Motivul pentru care am ales aceasta tema din o asea mare varietate de teme este faptul ca Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana sa petrecut cel mai de curand , Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a avut loc la 1 ianuarie 2007 Aceasta data a fost propusa la summitul de la Salonic din 2003 si confirmata laBruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de tara privind progresele Romaniei din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca data de aderare pentru Romania si Bulgaria. Cele doua tari au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abatia Neumünster din Luxemburg.

În ultimii 26 de ani, datoria tarii a crescut de la ZERO la 96 de miliarde, peste 1300 de intreprinderi si uzine facute praf, zeci de spitale, scoli si facultati inchise, peste 70% din terenurile agricole vandute catre straini, nou-nascutii au scazut de la314.000 la 185.000, locurile de munca s-au înjumatatit, de la 8.2 la 4.6 mil.. Pensionarii au crescut cu 40%, avem cu 36% mai putine paturi de spital fata de1989, vacile au scazut cu 60%, oile au scazut cu 30%, oamenii au scazut cu 4 milioane, Acum 25 de ani, în a doua zi de Craciun, ILIESCU a legalizat AVORTUL .Si peste 18.000.000 de întreruperi de sarcina în ultimii 25. Sau poporul care a avortat un popor. Cum am ajuns aici, oameni buni? Unde ne-a fost mintea? Cu ce am mai ramas ?Acesta este bilantul CAPITALISMULUI

Compararea societăţilor transnaţionale cu naţiunile nu reprezintă o figură de stil. Această relaţie poate fi privită din trei puncte de vedere, şi anume: relaţiile cu ţările de origine, relaţiile cu ţările gazdă şi raportul stat – corporaţie in condiţiile in care forţa economică şi influenţa marilor corporaţii depăşeşte puterea economică a multor state, unele dintre ele chiar dezvoltate. Pentru a rămane şi a acţiona ca o entitate, o firmă transnaţională trebuie să coordoneze şi să controleze activităţile sale in medii diverse şi să adopte decizii care pot fi benefice sau nu pentru ţările respective.

Mediul de acţiune al societăţilor transnaţionale este un mediu intern, unul domestic, unul străin şi unul internaţional.Mediul, in general, presupune acele forţe care influenţează dezvoltarea şi activitatea unei firme. Forţele ce definesc mediul unei firme sunt, cel mai adesea, forţe necontrolabile. Acestea dau dimensiunea riscului in activitatea oricărei intreprinderi şi sunt externe acesteia, cum ar fi competiţia, variabilele economice, socioeconomice, financiare, legale, culturale, tehnologice, etc. Printre forţele asupra cărora o firmă are controlul se numără, de regulă, factorii interni ai corporaţiei, cum ar fi factorii de producţie (capital, resurse umane) sau elemente ce ţin de organizarea firmei (ca producţia sau marketingul). Elementele ce pot fi controlate de către firmă alcătuiesc mediul intern al firmei. Celelalte formează mediul extern.

Economia mondială actuală este dominată de ceea ce mulţi autori denumesc fenomenul corporatist. Baza dezvoltării şi expansiunii societăţilor transnaţionale o constituie investiţiile externe de capital. Investiţia reprezintă folosirea unui bun in scop de capital. Investiţiile externe implică: timpul (o investiţie se derulează şi devine profitabilă după un anumit interval de timp), riscul (orice investiţie implică un risc, legat de profitabilitatea acesteia şi de alte elemente ce derivă din faptul că investiţia externă se realizează in afara ţării de origine), profitul,care reprezintă scopul final al oricărei investiţii şi extraneitatea, destinaţia investiţiei fiind alta decat ţara de origine.

Back to Top