Prestatorii 3pl. Activitatea de depozitare

Prestatorii serviciilor logistice

Prestatorul logistic poate fi definit ca „un profesionist care administreaza fluxurile de marfuri si informatii, de la uzina, pana la raioanele din magazine, sau chiar pana la domiciliul clientilor”. Adesea, prestatorii logistici sunt responsabili cu transportul produselor de la locul de productie pana la platforma de distributie si asigura, prin urmare, redistribuirea produselor catre alte canale.

De asemenea, ei integreaza în functiile lor: stocarea marfurilor si gestiunea fluxurilor dupa imperativele clientilor. În consecinta, asistam din ce în ce mai des la modificari asupra produselor în depozite (post-productia).

Prestatorii logistici ofera din ce în ce mai des un serviciu complet, realizand din ce în ce mai mult o activitate de asamblare. Acest mod de operare tinde adesea sa se specializeze pe segment de piata – logistica frigului, logistica produselor chimice, a produselor farmaceutice, a produselor voluminoase etc. Tendinta actuala a prestatorilor logistici este de a se concentra mai mult spre operatiunile logistice, decat spre cele de transport, care sunt tot mai mult externalizate dupa subcontractari de al doilea grad.

Aceasta tendinta s-a accentuat în ultimul timp, odata cu avantul noilor tehnologii ale informatiilor si comunicatiilor, care a permis evolutia competentei prestatorului logistic de la 3 PL (Third party logistics) spre 4 PL (Fourth party logistics).

Prestatorii logistici si întreprinderile client pot fi clasate în functie de rata de externalizare sau de asumare a functiei logistice de catre un tert în 4 categorii:

• „1 PL” (First party logistics), care înseamna subcontractarea transportului;
• „2 PL” (Second party logistics), care înseamna externalizarea transportului si depozitarii;
• „3 PL” (Third party logistics), care înseamna externalizare clasica si consta în încredintarea catre o firma specializata a realizarii operatiunilor logistice si organizarea instrumentelor, competentelor si sistemelor necesare cu obiectivul de a îmbunatati performanta (realizarea sarcinilor din ce în ce mai variate). 3 PL sunt operatorii logistici numiti „clasici”, care asigura misiuni de depozitare, operatii asociate (manipulare, pregatirea comenzilor, aprovizionarea productiei, gestiunea tranzitului etc.), cat si transportul marfurilor cu propriile lor mijloace.
• „4 PL” (Fourth party logistics), care reprezenta o formula de externalizare mai avansata, în care prestatorul nu mai realizeaza distributia unui produs într-o regiune data, ci optimizarea unui lant, care îl include si pe clientul sau, precum si pe clientii si furnizorii clientului sau. 4 PL sunt operatorii care asigura coordonarea prestatiilor logistice, fara a dispune de mijloace umane si materiale proprii. Principiul de actiune al acestui operator este de a externaliza la terti ansamblul lantului logistic.

Exista patru categorii a furnizorilor de servicii 3PL

• 1. Furnizorul standard 3PL (Standard 3 PL Provider) desfasoare activitati, cum ar fi ambalare, depozitare si de distributie - cele functiile de baza ale logisticii. Pentru majoritatea acestor firme, functia de 3 PL nu este principala lor activitate.
• 2. Dezvoltatorul de servicii (Service Developer) ofera clientilor sai servicii cu valoare adaugata precum: localizare si urmarire, ambalaje specifice sau sistem avansat de securitate. Acest furnizor 3PL va putea efectua aceste tipuri de sarcini daca are un solid fundament de IT si prin concentrarea asupra economiilor de scara si a domeniului de aplicare a serviciilor oferite.
• 3. Adaptarea la client (Adaptare la client) - în esenta, preia controlul complet al activitatilor de logistica ale clientului, la cererea acestora. Îmbunatateste activitatile logistice, dar nu dezvolta un nou serviciu. Baza de clienti pentru acest tip de furnizor de 3 PL este de obicei destul de mici.
• 4.Dezvoltatorul clientului (Customer Developer). Furnizorul de 3PL se integreaza în sine cu clientul si preia functia de logistica în întregul ei, acesti furnizori au doar cativa clienti dar efectueaza ample si detaliate sarcini pentru ei.

Depozitul

Un depozit este o locatie cu facilitate adecvata unde marfuri voluminoase sunt receptionate de la centrul de productie, dezamsamblate, reasamblate in combinatii ce reprezinta o comanda particulara sau comenzi si transportate la locatia clientului. Logica stabilirii unui depozit intr-o retea de distributie este creatia avantajelor diferentiale ale companiei. Acest avantaj pleaca de la obtinerea unui cost total de distributie minim sau mai mic si obtinerea unui avantaj al serviciului pe piata.

Conceptul unui depozit de distributie sau a unui centru de distributie este vast diferita comparabil cu conceptul vechi de depozit. Nevoia unui sistem este pentru:

• Asigurarea protectiei impotriva intarzierilor si a incertitudinilor in transport ce pornesc de la o multitudine de factori.
• Eliminarea sofisticarii in controlul productiei si a incertitudinilor consecvente in valabilitatea produsului la timpul si locul dorit.
• Ajustari intre timpul de productie si timpul de uzanta pentru ca productia poate fi deseori folosita in sincronizare.
• Servind ca rezervor de bunuri, receptionarea unui surplus de bunuri cand productia depaseste cererea. Centrul modern de distributie este un pivot in sistemul fizic de distributie. Deci potrivit cu acest sistem miscarea este obiectivul primar al depozitului.

Astfel, un depozit poate fi definit ca o locatie de depozitare temporara si de unde marfurile sunt expediate, obiectivul principal fiind de mentinere a fluxului de marfuri în întregul sistem. Aceste bunuri pot fi materii prime sau produse finite. La prima vedere, un deposit se adauga la costul de distributie. Dar, cu conceptul modern de depozitare, beneficiile de care s-a bucurat depasesc costurile suplimentare.

Operatiuni de depozitare

Prelucrarea esentiala a materialelor intr-un deposit implica urmatoarele operatiuni:

Primirea marfii: Un depozit accepta marfa livrata de catre un transportator sau de la o fabrica si apoi isi asuma responsabilitatea pentru aceasta marfa.

Identificarea marfii: stocul marfii – unitatile de pastrare sunt identificate si se înregistreaza numarul fiecarui element primit. Ar putea fi necesar ca identificarea elementului sa se faca printr-un cod al elementului, tag-ul, un cod de operator de transport sau a containerului, si / sau în functie de proprietatile fizice.

Sortarea marfii: marfurile primite sunt sortate pentru zona de depozitare corespunzatoare în depozit. - Dispecerizarea marfurilor in depozit: marfurile sunt tinute deoparte unde pot fii gasite mai tarziu in cazul in care sunt necesare.

Pastrarea marfurilor : marfurile sunt pastrate în depozit sub o protectie adecvata, pana cand necesare în depozit.

Preluarea, selectarea sau ambalarea marfii: articolele comandate de clientii sunt scoase din depozit si grupate într-un mod util pentru pasul urmator.

Tirajul marfurilor: mai multe marfuri care alcatuiesc o singura comanda sunt aduse impreuna, sunt verificate complet si se face inregistrarea sau modificarea comenzii.

Dispecerizarea marfii: pentru consolidrea comanzii este impachetata corespunzator si directionata catre mijlocul de transport ideal. Documentele contabile si de transport necesare sunt de asemenea pregatite.

Pregatirea înregistrarilor: numarul de comenzi primite, articolele primite, sunt înregistrate pentru actiunea de reconstituire si controlul stocurilor, iar cererea si primirea de date sunt transmise într-un centru de control situat în alta parte.

Tipuri de depozite

Depozite ipotecate:

Depozitele private si publice pot fi “ipotecate sub regulile vamii, facilitand amanarea platii catre vama. Cel care se ocupa de deposit elibereaza numai bunurile a caror datorie este platita conform ordinelor autoritatilor.

Depozite in teren:

Acestea sunt gestionate de catre agentia de depozitare publica în incinta unei fabrici sau a unei societati care are nevoie de împrumut de la o banca in baza certificatului marfii din depozit.

Depozite frigorifice:

Depozitele frigorifice sunt oferite pentru perisabile contra platii unei facturi pentru spatiu utilizat de diferite parti. Intr-un spatiu frigorific, este essential ca temperature sa fie constanta si variatia de temperature sa fie controlata in functie de gradele necesare pentru anumite marfuri sensibile.

Depozite agricole:

Aceste depozite sunt folosite pentru a stoca produse agricole intr-o anumita zona si sunt localizate in apropierea pietelor. Aceste depozite primesc produse agricole de baza fie direct de la fermieri , prin agenti sau prin angrosisti. Aceste depozite fac posibil ca proprietarii produselor sa evite vanzarile primejdioase sis a obtina cele mai bune preturi posibile. De asemenea incurajeaza tranzactiile speculative.

Depozite de distributie:

Aceste depozite sunt situate in apropierea pietei de fabricatie sau a pietei de consum. Locatia lor depinde de natura produsului, de timpul necesar tranzitului, costurile de operare si nevoia de a face produsul disponibil pe piata pentru a satisface cererea.

Depozite tampon:

Aceste depozite sunt construite in locuri strategice cu transport adecvat si facilitate de comunicare. Aici sunt stocate cereal, mancare sau ingrasamant de sau pentru guvern pentru gestionarea si aprovizionarea mai usoara a zonelor indepartate sau pentru zonele apropiate, conform cu ordinele agentiilor guvernamentale.

Depozite de import – export:

Aceste depozite sunt situate in apropierea porturilor de unde se face schimb international. Ele ofera stocarea bunurilor care tranziteaza, a bunurilor care asteapta tranzitul. Faciliteaza depozitarea vrac, impachetarea, inspectia, marcarea, etc.

Functiile depozitelor

In principiu intr-un depozit sunt efectuate doua tipuri de functii.

Acestea sunt :

• Circulatie
• Depozitarea

Circulatia

Circulatia : aceasta functie este impartita in primire, manipulare- depozitare si transport maritim.

Primirea: Marfurile si materialele ajung la depozit in cantitati mai mari decat sunt expediate. Activitatile implicate sunt:

• Descarcarea vehiculului de transport, in cele mai multe cazuri acest lucru este în manual.
• În contextul indian, metodele limitate automatizate si mecanizate au fost dezvoltate, care sunt adecvate pentru diferite caracteristici produsului.
• Produsul este stivuit manual pe paleti de la unitatea de sarcina pentru o eficienta de circulatie.

Manipulare- depozitare:

La primirea produsului, devine necesar transferarea marfii in depozit pe pozitia de depozitare prin selectie PR pentru depozitare. Atunci cand ordinul este cerut, produsele cerute sunt acumulate si transportate spre o zona de navigatie. Acest lucru ajuta în procesul de selectie pe grupe de materiale, piese, si produse în ordinelor clientilor.

Transportul maritim:

Transportul consta în verificarea si încarcarea în ordine pe mijloacele de transport. Transportul în unitatea de sarcina conduce la economisirea considerabila de timp la încarcarea vehiculului.

Depozitare

Depozitarea este o alta functie efectuata intr-un depozit. Depozitarea poate fii planificata sau extinsa.

Depozitare planificata:

Inventarul de baza al reaprovizionarii se mai numeste si depozitare planificata. Durata lui variaza in functie de durata unui ciclu de performanta. Depozitarea planificata trebuie sa furnizeze suficient inventar pentru a implini functiile depozitului in sistemul logistic.

Depozitarea extinsa:

Se refera la plusul de inventar fata de cel planificat intr-o operatie la un depozit obisnuit. Acest lucru devine necesar ca:

• Uneori depozitarea poate fi ceruta cu cateva luni inaintea expedierii marfii de catre client.
• Articole de sezon necesita sa astepte depozitarea, pentru o cerere sau sa se raspandeasca peste timp.
• Cererea neregulata, conditionarea produselor, cumpararea speculativa si reducerile cer depozitare extinsa.

Natura si importanta depozitarii:

Depozitarea este folosita pentru stocarea inventarelor pe durata tuturor fazelor procesului logistic. Doua tipuri de baza de inventare pot fi plasate in depozit:

• 1. Materiale brute.
• 2. Produse finite.

Deci, in general depozitarea inventarelor este necesara pentru urmatoarele motive.

• 1. Pentru a realiza economii de transport.
• 2. Pentru a realiza economii de productie.
• 3. Pentru a avea avantaj la reduceri si la cumparare.
• 4. Pentru a mentine o sursa de aprovizionare.
• 5. Pentru a sustine politica de serviciu clienti.

Amenajarea interioara a unui depozit

La amenajarea interioara a unui depozit trebuie cunoscute urmatoarele elemente:

• Sistemul constructiv al depozitelor: suprafata si înaltime, numarul nivelurilor pe care se desfasoara suprafata depozitului, dotarea cu rampe de încarcare – descarcare;
• Conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de temperatura si umiditate, necesitatea ccesului pentru controlulu periodic si efectuarea de operatii de întretinere a produselor în timpul depozitarii, asigurarea respectarii ordinii primul produs intrat – primul produs iesit;
• Modul de ambalare; natura, forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a ambalajelor de transport;
• Tipul de palete folosite.

Preluarea marfurilor din spatiile de depozitare are o mare importanta datorita costurilor de manipulare pe care le presupune. În principiu, exista trei modalitati de preluare a marfurilor pentru constituirea comenzilor:

Selectia individuala

Produsele sunt prelucrate pe rand, unul cate unul. Dintr-un anumit loc din spatiul de depozitare, este preluat un singur produs, care este adus pe platforma de expediere spre clienti. Ulterior, este preluat un alt produs.

Ruta de prelucrare

Personalul responsabil de manipularea marfurilor parcurge în depozit o anumita ruta, care îi permite sa preia mai multe produse, înainte de a se îndrepta spre platforma de expediere. Numarul produselor preluate depinde de caracteristicile acestora si de capacitatea echipamentului de manipulare folosit.

Aria repartizata pe lucrator

Fiecare membru al personalului depozitului este responsabil de o anumita zona. Pentru asamblarea comenzilor, aplica fie selectia individuala fie ruta de prelucrare, în aria atribuita.

Pentru aranjarea marfurilor în depozit se aplica uratoarele criterii:

Complementaritatea. Produsele care sunt folosite împreuna în consum si sunt solicitate de clienti în cadrul aceleiasi comenzi vor fi amplasate în apropiere.

Compatibilitatea. Aranjarea marfurilor în depozit trebuie sa ia în considerare caracteristicile lor merceologice. Produsele compatibile sunt cele care pot fi amplasate în apropiere, fara a genera riscuri.

Popularitatea. Utilizarea acestui criteriu are la baza diferentele existente între produse în privinta vitezei de circulatie. În cazul în care un produs cu circulatie rapida este preluat din stoc în cantitati mai mici decat cele în care este furnizat, se recomanda amplasarea lui în apropierea punctelor de expediere catre clienti.în consecinta, cu ocazia fiecarei operatiuni de preluare, distanta pe care o vor parcurge astfel marfurile va fi cea mai scurta.

Marimea. Potrivit acestui criteriu, marfurile de dimensiuni mici se amplaseaza în apropierea zonelor de expeditie. Se asigura în acest mod o densitate mare de produse în proximitatea punctelor de livrare. Criteriul marimii garanteaza cel mai mic cost de manipulare doar în cazul în care produsele de dimensiuni mici sunt cele care au o circulatie rapida.

O exploatare rationala a unui depozit se realizeaza prin respectarea urmatoarelor principii generale:

• Depozitarea marfurilor corespunzator proprietatilor de utilizare;
• Alocarea unor spatii izolate specializate, pentru marfurile cu proprietati particulare deosebite ( camere frigorifice, de uscare)
• Exploatarea, într-o conceptie tehnologica unitara, a întregii suprafete de depozitare;
• Utilizarea la maximum a capacitatilor de depozitare;
• Corelarea mobilierului de pastrare cu functiile principale pe care le îndeplineste depozitul respectiv;
• Asigurarea liberei circulatii a marfurilor;
• Proiectarea si constructia depozitului în consens cu cerintele de mecanizare a muncii.

Tinand seama de rol si destinatie, suprafata totala a oricarui depozit este formata din:

• suprafata pentru pastrarea efectiva a marfurilor, care are greutatea specifica cea mai mare în suprafata totala a depozitului si un rol principal în functionarea acestuia;
• suprafata auxiliara, menita a deservi operatiunile adiacentei functiei principale a depozitului, constituita din mai multe încaperi si spatii, în care au loc diferite operatiuni: dezambalare, receptionarea marfurilor, preambalarea produselor, pastrarea provizorie a marfurilor respinse la receptie, laboratoare de analiza;
• suprafata administrativa si cu caracter social;
• spatiul de ciculatie – culoare, coridoare, spatiul ocupat de scari, lift;
• spatiul ocupat de elementele constructive ale cladirii – stalpi, coloane de sustinere, ziduri interioare despartitoare.

Este eficient si recomandabil ca cea mai mare parte din suprafata totala a constructiei sa fie rezervata încaperilor operative, respectiv între 80-90%. Din suprafata operativa a depozitului se delimiteaza si se separa asa-numita suprafata utila a depozitului. Ea se compune din.: încaperile unde se pastreaza efectiv marfurile; suprafata trecerilor dintre stive, stelaje, respectiv trecerile pe unde se aduc si se scot marfurile din depozit.

Dotarea depozitului cu mobilier si utilaje comerciale

Exploatarea rationala a volumului util al depozitelor, reducerea timpului necesar formarii comenzilor, usurarea muncii salariatilor, presupune dotarea, pe de o parte, cu tipuri de mobilier adecvat sistemelor de depozitare moderne, care au la baza paletizarea si conteinerizarea marfurilor, iar, pe de alta parte, cu tipuri de utilaje comerciale care sa asigure mecanizarea si automatizare proceselor de munca specifice diferitelor faze ale tehnologiei din depozite.

Tipuri de mobilier si utilaje comerciale

În functie deanumite caracteristici, dotarile dintr-un depozit se clasifica în diferite grupe:

dupa natura lor:

• un sistem intern de recipienti, reprezentat de mijloace de depozitare cum sunt: containere, rafturi de orice fel, tancuri si palete;
• mijloacele muncii tehnice, respectiv toate mecanismele si utilajele mecanizate si automatizate; insatlatii de transport, de ambalare, sortare;

dupa functiile pe care le îndeplinesc si aparteneta lor la diferite procese tehnologice:

• mijloace pentru depozitare: palete, recipienti, tancuri, silozuri;
• mijloace pentru supravegherea si pastrarea marfurilor: mijloace de ambalare, aparate de control;
• mijloace pentru portionare si conditionare: echipamente pentru dozare, masini de masurat, taiat, mijloace de ambalare;
• mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate si instalatii de sortare, masini de calibrare;
• mijloace pentru transport si ambalare: aparate de ridicat, aparate pentru servirea rafturilor, palete;
• mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale de etichetare, împachetare.

dupa locul lor în fluxul tehnologic al depozitului:

• dotari tehnice principale: toate mijloacele de munca ce îndeplinesc o anumita functie a depozitului;
• dotari complementare, acele mijloace ale muncii care sustin sau completeaza capacitatea de functionare a dotarilor tehnice principale: mijloace de control, dispozitive care asigura depozitarea, mijloace care ajuta la transportul intern.

Tehnologia de manipulare a marfurilor în depozite

Organizarea rationala a activitatii in depozite asigura marirea vitezei de circulatie a marfurilor, cresterea productivitatii muncii si imbunatatirea indicatorilor de exploatare.

Folosind in special paletizarea in organizarea interioara a depozitelor, se obtine, in primul rand, marirea volumului de marfuri tranzitate anual fara a mari constructia depozitului, operativitate in livrarea marfurilor si cheltuieli minime de circulatie.

In principiu, organizarea interioara a depozitului este buna cand:

• pentru fiecare sortiment de marfuri, care face obiectul livrarilor curente si a stocurilor de rezerva, este asigurat un loc bine delimitat si usor de gasit si preluat, fara a mai fi necesare manipulari suplimentare;
• fluxul tehnologic este astfel conceput si realizat incat, incepand de la receptia marfurilor si pana la expeditie, intre fazele de lucru exista o stransa legatura si interconditionare, asigurand trecerea continua a marfurilor prin depozit, in conditiile unor costuri minime;
• amplasarea marfurilor in depozit este facuta in functie de frecventa lor de livrare, pentru a putea efectua transporturi rationale cat mai rapide si cat mai scurte.

Receptia, depozitarea, formarea si expeditia marfurilor

A. In depozite mecanizate.

Marfurile care sosesc in depozit se aduc in zona de receptie, pe palete. Dupa ce s-a intocmit pentru fiecare lot de marfa actul de receptie, marfurile paletizate se transporta in hala de depozitare unde se stivuiesc paleta pe paleta sau se introduc in stelaje. Pentru a se cunoaste amplasamentul fiecarui sortiment, celulele stelajurilor si locurile de depozitare in stive se numeroteaza, fiecare loc de paleta, avand un numar de ordine (adresa).

In principiu, livrarile curente se fac din palete asezate in primul nivel de rastel (la sol), nivelele 2, 3 si 4 ale stelajelor fiind destinate pentru paletele cu marfuri de rezerva.

Cand paletele din primul nivel nu pot cuprinde intreg sortimentul comercial de livrare curenta se iau marfuri din nivelul urmator. In momentul cand un produs din zona de livrare s-a epuizat se coboara cu stivuitorul alta paleta cu marfa din zona de rezerva.

Pentru a cunoaste locurile libere in stelaje, la fiecare loc de paleta (celula) trebuie sa existe o fisa fixata pe o placuta din material plastic sau metalica. In momentul cand se elibereaza marfa, placuta este adusa la receptie. La intrarea unui nou lot de marfuri, receptionereul trebuie sa aplice pe paleta incarcata cu marfa receptionata, simbolul locului liber unde urmeaza sa fie trimisa paleta pentru depozitare. Cu ajutorul acestei placute, stivuitoristul stie precis unde trebuie sa plaseze marfurile in depozit.

Amplasarea rationala a marfurilor in depozit elimina deplasarile suplimentare pentru colectarea loturilor de livrare catre beneficiari. In acest scop marfurile mai grele si cu frecventa mare de distributie trebuie depozitate in stelajele din apropierea expeditiei.

La pregatirea paletilor de marfuri trebuie ca, de la intocmirea listei si pana la predarea lotului in sectia de expeditie, sa se pastreze ordinea inscrierii produselor in documente, corespunzatoare cu cea a amplasarii marfurilor in depozit, in celula de stelaj de la sol de unde se fac livrarile curente.

Lucratorul care pregateste comanda pentru diversi beneficiari, magazine etc., pe baza listei de comanda, colecteaza din stelaj sau stive marfurile, utilizand paleta sau palete lazi cu role, in ordinea inscrierii lor in lista. Marfurile astfel pregatite sunt aduse in zona de expeditie, unde se face verificarea si expeditia. In principiu, in zona de expeditie marfurile pregatite se grupeaza pe magazine, unitati beneficiare, indicandu-se prin tablite numarul de ordine al destinatarului sau denumirea acestuia.

B. In depozite automatizate.

Serviciile de receptie asigura, in principal, trei sarcini: primirea, identificarea si prelucrarea marfurilor.

Receptia se esaloneaza, pe cat posibil in timpul zilei de lucru, marfurile fiind paletizate imediat dupa sosire, conform unui plan tip de paletizare (unele articole sosesc pe palete iar altele sunt paletizate in zona de receptie). Paletele sunt prevazute cu o eticheta imprimata cu ajutorul calculatorului, indicand coordonatele celulei, aleii de circulatie, nivelul traveei, dupa principiul ocuparii oricarei celule libere.

Dupa receptie, paletele transportate cu transpaleta sunt asezate la intrarea aleii care le este rezervata, sunt preluate de un translator al carui conducator comanda, de la pupitrul sau, inaltimea celulei din rastel si numarul traveei. Pozitionarea exacta a furcii utilajului, in fata fiecarei celule de destinatie, este asigurata de un dispozitiv special prevazut cu celula fotoelectrica. La intoarcere sunt preluate paletele necesare reinoirii stocului din zona de pregatire.

Spre deosebire de depozitele clasice, stocul de pregatire al expeditiilor nu este amplasat in celulele inferioare ale blocului de rastele de rezerva, in acest scop creandu-se un bloc pregatitor special situat in mijlocul stocului de rezerva sau in apropierea expeditiei, iin scopul scurtarii traseului de reaprovizionare. Blocul de pregatire este prevazut cu mai multe nivele din care o parte pentru pregatirea articolelor ambalate si unul pentru pregatirea articolelor neambalate.

Spre deosebire de stocul de rezerva, care este amplasat in fuctie de celula libera, stocul de pregatire este precis organizat, deoarece fiecarei celule ii corespunde un alt articol. In functie de frecventa iesirilor se indica si pozitia cea mai adecvata, in scopul diminuarii deplasarilor efectuate de preparator. Astfel, produsele cu cerere mai mare sunt plasate la inceputul circuitului de colectare, iar produsele cu cerere mai redusa sunt cele mai indepartate.

C. In depozite paletizate.

Depozitele moderne destinate produselor finite contin mii de articole caracterizate printr-o varietate mare de sortimente, tipodimensiuni si caracteristici geometrice si fizice diferite. De asemenea, depozitele indeplinesc un rol de o importanta covarsitoare in organizarea rationala a transportului produselor fabricate in intreprinderile industriale, fiind incadrate corespunzator fluxului de transport uzinal. In principiu, sunt utilizate doua sisteme: depozite centrale de la care produsele sunt expediate beneficiarilor si depozite intermediare, intercalate intre fazele proceselor de fabricatie.