Contabilitate Financiara

Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperaţională

Veniturile din activitatea neoperaţională se subdivizează în trei grupe:

• venituri din activitatea de investiţii;

• venituri din activitatea financiară;

• venituri excepţionale.

Read more: Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperaţională

Evidenţa veniturilor din activitatea operaţională

Veniturile din activitatea operaţională se subdivizează în două grupe:

• venituri din vânzări, care cuprind încasările din comercializarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiunile pe bază de barter, contractele de construcţie;

• alte venituri operaţionale, din care fac parte sumele primite sau de primit din ieşirea (vânzarea, schimbul) activelor curente, cu excepţia produselor finite şi mărfurilor, arenda operaţională, precum şi sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de daune materiale, rezultate de modificări ale metodelor de evaluare a activelor curente etc.

  Read more: Evidenţa veniturilor din activitatea operaţională

Evaluarea (măsurarea) şi constatarea venitului

La contabilizarea veniturilor apar două probleme principale:

• măsurarea venitului, adică determinarea mărimii (sumei) acestuia, care trebuie să fie reflectată în contabilitate şi rapoartele financiare;

• constatarea venitului, adică stabilirea perioadei de gestiune în care venitul trebuie să fie reflectat în contabilitate şi rapoartele financiare

  Read more: Evaluarea (măsurarea) şi constatarea venitului

Conţinutul şi structura veniturilor

Venitul reprezintă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane juridice sau fizice sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor depuse de proprietarii întreprinderii.

În componenţa venitului nu se includ sumele încasate în numele persoanelor terţe, de exemplu, cum sînt taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de întreprindere din însărcinarea organizaţiilor terţe de la comercializarea produselor sau mărfurilor acestora, deoarece aceste sume nu constituie un avantaj economic al întreprinderii şi nu influenţează capitalul al acesteia.

Taxa pe valoarea adăugată şi accizele nu se consideră ca venituri ale întreprinderii, întrucît acestea sînt încasate în numele organelor de stat şi se varsă în buget.

Read more: Conţinutul şi structura veniturilor

Evidenţa cheltuielilor privind impozitul pe venit

Cheltuielile privind impozitul pe venit includ plăţile impozitului pe venit efectuate în decursul (sub formă de avansuri) şi la sfîrşitul anului de gestiune. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.

În condiţiile aplicării cotei „zero” la impozitul pe venit contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” nu se aplică.

Pînă la introducerea acesteia în conformitate cu articolul 84 din Codului Fiscal contribuabilii ale căror obligaţii în anul precedent depăşeau 400 lei erau obligaţi să achite, nu mai tîrziu de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31 decembrie ale anului curent sume egale cu 1/4 din:

Read more: Evidenţa cheltuielilor privind impozitul pe venit