Transporturile internationale rutiere

Daca prin transporturi interne se înteleg trasporturile efectuate între localitati sau în interiorul localitatilor unei tari, prin transporturi internationale întelegem acele transporturi care traverseaza cel putin o frontiera de stat, punctele de expediere si de destinatie a marfii fiind situate în tari diferite.

Transportul rutier prezinta avantajul ca se realizeaza direct din poarta în poarta si cu o mare rapiditate. Efectuarea transportului direct permite o mai buna conservare a marfii si reducerea cheltuielilor cu ambalarea si manipularea intermediara.

Reglementarile nationale în domeniul transportului rutier sunt foarte diverse de la tara la tara, la acestea adaugandu-se si masurile de protejare a drumurilor, soselelor, podurilor împotriva uzurii cauzate de camioanele straine, care circula pe teritoriul national, pentru evitarea poluarii mediului si de aparare a activitatii turistice. În fiecare tara au aparut reglementari care stabilesc conditiile tehnice pe care trebuie sa le îndeplineasca camioanele straine pentru a fi admise sa circule pe drumurile nationale si conditiile care asigura securitatea si disciplina rutiera. În cadrul preocuparilor internationale pentru unificarea normelor privind tranporturile rutiere au fost elaborate o serie de conventii care faciliteaza dezvoltarea transporturilor rutiere. Printre cele mai importante amintim:

  • Conventia referitoare la contractul de transport international rutier. CMR

  • Conventia vamala referitoare la transporturile internationale de marfuri sub acoperirea carnetului TIR.

  • Conventia internationala referitoare la transportul marfurilor perisabile.

  • Conventia asupra circulatiei rutiere si protocolul privind semnalizarea rutiera.

  • Conventia pentru asigurarea împotriva raspunderii civile ( Cartea Verde). (Mai vezi Asigurarea de transport terestru)

Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri CMR

Semnata la Geneva în anul 1956, prin aceasta conventie sunt reglementate în mod uniform conditiile generale în care se încheie si se executa contractul de transport rutier de marfuri, reprezentat prin Scrisoarea de Trasura tip CMR.

CMR se aplica oricarui transport international de marfuri, în cazul în care pentru un astfel de transport a fost încheiat un contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicole, daca locul primirii marfurilor si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sunt indicate în contract, sunt situate în doua tari diferite, din care cel putin una este tara contractanta, independent de domiciliul si de nationalitatea partilor contractante.

Contractul de transport tip CMR care se prezinta sub forma scrisorii de trasura se considera încheiat atunci cand marfa a fost încarcata în autocamion, iar conducatorul auto a semnat scrisoarea de trasura de preluare a marfii. Scrisoarea de trasura se întocmeste în trei exemplare semnate atat de predator cat si de caraus. Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea însoteste marfa pana la destinatie, iar al treilea exemplar ramane la transportator.

Scrisoarea de trasura se întocmeste pentru fiecare autocamion în parte, chiar daca lotul de marfa expediat este mai mare si se încarca pe mai multe autocamioane apartinand aceluias caraus.

Scrisoarea de trasura trebuie sa cuprinda obligaroriu urmatoarele elemente:

  • numele si adresa expeditorului

  • numele si adresa transportatorului

  • locul si data primirii marfii pentru transport

  • locul prevazut pentru eliberarea marfii

  • numele si adresa destinatarului marfii

  • denumirea curenta a marfii si felul ambalajului, iar pentru marfurile periculoase se va indica denumirea general recunoscuta

  • numarul coletelor, mentionandu-se si marcajele respective

  • instructiunile privind formalitatile vamale

  • termenul în care transportul trebuie efectuat

  • valoarea declarata a marfii

  • lista documentelor remise transportatorului pentru ca acesta sa raspunda în caz de pierdere sau deteriorare a lor.

Transportatorul este obligat sa constate la încarcare, prin conducatorul auto, starea aparenta a marfii si ambalajelor, precum si exactitatea numarului de colete în baza observatiilor si constatarilor facute. El poate înscrie anumite remarci pe scrisoarea de trasura, remarci care pot conduce la refuzul de plata a marfii de catre destinatar sau la pretentii si reclamatii fata de încarcator.

Expeditorul raspunde fata de caraus pentru nedeclararea corecta a marfii privind caracteristicile acesteia, care ar putea produce avarierea autovehiculului sau a altor marfuri pe care la transporta sau care ar putea provoca daune persoanelor care vin în contact cu marfa. De asemenea, expeditorul raspunde de proasta ambalare a marfii sau defectiunii acesteia care ar produce avarierea marfii sau autovehiculului.

Încarcatorul raspunde de insuficienta, lipsa sau proasta completare a documentelor necesare tranzitarii, îndeplinirii formalitatilor de vamuire la frontierele tarilor de tranzit sau în tara de destinatie.

Carausul rutier trebuie sa conserve calitatea si cantitatea marfii în timpul transportului si s-o predea în bune conditii la timpul prevazut în contract. Carausul raspunde pentru executarea cu întaziere a contractului de transport. Daca transportul se executa în baza unui singur contract, de catre mai multi carausi rutieri succesivi, fiecare dintre participanti raspunde pentru executarea contractului de transport pe total. Transportatorul care preia marfa de la transportatorul precedent preia si scrisoarea de trasura rutiera pe care va înscrie numele si adresa, eliberandu-I în schimb o confirmare de primire.

Conventia vamala referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor tir

Conventia TIR încheiata la Geneva în 1959 acorda transportatorilor avantaje de ordin vamal, menite sa faciliteze traficul international de marfuri. Prin crearea posibilitatilor de a transporta marfuri fara controale vamale la vamile de tranzit, durata transportului se scurteaza, ducand si la micsorarea cheltuielilor legate de stationarea autovehiculului si a echipajului în strainatate. Daca nu se foloseste carnetul TIR, atunci echipajul fiecarui autovehicul încarcat cu marfuri trebuie sa depuna de fiecare data, la intrarea pe teritoriul strain, o importanta garantie vamala.

Marfurile transportate sub carnetul TIR în vehicule rutiere sigilate sau în containere sigilate încarcate în vehicule rutiere nu vor fi supuse platii sau consemnarii drepturilor si taxelor de import sau de export de organele vamale si nu vor fi supuse, de regula, controlului vamal.


Transporturile internationale în trafic feroviar

În ultimii ani societatile feroviare au depus mari eforturi în dezvoltarea si perfectionarea materialului rulant, precum si în organizarea si expedierea marfurilor în vederea reducerii duratei de transport si micsorarii pretului de transport.

În acelasi timp, transporturile feroviare si-au pastrat avantajele pe care le detineau fata de alte modalitati de transport cum ar fi:

  • asigurarea unui flux continuu de transport, ceea ce permite o aprovizionare ritmica si eliminarea în mare parte a stocurilor la producator si utilizator;

  • obtinerea unei regularitati în ceea ce priveste timpul de transport datorita modului de organizare, cat si independentei de conditiile atmosferice;

  • realizarea unei integritati mai mari a marfurilor în timpul transportului, întrucat riscurile de avariere a mijlocului de transport sunt mai mici la transportul feroviar comparativ cu alte modalitati de transport;

  • încasarea mult mai rapida a contravalorii marfurilor exportate si expediate pe calea ferata, deoarece încarcarea marfurilor se face imediat ce marfa a fost produsa, iar negocierea documentelor se poate face, în principiu, dupa expedierea fiecarui vagon;

  • cheltuielile si consumul de materiale cu ambalarea sunt mai mici, întrucat manipularea si fixarea se fac direct de catre producator, cu personal specializat si cu utilaje specifice operatiunilor de încarcare-descarcare.

Transportul pe calea ferata este mult mai complex decat celelalte modalitati de transport deoarece se realizeaza cu mijloace apartinand mai multor administratii de cai ferate, traverseaza în tranzit mai multe tari cu regimuri vamale diferite, gestiunea transportului se face separat de fiecare cale ferata, iar predatorul sau primitorul marfii apartine unor state diferite.

sunt reglementate prin conventii care cuprind si reguli generale aplicabile contractului de transport si cooperarii între caile ferate participante la transport. Principalele conventii sunt:

  • Conventia internationala pentru transportul marfurilor COTIF /CIM

  • Regulamentul pentru folosirea reciproca a vagoanelor de marfa în trafic international RIV

Prin conventiile multilaterale feroviare se reglementeaza conditiile generale de transport al marfurilor din trafic feroviar international, drepturile si obligatiile predatorului, respectiv destinatarului marfurilor precum si drepturile si obligatiile cailor ferate participante la transport , forma si continutul contractului de transport feroviar în trafic international, raspunderile si limitele acestor raspunderi pentru caile ferate si beneficiarii de transport.

Regulamentele în materie de vagoane stabilesc conditiile tehnice pe care trebuie sa le îndeplineasca vagoanele care circula în trafic international, atat cele apartinand cailor ferate, cat si cele particulare, containerele, paletele, conditiile de transmitere a acestora de la o cale ferata la alta, raspunderile în caz de avarie sau pierdere.

Cuprinsul si forma contractului de transport feroviar sunt reglementate de conventia internationala feroviara COTIF- CIM. Contractul de transport feroviar se încheie între predatorii marfurilor la transport si statia de predare a caii ferate din tara de expeditie care actioneaza ca reprezentant unic al tuturor cailor ferate participante la transportul în cauza. Contractul de transport se considera încheiat din momentul în care calea ferata de predare a preluat marfa la transport, confirmata prin aplicarea stampilei pe scrisoarea de trasura. Scrisoarea de trasura se întocmeste pentru fiecare vagon încarcat cu marfa si trebuie sa cuprinda în mod obligatoriu urmatoarele elemente:

  • numele si adresa predatorului

  • denumirea statiei de predare

  • denumirea marfii

  • numele si adresa destinatarului

  • greutatea marfii sau în lipsa acesteia o indicatie conforma cu prescriptiile în vigoare la statia de predare

  • numarul coletelor si descrierea ambalajului pentru expeditiile de coeltarie

  • numarul vagonului si în plus pentru vagoanele particulare, tara de înmatriculare

  • enumerarea detaliata a documentelor cerute de organele vamale si alte autoritati, anexate la scrisoarea de trasura sau mentionate ca fiind tinute la dispozitia caii ferate într-o anumita agentie, oficiu vamal sau a oricarei autoritati.

Scrisoarea de trasura COTIF _CIM cuprinde:

  • originalul care însoteste transportul pe tot parcursul si se elibereaza destinatarului odata cu marfa;

  • foaia de expeditie care este oprita de statia de destinatie si care serveste la decontarea cheltuielilor de transport între caile ferate. Foaia de expeditie se elibereaza într-un numar de exemplare egal cu numarul cailor ferate participante la transport;

  • avizul si adeverinta de primire care însotesc marfa pana la destinatar pentru confirmarea primirii marfii;

  • duplicatul care ramane la predator pentru a face dovada expedierii marfii pe calea ferata si constituie dovada preluarii taxelor de transport total sau partial. Duplicatul este folosit de predator la încasarea contravalorii marfii expediate.

  • Matca scrisorii de trasura care ramane în statia de frontiera

  • Copia scrisorii de trasura care ramane la statia de expeditie;

  • Certificatul scrisorii de trasura care însoteste transportul pana la frontiera. Se foloseste pentru antecalcularea taxelor de transport si pentru reclamarea refactiilor ( reducerilor) indirecte la caile ferate de tranzit.

Predatorul este obligat, cand natura marfii o cere, sa ambaleze marfa în asa fel încat sa fie ferita de pierdere totala sau partiala, de avarierea însasi a marfii sau a materialului rulant al cailor ferate. În cazul în care marfa prezentata la transport este ambalata necorespunzator, nu i se conserva proprietatile sau nu i se asigura conditiile de trasbordare dintr-un vagon intr-altul, calea ferata poate refuza primirea ei.

Predatorul, la expeditiile cu tranbordare si coletarie, este obligat sa prevada coletele cu inscriptii clare si care sa nu poata fi sterse sau cu etichete cu urmatoarele date:

  • semnele ( marcile ) si numerele coletelor;

  • denumirea statiei si a caii ferate de predare;

  • denumirea statiei si a caii ferate de destinatie;

  • numle predatorului si a destinatarului.

Pentru transportul marfurilor care necesita anumite masuri speciale de precautie sau manipulare, predatorul este obligat sa aplice pe fiecrae colet etichete pentru manipularea cu atentie.

Stabilirea greutatii marfurilor încarcate se face conform regulilor si dispozitiilor interne în vigoare ale caii ferate de preluare a marfii. Calea ferata este obligata sa constate greutatea marfii si tara reala a vagoanelor. Calea ferata este obligata sa înscrie în scrisoarea de trasura rezultatul constatarii. Cand exista doua greutati diferite, ca urmare a cantaririi efectuate de calea ferata, atunci calea ferata raspunde pentru greutatea constatata de organele proprii ale caii ferate.

Predatorul este obligat sa anexeze la scrisoarea de trasura documentele care sunt necesare pentru ca formalitatile cerute de organele vamale si de alte autoritati administrative sa poata fi îndeplinite înainte de eliberarea marfii catre destinatar. Calea ferata nu este obligata sa verifice daca documentele prezentate sunt suficiente si exacte. Predatorul raspunde fata de calea ferata pentru orice pagube care ar putea sa rezulte din lipsa, insuficienta sau neregularitatea acestor documente.

Taxele de transport, taxele accesorii, taxele vamale si alte cheltuieli survenite de la primirea marfii la transport pana la eliberare se platesc fie de catre predator fie de catre destinatar.

Organizarea transporturilor maritime

Flota maritima comerciala apartine unor firme particulare sau unor societati mixte particulare de stat, sau unor societati supranationale. Exista multe firme particulare mici de familie care detin 1-2 nave de capacitate mica dar se observa o puternica concentrare a flotei în mainile marilor companii. Acest lucru determina tot mai mult întrepatrunderea între capitalul industrial si cel din transporturi. Tot mai multe firme de productie ( firmele de prelucrare a petrolului, firmele producatoare de autoturisme ) precum si unele banci cumpara numeroase nave comerciale. În acelasi timp armatorii devin coproprietari de societati industriale si de banci.

Transportul maritim se practica fie în sistem tramp fie în sistemul de navigatie de linie regulata.

Navigatia tramp presupune o navigatie neregulata, care nu este legata de o anumita ruta de transport, de anumite porturi fixe de expeditie si de destinatie. Fiecare cursa a unei nave tramp este legata în general de satisfacerea cerintelor de transport ale unui singur navlositor, care dispune de o partida de marfa suficienta pentru a ocupa spatiul de transport oferit de nava în cauza. Navale tramp transporta în general marfuri grele si voluminoase, cunoscute în practica sub denumirea generica de marfuri de masa ( titei si derivare petroliere, minereuri, carbuni, cereale, îngrasaminte chimice, cherestea ).

Navigatia de linie presupune o navigatie organizata si regulata, pe o ruta comerciala data, între anumite porturi si dupa un orar fix anuntat anticipat. În mod uzual, navele de linie furnizeaza serviciile lor unei clientele numeroase, care expediaza marfuri în partizi relativ mici, dar des, si care nu pot constitui prin ele însele, luate individual, o încarcatura complexa pentru o nava data. Ca atare, o nava de linie trebuie sa ofere conditii optime pentru tranportul oricaror feluri de marfuri, solide sau lichide, minerale sau vegetale, la temperaturi obisnuite sau scazute.

Conosamentul

In mod curent termenul engelzesc BILL OF LADING defineste un document care evidentiaza încarcarea marfurilor pe o nava. Conosamentul reprezinta promisiunea carausului ca va livra marfa înscrisa încarcata la bord sau preluata la transport într-un port nominat. Deci, conosamnetul este o adeverinta semnata de caraus sau de o persoana împuternicita de acesta, de regula comandantul navei, prin care se dovedeste ca marfurile descrise cantitativ si calitativ în acest document au fost încarcate sau au fost preluate pentru a fi încarcate pe o anumita nava si pentru a fi transportate dintr-un port în alt port în scopul de a fi predate persoanei nominate sau posesorului acestui document. Conosamentul înseamna dovada existentei contractului de transport. Conosamentul nu este el însusi contract de transport, dar confirma ca a existat un acord prealabil între încarcator si caraus de a realiza o prestatie de transport. Conosamentul este un titlu reprezentativ al marfurilor care se transporta pe nava respectiva. Cel care este în posesia acestui document este socotit ca fiind proprietarul marfurilor descrise. Conosamentul este un instrument de credit întrucat pe baza lui se deschide, prin intermediul bancilor, creditul necesar finantarii contractului de vanzare cumparare.

Continutul conosamentului

  • natura generala a marfurilor, , marcajele principale necesare pentru identificarea marfurilor, o declaratie expresa, daca este cazul, privind aspectul periculos al marfurilor, numarul de colete sau de bucati, precum si greutatea sau cantitatea marfurilor

  • starea aparenta a marfurilor

  • numele si sediul principal al carausului

  • numele încarcatorului

  • data încarcarii efective a marfurilor pe nava. La cererea încarcatorului, carausul trebuie, dupa încarcarea efectiva a marfurilor pe nava, sa înscrie în conosament mentiunea “încarcat la bord”.

  • destinatarul, daca este mentionat de încarcator,

  • portul de încarcare prevazut în contractul de transport maritim si data la care marfurile au fost luate în primire în portul de încarcare

  • numele navei pe care trebuie încarcata marfa

  • portul de descarcare, care de regula este portul unde efectiv s-a descarcat marfa de pe nava si unde înceteaza responsabilitatea carausului.

  • Locul si data emiterii conosamentului

  • Numarul exemplarelor negociabile semnate de caraus si comandantul navei.

Tipuri de conosament

  1. în functie de modul de transmitere a proprietatii conosamentele pot fi

  • conosamentul nominativ

  • conosamentul la ordin

  • conosamentul la purtator

Conosamentul nominativ se elibereaza în favoarea unei anumite persoane nominata expres în acest document ca fiind singura îndreptatita sa solicite armatorului sa-I predea marfurile înscrise, în cantitatea indicata. Un asemenea tip de conosament se transfera mai greu în timpul executarii transportului, întrucat persoana înscrisa în acest document trebuie sa întocmeasca un act de cesiune, pe care, trebuie sa-l notifice comandantului navei, acesta neavand dreptul sa elibereze marfa decat persoanei nominate. Are avantajul ca în caz de pierdere, ratacire sau sustragere a originalului, persoana care îl detine nu-l poate folosi pentru a intra în posesia marfurilor.

Conosamentul la ordin este emis la ordinul unei anumite persoane, care apoi îl poate andosa unei alte persoane care devine proprietarul de drept al marfii. Andosarea se poate face în plin ( indorsment in full ) atunci cand se nomineaza persoana si în alb ( indorsment in blank ) cand nu se indica persoana careia I se transmite conosamentul.

Conosamentul la purtator este acel tip de conosament pe care sunt înscrise cuvintele la purtator. Prin urmare detinatorul conosamentului este si proprietarul marfii înscrise în conosament. Deci comandantul elibereaza marfa celui care îl prezinta în portul de descarcare.

  1. Din punct de vedere al momentului încarcarii marfii pe nava conosamentele pot fi

  • conosament încarcat la bord

  • conosament primit spre încarcare

Conosamentul încarcat la bord indica faptul ca marfa a fost încarcata la bordul navei. În majoritatea contractelor de vanzare cumparate si acreditive se solicita ca document de plata acest tip de conosament întrucat exista siguranta ca marfa înscrisa în conosament a fost încarcata si este practic în curs de deplasare pe nava indicata.

Conosamentul primit spre încarcare reprezinta o obligatie ferma de a transporta marfurile nominate în cantitatea descrisa în portul de destinatie nominat si de a le preda destinatarului. Se foloseste mai ales la transportul marfurilor cu nave de linie.

  1. Dpdv al rutei si destinatiei de transport acoperite

  • conosament oceanic sau maritim – acopera transportul dintr-un port maritim de încarcare pana la portul de descarcare

  • conosament de serviciu - atunci cand la transport participa mai multi carausi, respectiv mai multe nave participante la executarea transportului, se pot elibera mai multe conosamente care sa acopere numai o parte din lantul de transport. Acest tip de conosament este eliberat la cererea si din ordinul carausului principal.

  • Conosamentul direct - acopera întreaga distanta de transport. Pentru încarcator acest tip de conosament este foarte avantajos, întrucat acesta nu cunoaste decat un singur caraus, respectiv carausul principal care raspunde de transport si de predarea marfii la destinatarul final, în conditiile de calitate si cantitate descrise de conosament. Ceilalti participanti la lantul de transport elibereaza conosamente sau alte documente de transport, însa raspund numai în portiunea de transport pa care s-a executat transportul.

  1. DPDV al continuitatii transportului

  • conosament fara transbordare folosit în transporturile directe, cu acelasi mijloc de transport. Acest conosament este de preferat dpdv al conservarii calitatii si cantitatii marfii si a duratei de transport

  • conosament cu transbordare folosit pentru partizile mici de marfa, fiind neeconomic a angaja întreaga capacitate a unui mijloc de transport din potul de înarcare pana la descarcare.

  1. DPDV al persoanei care elibereaza conosamentul

  • conosamente eliberate de carausi – prin comandatii navelor

  • conosamente eliberate de agentii carausului . În unele porturi carausii au reprezentanti diferiti, agenti de încarcare sau case de expeditii care preiau marfa de la încarcator eliberand în schimb conosamente în numele carausului pe care- l reprezinta.

  • Conosamente eliberate de operatori multimodali si case de expeditie interbationala. Conosamentele eliberate de casele de expeditie internationale sau de operatorii multimodali acopera întregul lant de transport, respectiv distanta totala din poarta în poarta.

Transportul aerian

Transportul international de marfuri s-a dublat la fiecare 5-6 ani, reprezentand cea mai dinamica modalitate de transport. Avionul poate asigura aprovizionarea ritmica a unor localitati inaccesibile altor mijloace de transport, utilizarea unor ambalaje usoare si ieftine, eliminarea cheltuielilor cu depozitarea marfurilor înainte si dupa efectuarea transportului, evitarea transbordarilor excesive care duc la deteriorarea marfurilor. Tot mai multe sunt produsele care se preteaza la transportul cu avionul, începand cu cele a caror perisabilitate se manifesta în ore ( seruri, vaccinuri ) si continuand cu produsele perisabile obisnuite ( legume si fructe proaspete, carne proaspata, branzeturi ), cu produse urgente la transport ( piese de schimb, documentatii tehnice ). În general, la transportul cu avionul se preteaza o gama larga de marfuri, în special marfuri cu valoare unitara ridicata si greutate sau volum redus. Pentru transportul marfurilor se folosesc atat avioane mixte, pentru pasageri si marfuri, cat si avioane construite special pentru transportul marfurilor sau adaptate la astfel de transporturi. Tendinta principala este însa aceea a utilizarii tot mai largi a avioanelor specializate. Cele mai multe dintre acestea permit o încarcare rapida a marfurilor, în special a celor ambalate în containere speciale. Utilizarea pe scara larga a containerelor a impulsionat într-o mare masura dezvoltarea traficului combinat, în special al celui aerian auto., în care marfurile sunt aduse la aeroport si sunt preluate apoi la aeroportul de destinatie, cu ajutorul autovehiculelor.

Pentru transportul pe calea aerului, marfurile trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

  • sa fie admise la transport potrivit dispozitiilor legale în vigoare

  • marfurile si ambalajele lor sa nu prezinte pericol pentru aeronava, persoane sau bunuri, iar în cazul transporturilor mixte, sa nu tulbure sau sa incomodeze pasagerii

  • sa fie cantarite la predare si însotite de toate documentele necesare

  • ambalajul marfurilor sa fie corespunzator pentru transportul aerian si sa asigure integritatea încarcaturii în cadrul manipularilor obisnuite

  • fiecare colet sa aiba o eticheta care sa indice numele si adresa completa a expeditorului si destinatarului

  • marfurile sa fie aduse la aeroport în orele stabilite prin programul de lucru al acestuia sau la orele indicate de catre transportator.

Contractul de transport international aerian

Contractul international pentru transportul marfurilor dintr-o tara în alta se manifesta sub forma scrisorii de transport aerian. Scrisoarea de trasura reprezinta dovada primirii marfii de catre compania aeriana pentru a fi transportata si acceptarea conditiilor generale pe care le are fata de beneficiar.

Scrisoarea de transport aerian se întocmeste în trei exemplare originale si mai multe copii ( în functie de necesitatile beneficiarului de transport ). Primul exemplar original poarta mentiunea pentru transportator, este semnat de expeditor si ramane la caraus. Al doilea exemplar original poarta mentiunea pentru destinatar , este semnat atat de expeditor cat si de transportator, însoteste marfa pana la destinatie si se preda destinatarului. Al treilea exemplar original poarta mentiunea pentru expeditor , este semnat de transportator, dupa primirea marfii la transport si ramane la expeditor pentru a fi negociat. Copiile scrisorii de trasura sunt folosite pentru a confirma primirea de catre destinatar, pentru îndeplinirea formalitatilor vamale si pentru rezilierea unor decontari pentru prestatii.

Principalele mentiuni pe care trebuie sa le cuprinda o scrisoare de transport aerian sunt:

  • punctele de plecare si de destinatie

  • greutatea, volumul, numarul si dimensiunea coletelor, felul ambalajului, marcajul si starea marfii predata la transport

  • documentele anexate la scrisoarea de transport aerian necesare îndeplinirii formalitatilor vamale, fiscale, fito – sanitare si de alta natura

  • numele si adresa destinatarului, eventual numele si adresa agentului acestuia, care urmeaza sa preia marfa la aeroportul de destinatie

  • mentiuni în legatura cu modul de plata a taxelor de transport si a celor accesorii

  • numele si adresa expeditorului

Expeditorul raspunde pentru exactitatea datelor privitoare la marfa înscrise în scrisoarea de trasura si va suporta orice dauna pe care o poate avea transportatorul aerian sau orice alta persoana angajata de acesta din cauza declaratiilor inexacte sau insuficiente. Expeditorul raspunde pentru faptul ca la predarea marfii nu a transmis instructiunile cu privire la operatiunile tehnice sau comerciale pentru a pune pe caraus în situatia de a actiona în cunostinta de cauza.

Transportatorul aerian raspunde pentru daunele ivite în caz de distrugere, pierdere sau avariere a marfii care face obiectul transportului, daca evenimentul s-a produs în timpul calatoriei. Raspunderea carausului aerian include si perioada în care marfurile se aflau în grija sa pe aeroport, la bordul aeronavei sau într-un loc oarecare, în caz de aterizare în afara unui aeroport. Carausul nu raspunde pentru pagubele rezultate din natura sau viciul propriu al marfurilor transportate. Enunturile din scrisoarea de trasura cu privire la greutate, dimensiuni, numarul coletelor si ambalajul marfurilor fac dovada, pana la proba contrarie, ca trasportatorul aerian a preluat marfa ca atare si trebuie s-o predea destinatarului.

Primirea marfurilor fara protest din partea destinatarului presupune, pana la proba contrarie, ca marfa I-a fost predata de catre caraus în stare buna si în conformitate cu cele înscrise în scrisoarea de trasura.

La transporturile succesive, efectuate de mai multe companii de transport, raspunderea este solidara, a tuturor companiilor aeriene participante, atat fata de expeditor cat si fata de destinatar.

În scopul reducerii costurilor de transport pe calea aerului se foloseste pe scara larga traficul consolidat.

Prin trafic consolidat se întelege gruparea mai multor expeditii pe aeroportul de plecare pentru un singur aeroport de destinatie si un singur destinatar. Gruparea expeditiilor se realizeaza de casa de expeditii care colecteaza expeditiile de la mai multi expeditori si întocmeste o singura scrisoare de transport aerian înscriind ca destinatar tot o casa de expeditie corespondenta, care efectueaza primirea întregii cantitati.

Companiile aeriene prefera aceasta grupare a marfurilor întrucat obtin o economie de forta de munca în activitatea de expeditie si de întocmire a documentelor. Casa de expeditie realizeaza aceasta grupare si expediere cu o singura scrisoare de trasura pentru mai multe partizi, apartinand mai multor expeditori, pentru a beneficia de traficul companiilor aeriene valabile pentru cantitati mari la o singura expediere. Aceasta forma de trafic este avantajoasa si pentru destinatari, întrucat casa de expeditie corespondenta realizeaza, de regula, transportul pana la domiciliul destinatarului, întocmind si formalitatile necesare de import.

Scrisoarea de transport aerian consolidat se numeste Master Air Way Bill ( MAWB ) si trebuie sa fie însotita de un “Manifest de consolidare”. Concomitent casa de expeditie consolidatoare întocmeste cate o scrisoare de transport aerian de casa pentru fiecare expeditie House Air Way Bill ( HAWB ). În acesata scrisoare de casa la rubrica expeditor se înscrie firma exportatoare iar la rubrica destinatar se trec numele si adresa cumparatorului.

Casa de expeditie destinatara preia de la compania aeriana marfurile în conformitate cu scrisoarea de transport aerian consolidat si a manifestului de consolidare. În baza scrisorii de transport aerian de casa, casa de expeditie destinatara efectueaza, în afara de gruparea de distributie si transportul de la aeroport pana la domiciliul fiecarui cumparator.

Pretul de transport pe care-l percepe casa de expeditie consolidatoare de la exportator este mai mic decat cel pe care l-ar fi platit exportatorul companiei aeriene în cazul efectuarii unui transport direct, dar mai mare decat pretul pe care l-ar plati ea companiei aeriene în baza scrisorii de transport aerian consolidat.

Casa de expeditie care apare ca destinatar în scrisoarea de trasura de transport aerian consolidat primeste pentru activitatea de degrupare un comision de la casa de expeditie conolidatoare. Taxele de transport si distributie se percep fie de la casa de expeditie consolidatoare fie de la cumparator în functie de conditia de livrare si întelegere existenta dintre cumparator sau vanzator si transportator.

Aceasta forma de consolidare a marfurilor se numeste consolidare directa. Exista si o asa numita consolidare prin reexpediere, respectiv consolidarea efectuata într-un alt aeroport decat cel de plecare. Consolidarea cu reexpediere se realizeaza fie cu o companie aeriana, fie cu un grup de exepeditori. Documentele de transport raman aceleasi ca si la consolidarea directa.

Tehnologii moderne de transport

Daca avem în vedere ca prin specializarea mijloacelor de transport bunurile în drumul lor de la producator la beneficiar sunt, adesea, transportate de mai multe mijloace de transport, folosindu-se transportul combinat, o serie de probleme ridicate de cresterea eficientei acestei forme complexe de transport pot fi rezolvate prin introducerea si extinderea tehnologiilor moderne de transport. Întreprinderile, în calitatea lor de beneficiari pot realiza o serie de avantaje, cu consecinte asupra costurilor, din paletizarea si contenerizarea la furnizor a produselor contractate si transportate.

Paletizarea este o tehnologie de manipulare, depozitare si transport a unitatilor de încarcatura asezate pe un suport ( paleta).

Unitatea de încarcatura se defineste ca un tot costituit din unul sau mai multe produse, identice sau diferite, care pastreaza un caracter de permanenta în timpul operatiilor de manipulare, depozitare, transport si distributie, de la locul de formare pana la locul de utilizare, de-a lungul întregului proces de transport.

Constituirea unitatilor de încarcatura se realizeaza prin: forma produsului, a ambalajului sau a paletei cand se folosesc box- palete.

Folosirea paletizarii genereaza o serie de avantaje dintre care mentionam:

  • Cresterea vitezei de circulatie a produselor;

  • Se pastreaza, în conditii superioare, calitatea si integritatea produselor în procesul de transport;

  • Da posibilitatea folosirii rationale a capacitatii spatiilor de depozitare, în special pe verticala;

  • Se scurteaza durata operatiunilor de încarcare- descarcare a produselor, prin crestrea productivitatii muncii, datorita mecanizarii operatiunilor respective ( de ex., descarcarea manuala a unui vagon de citrice – 15 tone – se realizeaza cu o formatie de 5 muncitori în doua ore, în timp ce paletizat, acelasi vagon se descarca de 2 muncitori în 30 de minute)

    Introducerea si extinderea paletizarii presupune pe langa investitii însemnate si modificarea unor tehnologii de manipulare si depozitare.

Contanerizarea este cea mai eficienta tehnologie moderna, ea asigura în conditii perfecte de securitate transportul, inclusiv combinat, al bunurilor de la producator la consumator, folosind variate solutii în functie de distanta, calea aleasa si mijloacele de transport folosite.

Containerele sunt încaperi mobile pentru marfuri comune acestora pe tot parcursul transportului si care de fapt constituie unitatea de încarcatura.

Avantajele folosirii containerelor, sunt, pe langa cele comune cu paletizarea:

  • Mareste coeficientul de utilizare a mijlocului de transport;

  • Elimina ambalajele de transport;

  • Simplifica formalitatile de predare primire, calculele, documentatia necesara;

  • Creste viteza de transport a marfurilor prin reducerea la minimum a timpului de încarcare – descarcare;

  • Reduce necesarul de investitii pentru magazii acoperite.

Folosirea containerelor în Europa a condus, printre altele, la reducerea cheltuielilor pentru ambalarea marfurilor cu pana la 70 % si a celor de manipulare cu pana la 40 % ceea ce demonstreaza contenetizarii si necesitatea urgenta a utilizarii si în practica de transport din tara noastra.

Manipularea materialelor

Optiuni de manipulare a materialelor: tehnici si alternative

În ultimii ani, manipularea materialelor a devenit o stiinta noua, complexa si dinamica. A aparut o gama noua de tehnici, dispozitive si utilaje, în paralel cu elaborarea unor noi metode de manipulare a produselor.

Deplasarea manuala

Omul a deplasat materialele cu ajutorul mainilor. În multe situatii, aceasta matoda se aplica si astazi. Omul poate sa ridice, sa lase jos, sa întoarca, sa stivuiasca, sa preia din stive sau sa deplaseze cutiile si alte componente. El, poate, de asemenea, sa prelucreze manual bunurile. Daca volumul care trebuie manipulat este mic, iar distanta de transport este redusa, nu va fi necesar sa folosim o instalatie pentru a înclocui mobilitatea omului. Omul nu trebuie confundat, totusi, cu o masina. În prezent, el trebuie sa-si foloseasca forta fizica numai pentru transportul simplu al unor cantitati foarte mici pe cea mai mica distanta posibila.

Carucioarele

Roata a fost urmatorul pas în îmbunatatirea manipularii si are astazi o larga raspandire. Carucioarele de mana sunt relativ mici si lente, astfel încat ele vor fi eficiente pentru deplasarea unor cantitati mici pe distante mici. Carucioarele cu motor de tipul celor cu remorca, al celor atasate benzilor rulante, ca si al vehiculelor ghidate automat pot transporta multiple incarcaturi, pe distante mari, cu un cost relativ mic al muncii. În cazul unor cantitati moderate care trebuie transportate pe o distanta mare, economiile obtinute prin folosirea carucioarelor pot compensa costurilr de capital mai mari, ca si costurile de încarcare si descarcare, fapt care transforma carucioarele motorizate într-un mijloc de transport mai economic decat motostivuitoarele.

Motostivuitoarele

Motostivuitoarele – si o data cu ele introducerea paletilor si a loturilor unitare – reprezinta un pas înainte în deplasarea materialelor. În prezent, exista multe tipuri de motostivuitoare si sunt, pe drept cuvant, considerate excelente utilaje universale de manipulare. Principalul lor avantaj consta în faptul ca pot încarca si descarca si alte vehicule si totodata ridica încarcaturile la înaltimi mai mari în vederea depozitarii. Totusi, ca utilaj de transport, motostivuitorul are si cateva dezavantaje: de exemplu, chiar si atunci cand fiecare produs este în cantitati suficient de mari care sa necesite o încarcatura paletizata, costul asamblarii si demontarii paletei va ramane destul de mare în afara de cazul cand marfurile nu sunt primite si expediate în cantitati paletizate. Matostivuitoarele impun, de asemenea, existenta unor coridoare mari în cadrul depozitului, iar costul de manipulare va creste direct proportional cu cantitatile deplasate.

Benzile rulante

Benzile rulante sunt foarte practice pentru deplasarea în linie dreapta, întrucat elimina manipularile dinaintea si de dupa fiecare functie. Astazi, ele pot fi încarcate si descarcate automat. Ele permit realizarea unui flux neîntrerupt al materialelor, spre deosebire de celelalte utilaje care realizeaza o manipulare separata a materialelor. Nu necesita o munca suplimentara, dar costul creste proportional cu distanta de transport. Utilizarea benzilor rulante, care permite diminuarea costurilor de manipulare si asigurarea unui flux constant al marfurilor în locul unei deplasari discontinue a acestora, a cresctut tot mai mult în ultimii ani în tarile dezvoltate. Ele reprezinta cea mai buna metoda de îmbunatatire a manipularii materialelor în majoritatea centrelor de distributie si a fabricilor. Benzile rulante permit livrarea sau descarcarea automata a bunurilor sau pe baza unei comenzi specifice. Ele pot depozita bunurile pana ce acestae sunt preluate de un operator sau de un alt utilaj; de asemenea, pot sorta marfurile sau le pot grupa pe categorii.

Back to Top