderea) numărului de cumpărători determină, de obicei, o creştere (scădere) a cererii de bunuri.

O modificare spectaculoasă a numărului de cumpărători poate apărea in momentul cand cumpărătorii din alte ţări devin interesaţi in cumpărarea unor anumite bunuri. De exemplu, in anii 80, după criza petrolului, in SUA a crescut foarte mult cererea de autoturisme japoneze, cu un consum mai mic de benzină, calitate care nu-i preocupase pe producătorii interni.

Alţi factori

Pe langă factorii mai sus menţionaţi, cererea pentru anumite categorii de bunuri mai poate fi influenţată de factori cum ar fi vremea, tendinţele demografice, politicile economice practicate de guvern (subvenţii, taxe). De exemplu, vremea extrem de călduroasă din vara anului 1998 a determinat creşterea destul de insemnată a cererii de ingheţată, de băuturi răcoritoare, dar şi de aparate de aer condiţionat.

Back to Top