Politica investiţionlă la nivel macroeconomic

Politica investiţională la nivel macroeconomic constituie o parte componentă a politicii economice promovate de stat. Politica investiţională de stat reprezintă un ansamblu de acţiuni socio-economice, juridice şi organizatorice, orientate spre utilizarea raţională a resurselor acestuia prin investire în sferele prioritare în scopul dezvoltării durabile a economiei; spre stimularea atragerii investiţiilor corporative, private şi străine la realizarea celor mai de perspectivă proiecte investiţionale. Este de menţionat, că tradiţional în arealul intervenţiei statului se înscriu acele sfere ale economiei care necesitată investiţii centralizate masive, pentru care orientarea spre realizarea profiturilor nu este criteriu unic de eficienţă economică. Drept criteriu se impune interesul social. Aceste sfere sînt, de obicei, ramurile de bază: energetica, complexul industrial, infrastructura productivă (transportul, reţelele electrice, comunicaţiile etc.), infrastructura socială (ocrotirea sănătăţii, învăţămîntul, protecţia socială), ştiinţa fundamentală şi producţia scientofagă etc.

Bazele teoretice ale procesului investiţional şi politicii investiţionale sînt cercetate în numeroase monografii. Un grup însemnat din acestea este dedicat politicii investiţionale a statului. Încă în anii ’60 ai secolului XX a fost demonstrat faptul că politica investiţională reprezintă prin sine elementul de bază al politicii economice a unui stat. Drept exemplu poate servi corelaţia dintre activitatea investiţională şi creşterea economică în SUA: descreşterea activităţii investiţionale din SUA în anii ’60 a avut un impact negativ asupra competitivităţii economiei naţionale. Anume în acea perioadă Congresul şi Senatul SUA au elaborat „Actul cu privire la politica investiţională”1, act care a stabilit căile de sporire a ponderii investiţiilor în PIB şi a concretizat setul de înlesniri prevăzute pentru investitori. După caracterul orientării sale, politica investiţională a ţării poate fi agresivă şi conservativă.

Politica investiţională agresivă este politica orientată spre atingerea unei profitabilităţi maxime în condiţii de risc accentuat, adică, realizându-se, preponderent, plasamente în obiective riscante. De regulă, la acestea se referă ramurile şi domeniile inovaţionale.

Politica investiţională conservativă este politica orientată spre minimizarea riscurilor investiţionale în condiţiile obţinerii unor venituri moderate. O astfel de politică vizează, în special, favorizarea plasamentelor în ramurile şi domeniile economice tradiţionale.

Actualmente, majoritatea ţărilor dezvoltate, precum şi unele ţări în tranziţie promovează o politică investiţională agresivă, inovaţională, care are ca obiectiv asigurarea creşterii economice pe calea social-inovaţională, adică acumulând capital uman. Ponderea capitalului uman în volumul total al reproducţiei bogăţiei depăşeşte 70% în ţările dezvoltate.

În funcţie de politica investiţională la nivel macroeconomic promovată (agresivă sau conservativă, orientată preponderent spre mobilizarea investiţiilor interne sau a celor externe, etc.), statul (Guvernul) va favoriza unele tipuri de investiţii, prin asigurarea unui climat investiţional respectiv.

Politica investiţională promovată de stat poate fi analizată prin intermediul politicilor sectoriale, politicilor regionale etc.

Politica investiţională în Republica Moldova. Cadrul legal şi instituţional de asigurare a realizării activităţii investiţionale în Republica Moldova

Documentele principale, care în mod expres stabilesc politica Guvernului R.M. în domeniul investiţiilor sunt:

  • Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pe perioada 2006-2015;

  • Planul Naţional de Dezvoltare;

  • Programul de activitate a Guvernului R.M.;

  • Prevederi din alte strategii sectoriale, cum ar fi Strategia de dezvoltare a industriei etc.

Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pe perioada 2006-2015, aprobată prin Hotărârea de Guvern, este un document de planificare strategică ce reprezintă cadrul politicilor de stat în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor.

1. Prioritatea strategică a Guvernului constă în asigurarea creşterii economice durabile şi reducerea nivelului sărăciei. Politicile eficiente de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor sunt unele din instrumente de bază pentru realizarea priorităţilor.

2. Dezvoltarea economică durabilă a ţării este posibilă doar în cazul implementării unor politici coordonate şi pro-active de stimulare a activităţii investiţionale. Experienţa acumulată de către statele, care au atras un volum considerabil al investiţiilor străine (ţările Baltice, Cehia, Slovenia etc.), demonstrează că crearea mediului de afaceri favorabil pentru activitatea investiţională stimulează fluxul de investiţii în ţară şi contribuie esenţial la creşterea potenţialului de export.

Respectiva Strategie întruneşte următoarele 6 compartimente:

I. Introducere

II. Evoluţia comerţului exterior şi fluxurilor de capital în Republica Moldova

2.1. Analiza comerţului exterior şi proceselor investiţionale.

2.2.Acţiunile Guvernului în vederea atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor.

III. Analiza SWOT în domeniul atragerii investiţiilor şi promovare a exporturilor din Republica Moldova

IV. Obiectivele şi direcţiile prioritare ale Strategiei

4.1. Obiectivele şi sarcinile.

4.2. Direcţiile strategice de bază.

4.2.1. Direcţiile strategice pe anii 2006-2010

4.2.1.1. Perfecţionarea cadrului de politici în atragerea investiţiilor.

4.2.1.2. Promovarea investiţiilor în infrastructură.

4.2.1.3. Deetatizarea şi perfecţionarea gestionării patrimoniului public.

4.2.1.4. Dezvoltarea pieţei financiare.

4.2.1.5. Stimularea investiţiilor.

4.2.1.6. Dezvoltarea zonelor economice libere şi crearea parcurilor industriale.

4.2.1.7. Dezvoltarea exporturilor de mărfuri şi servicii.

4.2.2. Direcţiile strategice pe anii 2010-2015

4.2.2.1. Amplificarea rolului pieţei de capital.

4.2.2.2. Dezvoltarea exporturilor de mărfuri şi servicii.

V. Implementarea şi monitorizarea Strategiei

5.1. Implementarea Strategiei.

5.2. Monitorizarea Strategiei

VI. Planul indicativ de măsuri privind realizarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015

Anexe

Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, autorităţile administraţiei publice locale, în parteneriat cu diverşi actori (privaţi, publici, voluntari), în scopul asigurării unei creşteri economice, dinamice şi durabile, prin valorificarea eficientă a potenţialului regional şi local.

Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională, s-au înfiinţat 6 regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul Republicii Moldova. Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea întreprinderilor, piaţa forţei de muncă, atragerea investiţiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului Î.M.M.-urilor, îmbunătăţirea infrastructurii, calitatea mediului înconjurător, dezvoltare rurală, sănătate, educaţie, învăţământ, cultura.

In conformitate cu prevederile legale privind dezvoltarea regionala în Republica Moldova, obiectivele de baza ale dezvoltării regionale sunt următoarele:

  • Diminuarea dezechilibrelor regionale existente , prin stimularea dezvoltării echilibrate, prin recuperarea accelerată a întârzierilor în dezvoltarea zonelor defavorizate ca urmare a unor condiţii istorice, geografice, economice, sociale, politice, şi preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;

  • Corelarea politicilor şi activităţilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor , prin stimularea iniţiativelor şi prin valorificarea resurselor locale şi regionale, în scopul dezvoltării economico-sociale durabile şi al dezvoltării culturale a acestora;

  • Stimularea cooperării interregionale, interne şi internaţionale, a celei transfrontaliere , inclusiv în cadrul euroregiunilor, precum şi participarea regiunilor de dezvoltare la structurile şi organizaţiile europene care promovează dezvoltarea economică şi instituţională a acestora, în scopul realizării unor proiecte de interes comun.

Experienţa internaţională în domeniu demonstrează faptul că unul dintre cei mai importanţi factori pentru atragerea capitalului, inclusiv a celui străin în economie este existenţa unui cadrul instituţional adecvat şi a bazei legislative stabile, care ar asigura protecţia eficientă maximă a intereselor investitorilor şi ale altor participanţi la procesul investiţional.

Astfel, climatul investiţional, menit să stimuleze atragerea investiţiilor, este un cadru complex, fiind determinat de un mix de elemente interdependente de origine economică, politică, de infrastructură ş.a., în cadrul acestora aspectele instituţional şi legislativ fiind foarte importante.

Insuficienţa resurselor proprii pentru investiţii, precum şi acţiunile întreprinse de către alte ţări au condus la schimbarea viziunii autorităţilor privind investiţiile şi rolul acestora în economia Republicii Moldova. Ca rezultat, au fost întreprinşi paşi concreţi în sensul ameliorării climatului de afaceri şi atragerii investiţiilor atît autohtone cît şi celor străine. Paşii respectivi au vizat atît cadrul istituţional, cît şi cel legislativ. Atît cadrul instituţional cît şi cel legal au evoluat în timp.

Cadrul legal de asigurare a realizării activităţii investiţionale în Republica Moldova

Pentru derularea eficientă a procesului investiţional este necesară asigurarea unui cadru legislativ şi normativ adecvat. Pot fi menţionaţi unii paşi în vederea perfectării cadrului legal, cum ar fi:

  • aprobarea în 2000 a primei Strategii investiţionale a Republicii Moldova pentru anii 2001-2005.

  • aprobarea în 2005 a Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru pentru anii 2006-2015, elaborată de Ministerul Economiei şi Comerţului al R.Moldova;

  • aprobarea Strategiei de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2006-2008;2

  • aprobarea Programul naţional de implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană etc.

  • îniţierea reformei regulatorii, care a avut ca scop reducerea gradului de dependenţă a întreprinderilor de reglementarea administrativa, diminuarea cheltuielilor financiare şi de timp pentru obţinerea autorizaţiilor, certificatelor şi altor permisiuni;

  • adoptarea unor strategii şi programe naţionale care prevăd realizarea măsurilor ce vor contribui la creşterea economică prin imbunataţirea climatului investiţional;

  • încheierea acordurilor bilaterale în vederea protecţiei investiţiilor;

  • au fost aprobate un şir de legi şi acte normative ce au drept scop îmbunătăţirea climatului investiţional şi/sau antreprenorial:

  • Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi 845 –XIX din 03.01.1992;

  • Legea cu privire la societăţile pe acţiuni – nr.1134 din 02.04.1997 (modificată);

  • Legea cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din 27 iulie 2001 (detalii cu privire la ZEL – anexa 1);

  • Legea cu privire la SRL – nr.135-XVI din 14.07.2007;

  • Legea cu privire la parcurile industriale – nr.164-XVI din 13.07.2007

  • şi alte acte normative, precum: Legea cu privire la leasing (în redacţia nouă)3, Legea cu privire la organizaţiile de microfinanţare4, Legea cu privire la patenta de întreprinzător5 etc.

Au fost introduse anumite modificări în legislaţia vamală şi fiscală, ce prevăd facilităţi fiscale şi vamale pentru investiţii. Însă, procesul perfecţionării legislaţiei este unul continuu. Reglementarea activităţii investiţionale în R.Moldova are la bază, în primul, rând, Constituţia Republicii Moldova, care prevede:

  • manifestarea liberei iniţiative economice, libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător;

  • protecţia concurenţei loiale;

  • crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;

  • dreptul la proprietatea privată, precum şi dreptul la moştenirea proprietăţii;

  • inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine.

Legea nr. 81 din 18 martie 2004 “Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzator” este documentul de bază, care reglementează activitatea investitorilor în Republica Moldova, legea cu privire la investiţiile străine fiind abrogată. Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător stabileşte: „…principiile juridice, sociale şi economice de organizare şi dezvoltare a activităţii investiţionale din Republica Moldova, drepturile şi obligaţiile investitorilor, atribuţiile şi competenţa autorităţilor publice în domeniul activităţii investiţionale, garanţiile pe care statul le acordă investitorilor autohtoni şi străini, modalitatea de soluţionare a diferendelor investiţionale, precum şi reglementări referitoare la activitatea întreprinderilor cu investiţii străine”. Legea respectivă întruneşte următoarele compartimente:

Capitolul I - DISPOZIŢII GENERALE;

Capitolul II - RINCIPIILE EFECTUĂRII INVESTIŢIEI;

Capitolul III - PROTEJAREA INVESTIŢIILOR;

Capitolul IV - DIFERENDELE INVESTIŢIONALE;

Capitolul V - DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND INVESTITORII STRĂINI ŞI INVESTIŢIILE STRĂINE;

Capitolul VI - ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE ÎN DOMENIUL ACTIVITĂŢII INVESTIŢIONALE;

Capitolul VII - DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII.

Investitorii autohtoni fac investiţii sub formă de mijloace băneşti numai în moneda naţională a Republicii Moldova, iar investitorii străini şi în alta valută convertibilă.

Legea cu privire la investiţii în activitatea de întreprinzător:

  • permite activitatea investiţională în toate sectoarele economiei, repatrierea totală a veniturilor;

  • asigură transparenţă între autorităţi publice şi investitori;

  • oferă un şir de garanţii privind exproprierea investiţiilor, întreruperea forţată a activităţii;

  • reprezintă un mecanism real pentru soluţionarea diferendelor investiţionale şi achitării despăgubirilor etc.

Cadrul legal al politicii şi dezvoltării regionale este asigurat, în principal, de Legea nr.438-XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională, care stabileşte obiectivele, cadrul instituţional, competenţele şi instrumentele specifice pentru realizarea politicii de dezvoltare regională în RM. Această lege corespunde aspiraţiilor RM de integrare europeană şi prevede crearea a două regiuni de nivel European NUTS II (Nord, Centru), precum şi a regiunilor mai mici de nivelul NUTS III (Sud, UTA Găgăuzia, regiunea transnistreană şi municipiul Chişinău), luându-se în consideraţie numărul locuitorilor din regiune.

Legea cu privire la constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale are drept scop promovarea politicii de constituire şi dezvoltare a parcurilor industriale intru asigurarea unui climat investiţional favorabil şi încurajarea fluxului de investiţii în regiunile ţării. La elaborarea acestui proiect de lege s-a ţinut cont de practica ţărilor dezvoltate şi celor cu economiile emergente, în special Ungariei, Turciei şi Chinei (detalii despre PI – anexa 2).

Obiectivele legii respective constă în stimularea plasării investiţiilor private în teritoriile speciale prin:

  • oferirea din contul statului infrastructurii tehnice pentru plasarea activităţilor de producere (alimentare cu energie electrică, reţele de comunicaţii, reţea de alimentare cu gaz, alimentare cu apă, canalizare, inclusiv pluvială, căile de transport, iluminat public);

  • valorificarea resurselor materiale existente (infrastructură, spaţiile şi capacităţile întreprinderilor de stat sau societăţilor pe acţiuni, activele cărora nu se utilizează la nivelul eficient);

  • favorizarea dezvoltării agenţilor economici din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii;

  • creşterea locurilor de muncă în regiuni;

Aceste obiective conduc în mod direct la realizarea unei afaceri profitabile de către agenţii economici amplasaţi.

Dezvoltarea procesului investiţional în R.Moldova este strîns legat de nivelul de dezvoltare şi funcţionare a pieţei de capital, în cadrul căreia se efctuează importante investiţii în valori mobiliare. Legea cu privire la Piaţa Valorilor Mobiliare nr. 199-XIV din 18.11.98 reglementează activitatea pe piaţa de capital, inclusiv activitatea investiţională pe această piaţă (detalii despre PVM – anexa 3).

Un moment pozitiv pentru investitori constă în faptul, că Republica Moldova a încheiat acorduri de comerţ liber cu ţările CSI, CEFTA şi Uniunii Europene, precum şi existenţa preferinţelor comerciale autonome în comerţul cu Uniunea Europeană.

Prin urmare, aceşti factori au contribuit la majorarea semnificativă a fluxului investiţiilor străine în Republica Moldova. Aşadar, volumul investiţiilor străine directe acumulat în economia naţională, la sfîrşitul anului 2008 a constituit 2604 mil. dolari SUA, majorîndu-se circa cu 2 mld. dolari SUA în comparaţie cu sfîrşitul anului 2001.

Existenţa cadrului normativ bilateral este o premisă importantă pentru atragerea investiţilor străine şi promovarea exporturilor. În prezent, R. Moldova este parte la 40 Acorduri bilaterale privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, la 38 Acorduri bilaterale privind colaborarea comercial-economică şi la 13 Acorduri internaţionale privind evitarea dublei impuneri fiscale.

În vederea atragerii investiţiilor, Codul Fiscal al Republicii Moldova oferă o serie de facilităţi fiscale. Astfel, investitorii beneficiază de următoarele facilităţi fiscale:

Rezidenţii zonelor economice libere beneficiază de avantaje fiscale conform articolului 49 al Codului Fiscal în ceea ce priveşte impozitul pe venit, cît şi de cota zero a TVA pentru mărfurile, serviciile livrate în/din zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate unul altuia de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova, conform articolului 104, şi scutirea de plata accizelor a mărfurilor supuse accizelor introduse în zona economica libera din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone economice libere, din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova conform art. 124.

De asemenea, există facilităţi fiscale pentru anumite genuri de activităţi. Spre exemplu:

Investitorii în sectorul agricol beneficiază de : i) scutire de impozitul pe venit din activitatea de bază pe parcursul a 5 ani; ii) scutirea de plata taxei în fondul rutier; iii) facilităţi fiscale la achitarea taxelor locale.

Companiile al căror venit provine în valoare de peste 50% din vînzările programelor de calculator elaborate personal sunt scutite de impozitul pe venit pe o perioadă de 5 ani.

Începînd cu anul 2008, Codul Fiscal conţine noi prevederi menite să stimuleze activitatea investiţională, şi anume:

  • Profitul reinvestit al persoanelor juridice este supus cotei „zero" la impozitare.

  • Subiecţii care desfăşoară activitate de întreprinzător amplasaţi în afara municipiilor Chişinău şi Bălţi au dreptul de restituire a TVA, la valorile materiale, serviciile procurate ce ţin de investiţii capitale, cu excepţia investiţiilor cu destinaţie locativă şi investiţiilor în mijloacele de transport în scopul încurajării investiţiilor în afara acestor municipii.

Generalizarea informaţiei privind cadrul legislativ privind activitatea de investiţii în Republica Moldova este prezentată în tabelul ce urmează.

Tabelul 3.2.2

Cadrul legal privind activitatea de investiţii în Republica Moldova

Actul legislativ

Prevederi legislative, care au stat la baza studiului comparativ cu practicile legislative internaţionale

1.

ConstituţiaRepublicii Moldova

art.9 - manifestarea liberei iniţiative economice art.46, 126-127 - dreptul la proprietatea privată, precum şi dreptul la moştenirea proprietăţii art.46 - nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică stabilită conform legii şi cu oferirea unei drepte şi prealabile despăgubiri. Investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efect similar, care privează în mod direct sau indirect investitorii de titlul de proprietate sau de control asupra investiţiei.

art. 126 - statul asigură inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine şi ocroteşte proprietatea cetăţenilor Republicii Moldova, străini şi apatrizi.

2

Codul Civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 6.06. 2002

Libertatea contractelor private

3

Codul fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din 24.04.97

Facilităţi şi scutiri fiscale

4

Codul Vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20.07. 2000

Scutiri la plata taxelor vamale

5

Legea Republicii Moldova cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător

nr. 81- XV din 18.03.2004

Art. 5 - investitorii îşi pot plasa investiţiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi în toate domeniile activităţii de întreprinzător în condiţiile respectării legislaţiei antimonopol, ecologice, privind securitatea statului etc.; statul asigură un regim de securitate şi protecţie deplină şi permanentă tuturor investiţiilor indiferent de forma lor.

Art. 6 - investiţiile şi facilităţile acordate acestora nu pot fi supuse discriminării în funcţie de cetăţenie, domiciliu, loc de înregistrare etc.; tuturor investitorilor li se acordă drepturi egale.

Art 22 - drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile,

art. 8, 9, 10, 11, 12, 13 - garanţiile oferite investitorilor şi obligaţiile

acestora.

6

Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845- XII din 3.01.1992

art. 10 - întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege.

7

Legea nr.438-XVI privind dezvoltarea regională din 28.12.2006

stabileşte obiectivele, cadrul instituţional, competenţele şi instrumentele specifice pentru realizarea politicii de dezvoltare regională în RM. Această lege corespunde aspiraţiilor RM de integrare europeană şi prevede crearea a două regiuni de nivel European NUTS II (Nord, Centru), precum şi a regiunilor mai mici de nivelul NUTS III (Sud, UTA Găgăuzia, regiunea transnistreană şi municipiul Chişinău), luându-se în consideraţie numărul locuitorilor din regiune.

8

Legea Republicii Moldova cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din 27.07.2001

Zonele economice libere administrează teritorii în care, pentru investitorii străini, sunt permise, în regim preferenţial anumite genuri de activităţi de întreprinzător. Oferă investitorilor terenuri şi spaţii de producere înzestrate cu infrastructura necesară pentru iniţierea activităţii de antreprenoriat cu posibilitatea de utilizare a facilităţilor fiscale şi vamale.

9

Legea cu privire la leasing nr.59-XVI din 28.04.2005

10

Legea cu privire la Societăţile pe Acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.97

11

Legea cu privire la Piaţa Valorilor Mobiliare nr. 199- XIV din 18.11.98

reglementează activitatea pe piaţa de capital, inclusiv activitatea investiţională pe această piaţă.

privind colaborarea comercial-economică

13

Acorduri internaţionale cu privire la evitarea dublei impuneri fiscale

13 acorduri

14

Acorduri bilaterale privind promovarea si protejarea reciproca a investiţiilor

40 acorduri

Cadrul instituţional de asigurare a realizării activităţii investiţionale în Republica Moldova

În vederea constituirii şi îmbunătăţirii cadrului instituţional de asigurare a realizării activităţii investiţionale, în R.Moldova au fost întreprinşi în timp următorii paşi:

  • crearea în anul 1997 a Agenţiei pentru Atragerea Investiţiilor Străine, care din 2001 a devenit parte a Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exporturilor (MIEPO) din cadrul ME al R.M.;

  • în anul 2001 Republica Moldova a devenit membru al Organizaţiei Internaţionale a Comerţului (OMC);

  • la 7 septembrie 2004 a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat Asociaţia investitorilor străini;

  • în anul 2007 a fost înfiinţată Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, ca autoritate permanentă în administraţia publică, avînd ca scop promovarea politicii statului în domeniul protecţiei concurenţei, limitarea şi reprimarea activităţii anticoncurenţă a agenţilor economici, a autorităţilor administraţiei publice, precum şi efectuarea controlului asupra executării legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei;

  • în scopul executării Legii nr.438-XVI din 28.12.2006 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr.127 din 08.02.2008, prin care s-a decis crearea cadrului instituțional și s-au aprobat Regulamentele de funcționare a respectivelor instituții;

  • în cadrul ME al R.Moldova au fost create structuri speciale (Direcţia “Politici investiţionale şi de promovare a exporturilor”, Direcţia „Analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor” etc.), care sunt chemate să contribuie la elaborarea şi realizarea politicii investiţionale, să atragă investitori etc.

MIEPO are două obiective principale6:

  • de a ajuta întreprinderile autohtone să atingă valori profitabile ale exporturilor şi de a le oferi asistenţă în domeniul promovării exportului pentru a corespunde concurenţei pe plan internaţional;

  • de a promova investiţiile străine directe în Moldova şi rolul acestora ca o principală forţă motrice pentru dezvoltarea economică a ţării.

Ideea creării Asociaţiei investitorilor străini (AIS) a apărut graţie susţinerii proiectului ,,Carta Investiţiilor”, iniţiat în vederea încurajării reformelor şi îmbunătăţirii climatului de afaceri în ţările Europei de Sud-Est, implimentat de Organizaţia de Cooperare Economică şi Dezvoltare, cu suportul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Moldova participă la acest proiect din momentul aderării la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Odată cu crearea AIS Moldova a aderat în cadrul Europei de Sud-Est la reţeaua regională a Consiliului de investitori străini (detalii despre AIS – anexa 4). Principalul scop al AIS este promovarea dialogului între investitori şi organele puterii, orientat spre îmbunătăţirea climatului de afaceri şi a competitivităţii Moldovei la nivel regional şi internaţional, prezentarea opiniilor membrilor ei în vederea promovării intereselor comune, să încurajeze investiţiile străine, să stabilească un dialog eficient şi constructiv cu autorităţile R.Moldova în vederea lichidării barierelor, care ar putea apărea în relaţiile cu investitorii străini. Cadrul instituţional actual de asigurare a realizării activităţii investiţionale în Republica Moldova poate fi prezentat succint în următorul tabel.

Tabel 3.3.1.

Cadrul instituţional privind activitatea de investiţii în Republica Moldova

Denumirea

instituţiei

Atribuţiile de bază

1.

Ministerul Economiei al

• elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul investiţiilor, gestionarea patrimoniului public şi zonelor

R.Moldova

Direcţia “Politici investiţionale şi de promovare a exporturilor”

economice libere;

  • elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative în domeniile sus enunţate;

  • monitorizarea proceselor creării şi dezvoltării zonelor economice libere, precum şi examinarea şi analiza celor mai esenţiale proiecte investiţionale, programe şi măsuri în domeniul administrării patrimoniului public.

2.

Organizaţia pentru atragerea investiţiilor şi promovare a exporturilor din Moldova (MIEPO) , ca instituţie subordonată a ME

  • realizarea activităţilor de atragere a investiţiilor străine directe în proiecte investiţionale strategice;

  • acordarea asistenţei informaţionale reprezentanţilor businessului privat din ţară şi străinătate;

  • elaborarea propunerilor de ameliorare a climatului investiţional din ţară;

  • promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotarele acesteia.

3.

Asociaţia

investitorilor

străini

  • încurajarea reformelor şi îmbunătăţirea climatului de afaceri în ţările Europei de Sud-Est;

  • stabilirea unui dialog eficient şi constructiv cu autorităţile Republicii Moldova în vederea lichidării barierelor, care ar putea apărea în relaţiile cu investitorii străini.

Politica investiţionlă la nivel microeconomic

Politica investiţională la nivel macroeconomic este strîns legată de politica, pe care o stabilesc firmele la nivel microeconomic.

Activitatea investiţională caracterizează procesul fundamentării şi realizării celor mai eficiente forme de alocare a capitalului în scopul creşterii potenţialului economic al întreprinderii.

Activitatea investiţională a întreprinderii se caracterizează prin următoarele particularităţi de bază:

Este principala formă de realizare a strategiei economice a întreprinderii, de asigurare a creşterii activităţii sale operaţionale. Practic, toate sarcinile dezvoltării economice a întreprinderii necesită creşterea volumului sau înnoirea structurii activelor operaţionale. Această creştere a activelor şi înnoire a lor se efectuează în procesul diferitelor forme ale activităţii investiţionale a întreprinderii. Politica investiţională a întreprinderii este o parte componentă a strategiei generale a dezvoltării sale economice.

Activitatea investiţională poartă un caracter subordonat faţă de scopurile şi sarcinile activităţii operaţionale ale întreprinderii, deşi unele forme ale investiţiilor întreprinderii pot genera temporar un venit mai mare decât cel din activitatea operaţională. Totuşi principala sarcină strategică a întreprinderii constă în dezvoltarea activităţii operaţionale şi asigurarea condiţiilor sporirii venitului generat de ea. Activitatea investiţională a întreprinderii are ca scop să asigure creşterea formării venitului său operaţional în perspectivă pe două căi: pe calea asigurării creşterii venitului operaţional din contul măririi volumului activităţii economice; şi pe calea asigurării micşorării cheltuielilor operaţionale specifice.

Activitatea investiţională a întreprinderii se caracterizează printr-o ritmicitate periodică . Periodicitatea acestei activităţi e determinată de o serie de condiţii: necesitatea acumulării preliminare a resurselor financiare pentru iniţierea realizării unor proiecte investiţionale; folosirea condiţiilor externe favorabile pentru realizarea activităţii investiţionale; crearea condiţiilor interne pentru “salturi” investiţionale esenţiale.

Activităţii investiţionale a întreprinderii îi sunt caracteristice riscuri specifice, generalizate prin noţiunea de “risc investiţional” . Nivelul riscului investiţional, de obicei, depăşeşte nivelul riscului operaţional. Aceasta se datorează faptului că în procesul activităţii investiţionale riscul pierderii capitalului are o probabilitate de apariţie mai mare decât în procesul activităţii operaţionale.

Venitul investiţional al întreprinderi în procesul activităţii sale investiţionale se formează, de obicei, cu întârzieri. Aceasta înseamnă că între efectuarea cheltuielilor investiţionale şi obţinerea venitului investiţional trece, de regulă, o anumită perioadă de timp.

În procesul activităţii investiţionale, soldul balanţei fluxurilor de numerar în perioadele iniţiale este negativ. Soldul devine pozitiv pe parcursul compensării cheltuielilor investiţionale prin veniturile obţinute.

Baza activităţii investiţionale a întreprinderii o constituie investiţiile reale. În majoritatea întreprinderilor, acestea reprezintă unica direcţie a activităţii investiţionale. Realizarea investiţiilor reale se caracterizează printr-o serie de particularităţi esenţiale de bază:

  • Investiţiile reale reprezintă principala formă de realizare a strategiei de dezvoltare economică a întreprinderii. Realizarea principalului scop al acestei dezvoltări este asigurată prin implementarea proiectelor de investiţii reale, dar însuşi procesul strategic de dezvoltare a întreprinderii reprezintă ansamblul acestor proiecte realizate în timp.

  • Investiţiile reale se află în legătură reciprocă cu activitatea operaţională a întreprinderii. Sarcinile creşterii volumului producţiei şi comercializării acesteia, lărgirii gamei produselor şi sporirii calităţii lor, micşorării cheltuielilor operaţionale curente se îndeplinesc, de regulă, în urma efectuării investiţiilor reale.

  • Investiţiile reale asigură, de regulă, un nivel de rentabilitate mai mare în comparaţie cu investiţiile financiare. Această posibilitate de a genera un înalt nivel al profitului este un motiv stimulator pentru a activa în sectorul real al economiei.

  • Investiţiile reale au un nivel înalt de protecţie împotriva inflaţiei. Practica demonstrează că, în condiţiile inflaţiei, rata creşterii costurilor multor investiţii reale nu numai că este egală, ci, în multe cazuri, depăşeşte rata inflaţiei.

Politica investiţională reprezintă o parte a strategiei financiare a întreprinderii, ce constă în alegerea şi realizarea celor mai eficiente forme ale investiţiilor sale reale şi financiare cu scopul asigurării unui nivel înalt al dezvoltării şi majorării potenţialului economic al activităţii sale.7 După ce s-au stabilit obiectivele, urmează să se elaboreze programul investiţional. Baza acestui program o constituie proiectul investiţional, ce transformă obiectivul într-un sistem de operaţiuni complexe.

Anexa 1

Zona Antreprenoriatului Liber "Expo-Business-Chişinău"

Zona liberă a fost creată prin Legea Republicii Moldova "Cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber "Expo-Business-Chişinău" nr. 625 din 3 noiembrie 1995. Termenul de activitate constituie 30 ani, cu posibila prelungire încă pentru 10 ani. În prezent, în zona economică activează 59 de rezidenţi, dintre care 11 autohtoni şi 48 în comun cu investitori din diferite ţări, inclusiv Rusia, SUA, România, Ucraina, Germania, Bulgaria, Irlanda, Italia, Israel, Marea Britanie etc. De la începutul activităţii zonei libere, investiţiile rezidenţilor au constituit mai mult de 43 mil. dolari SUA. Rezidenţii zonei "Expo-Business-Chişinău" au produs circa 30% din volumul producţiei industriale, fabricat în zonele libere, precum şi au prestat servicii mai mult de 42 % din volumul total al acestora.

Direcţiile prioritare de activitate ale zonei libere: producerea echipamentului electronic, articolelor din peliculă polimerică, îmbutelierea băuturilor alcoolice, producerea şi asamblarea mobilei, producerea articolelor din plută pentru îmbutelierea băuturilor alcoolice etc.

Zona Antreprenoriatului Liber “Tvardiţa”

Zona liberă a fost creată prin Legea Republicii Moldova “Cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber “Tvardiţa” nr.626-XIII din 3 noiembrie 1995. Suprafaţa zonei este de 3,57 ha. Termenul de activitate a zonei libere este de 30 de ani cu posibilitate de prelungire. În prezent, în zona antreprenoriatului liber activează 5 rezidenţi, ce ocupă un teritoriu de 2,5 ha. Aceşti rezidenţi fabrică producţie alcoolică (vin, divin, distilate pentru divin) şi brînză. În principiu, marfa produsă este exportată în Rusia. Pe parcursul întregii perioade de activitate a zonei, rezidenţii au atras investiţii în sumă de 11,2 mil. dolari SUA.

Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producţie “Taraclia”

Creată prin Legea Republicii Moldova nr.1529-XIII de la 19 februarie 1998 “Cu privire la zona antreprenoriatului liber “Parcul de producţie “ Taraclia”, pe un termen de 25 de ani şi include o suprafaţă de 36 ha. În zonă sînt înregistraţi 12 rezidenţi, 4 dintre care sînt autohtoni şi 8 au fost creaţi în comun cu investitorii din Ucraina, Rusia şi Belorus. În prezent, în zonă funcţionează 2 subzone izolate, ce se află la distanţa de 800m una de alta. Suprafaţa de aproximativ 26 ha la moment nefiind ocupată de rezidenţi. Principalele direcţii de activitate sînt fabricarea plăcilor de ceramică, prestarea serviciilor, comerţul angro. Investiţiile rezidenţilor, de la începutul activităţii zonei libere constituie circa 15 mil. dolari SUA.

Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producţie “Valkaneş”

Zona a fost creată prin legea Republicii Moldova nr.1526-XIII de la 19 februarie 1998 “Cu privire la zona antreprenoriatului liber “Parcul de producţie “Valkaneş”, pe un termen de 25 de ani. Zona are un caracter complex şi include în sine un lot de pămînt cu suprafaţa de 122,3 ha. În zonă sînt înregistraţi 20 rezidenţi, 6 dintre care sînt autohtoni, iar 14 au fost creaţi în comun cu investitorii din 5 ţări: Ucraina, Rusia, Egipt, Elveţia şi România. Activitatea industrială este efectuată numai pe teritoriul primei subzone, perimetrul căreia este complet îngrădit, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Principalele direcţii de activitate sînt: fabricarea producţiei alcoolice (vin) şi articolelor de confecţii, sortarea ambalarea, marcarea şi alte asemenea operaţiuni, comerţul angro. Investiţiile rezidenţilor, de la începutul activităţii zonei libere, constituie mai mult de 10 mil. dolari SUA.

Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producţie “Otaci-Business”

Zona este creată prin legea Republicii Moldova nr.1565-XIII de la 26 februarie 1998 “Cu privire la antreprenoriatul liber “Parcul de producţie “Otaci-Business” pe un termen de 25 de ani, cu suprafaţa de 34,19 ha, constituit din 2 subzone. În zonă sînt înregistraţi 10 rezidenţi. Principalele direcţii de activitate sînt fabricarea articolelor de confecţii şi cusutul manoperei încălţămintei. Investiţiile rezidenţilor, de la începutul activităţii zonei libere constituie circa 700 mii. dolari SUA.

Zona Economică Liberă "Ungheni -Business"

Zona a fost creată prin Legea Republicii Moldova “Cu privire la Zona Economică Liberă “Ungheni-Business” nr.1295-XV din 25 iulie 2002, pe un termen de 25 ani, şi include o suprafaţă de 42,34 ha. În prezent, în zonă sînt înregistraţi 44 rezidenţi, 17 dintre care sînt autohtoni şi 27 fiind creaţi în comun cu investitorii din 6 ţări: Italia, Austria, Rusia, România, Belgia şi Polonia. Volumul investiţiilor în zonă constituie 33,2 mil. dolari SUA. Principalele direcţii de activitate: producerea şi asamblarea mobilei, fabricarea PET-preform, îmbutelierea băuturilor nealcoolice şi apei potabile, producerea covoarelor, modulelor electronice, ambalajelor pentru bijuterii, vopselelor şi lacurilor industriale, scîndurii şi a lemnului tăiat, paletelor din lemn etc. Administraţia continuă să înregistreze noi rezidenţi, duce negocieri cu potenţialii investitori industriali.

În regiunea de nord a ţării a fost creată Zona Economică Liberă „Bălţi”8. Aceasta include două subzone cu o suprafaţă totală de 11,85 ha cu o infrastructură deja existentă (depozite, spaţii de producere, infrastructură comunală), amplasate convenabil din punct de vedere geografic, avînd acces la calea ferată şi la drumurile auto de importanţă republicană şi internaţională. În cadrul primelor proiecte economice sa-u planificat investiţii de cca. 25 mil. euro, creşterea de la 5 pînă la 7 mii locuri de muncă noi, iar volumul vînzărilor producţiei industriale se estimează peste 0,5 mild. lei anual, dintre care nu mai puţin de 90% urmează a fi exportate.

Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti”

Actualmente, în Portul Internaţional Liber "Giurgiulesti" sînt înregistraţi 22 rezidenţi. Volumul total al investiţiilor în Portul Internaţional, pe întreaga perioadă de activitate a acestuia, conform situaţiei din 1 octombrie 2008, a constituit mai mult de 33 mil. dolari SUA, dintre care în 9 luni ale anului 2008 au fost investite cca. 1,9 mil. dolari SUA. Investitorul General, ÎCS "Danube Logistic" SRL, a investit 29,1 mil. dolari SUA, iar S.C. "Trans Cargo Terminal" SRL, care se efectuează construcţia terminalului cerealier – 4,0 mil. dolari SUA. În 9 luni 2008 rezidenţii au achitat diverse impozite şi taxe în sumă de 8,5 mil. lei, inclusiv 4,9 mil. lei accize şi 1,3 mil. lei defalcări în fondul de asigurări sociale. Obiectele primordiale ale Portului Internaţional:

Terminalul petrolier. Potrivit Acordului de investiţii „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti” capacitatea de trecere anuală minimală a acestuia trebuie să constituie aproximativ 1 milion tone. Pînă în prezent, la terminalul petrolier au fost acostate 4 vase petroliere. În 9 luni a.c. de pe teritoriul terminalului petrolier al Portului Internaţional, a fost livrat 7 mii tone de producţie petrolieră, dintre care partea considerabilă a acestora a fost realizată la staţiile de alimentare cu combustibil ÎCS ”Bemol Retail” SRL. Potrivit, Acordului de investiţii „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti”, Investitorul preconizează să construiască şi să dea în exploatare pe teritoriul Republicii Moldova 50 de SAC. La moment, au fost date în exploatare 18 SAC (mun. Chişinău - 5, Sîngerei – 2, Cimişlia - 1, Leova - 1, Taraclia - 1, Cahul - 1, Orhei – 1, Rîşcani – 1, Comrat – 1, Soroca – 1, Bălţi – 1, Făleşti - 1 şi una pe teritoriul Portului Internaţional pentru deservirea ÎS „Calea ferată din Moldova”). În timpul apropiat urmează să se dea în exploatare alte 10 staţii.

Portul de mărfuri . Potrivit Acordului de investiţii „Cu privire la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti” capacitatea de trecere anuală minimă a portului de mărfuri constituie 500 mii tone. Termenul dării în exploatare a obiectului – aprilie 2010. Actualmente, proiectarea portului de mărfuri se află la etapa finală. După definitivarea proiectării va urma aprobarea ajustărilor necesare a normativelor în construcţii, ce ţin de distanţele între cheiuri. În scopul asigurării securităţii în exploatarea Portului Internaţional Liber „Giurgiuleşti” atît la ţărm, cît şi pe apă, a fost invitată o societate cu renume mondial în domeniul evaluării şi consultanţei în materie de riscuri ce pot surveni în rezultatul creării unui nou port de mărfuri uscate cu chei maritim, „Germanischer Lloyd, Hamburg”. În rezultatul investigaţiilor efectuate a fost elaborat un raport, prin care se propune diminuarea distantelor între cheiuri, cu argumentele şi măsurile de rigoare. Raportul în cauză este acum prezentat organelor de resort pentru aprobare. Potrivit informaţiei parvenite de la investitor construcţia va demara orientativ în luna martie 2009.

Portul de pasageri . Potrivit Acordului de investiţii se prevede construcţia portului de pasageri cu capacitatea de trecere anuală minimă de 10 mii pasageri. Termenul dării în exploatare a obiectului a fost preconizat pentru luna aprilie 2010. În prezent, Agenţia Transporturilor întreprind măsurile de rigoare vizînd darea în exploatare a obiectului în trimestrul I anul 2009.

Terminalul cerealier . În afară de obiectele menţionate pentru construcţie, rezidentul Portului Internaţional SC „TransCargoTerminal” SRL efectuează construcţia terminalului cerealier. La moment, rezidentul a investit cca. 4 mil. dolari SUA.

Anexa 2

Parcurile industriale sînt terenurile industriale pentru dezvoltarea întregului sector al activităţii de producere, nelimitînd concret tipuri de producere şi servicii, care pot fi desfăşurate în cadrul parcului industrial, cu excepţia celor interzise de lege.

Parcurile industriale pot fi create pe principiul de „greenfield” (teren neocupat de imobil), precum şi în baza întreprinderilor de stat, societăţilor pe acţiuni cu cota majoritară de stat şi pe baza întreprinderilor municipale.

Prin constituirea parcurilor industriale, statul va crea condiţii necesare pentru atragerea investiţiilor străine cît şi autohtone în dezvoltarea infrastructurii, inclusiv infrastructurii regionale, în baza activelor aflate în gestiunea autorităţilor publice în vederea plasării activităţilor de producere.

Apariţia în Moldova a zonelor similare de concentrare a producţiei industriale şi concomitent a business-lui va permite crearea structurilor economice de mare eficacitate, tipice pentru economia ţărilor dezvoltate.

La 24.07.2008 Guvernul Republicii Moldova a aprobat decizia privind crearea in oraşul Căinari a primului Parc industrial din Moldova, pe o suprafata de cca 24 de hectare.

În acest scop, Guvernul a decis crearea Intreprinderii de Stat „Parcul industrial Căinari” şi a alocat 10 mii de lei pentru depunere în capitalul social al acesteia.

Parcul industrial Căinari a fost creat pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea extinderii termenului respectiv, în funcţie de necesitate. ÎS ”Parcul industrial Căinari” va asigura crearea şi gestionarea infrastructurii necesare pentru rezidenţii parcului.

Anexa 3

Condiţiile în care evoluează piaţa de valori mobiliare (PVM) reflectă particularităţile şi problemele cu care se confruntă economia autohtonă. Apariţia şi dezvoltarea PVM a fost favorizată de privatizarea în masă a proprietăţii publice, iniţiată în anul 1993. Apariţia diverşilor participanţi profesionişti pe PVM a contribuit la acumularea experienţei de lucru cu valorile mobiliare, iar existenţa pe piaţa de capital a diferiţi emitenţi şi acţionari cu diverse interese a determinat apariţia instituţiei de echilibrare şi de asigurare a reglementării acestei pieţe - Bursa de Valori. S-a format şi se dezvoltă piaţa secundară a valorilor mobiliare. Totodată, se dezvoltă şi piaţa hîrtiilor de valoare de stat (HVS), care are drept scop acoperirea deficitului bugetului de stat şi asigurarea băncilor comerciale cu instrumente de gestiune a lichidităţii acestora (actualmente circa 90% din HVS sînt concentrate în portofoliile BC).

În 2007, ca urmare a constituirii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), piaţa financiară nebancară autohtonă a înregistrat importante modificări în plan instituţional şi regulator. În calitate de autoritate unificată de reglementare, autorizare şi supraveghere a pieţei financiare nebancare, CNPF este succesoarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), a Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii şi a Serviciului supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

În acelaşi an, la CNPF au fost înregistrate 87 de emisiuni de valori mobiliare, în volum total de 1 274,5 mil. lei - o creştere semnificativă faţă de anii precedenţi; ponderea pieţei bursiere în volumul total al tranzacţiilor a atins cota de 66,2%, iar valoarea anuală a PVM autohtone a depăşit pragul de 3 mlrd. lei.9 Cadrul legal care reglementează activitatea economică în Republica Moldova poate fi considerat ca unul liberal, favorabil şi încurajator pentru investiţiile străine. Din cele menţionate mai sus se poate concluziona că statul prin legislaţia sa garantează un mediu de afaceri precum şi un climat de investiţii ambiant.

Anexa 4

La moment Asociaţia IS reuneşte 19 membri. Fondatorii ei au fost companiile „Carmez International”, Grupul „Lafarge”, „Compudava”, „Efes Vitanta Moldova Brewery”, „Leogrant”, „SudZucker Moldova”, „Tirex-Petrol”, „Voxtel”. În afară de fondatori în componenţa strcturii au intrat astfel de companii cum sunt „Kelley Grains Oil”, „Kentford Capital Corporation”, „Moldavian Airlines”, „PricewaterhouseCoopers”, „QBE Asito”. Volumul investiţiilor memebrilor asociaţiei constituie aproape 15% din volumul total a investiţiilor în economia Republicii Moldova, adică circa 185 mil dolari SUA. Companiile-membre ale asociaţiei în comun oferă circa 5 mii de locuri de muncă în Republica Moldova.

Back to Top