Științe Economice

Economia reprezintă mai mult decât simple cifre, grafice și statistici aride prezentate în buletinele financiare. În esența sa, aceasta constituie fundamentul științific al deciziilor sociale care influențează viața fiecărui individ, a comunităților și a națiunilor întregi. Prin definiția sa clasică, economia studiază modul în care societățile alocă resurse limitate pentru a satisface nevoi nelimitate, însă în realitate, sfera sa de influență transcende cu mult această perspectivă tehnică.

Încercarea de a defini obiectul de studiu al unei ştiinţe are tendinţa de a se baza pe întocmirea inventarului problemelor ce le abordează. Astfel, în cazul economiei, posibilul inventar de probleme ar cuprinde: producţia, schimbul, consumul, moneda, şomajul, inflaţia, creşterea economică etc.

Resursele economice disponibile sunt valorificabile în măsura în care ele sunt atrase şi utilizate în activitatea economică. Ele apar ca fluxuri şi se transformă în factori de producţie. O delimitare conceptuală între cele două noţiuni (resurse, factori de producţie) se impune, deşi, în sine, termenii sunt utilizaţi ca fiind sinonimi:

Într-un mediu concurenţial şi instabil, informaţia contribuie la reducerea riscului în adoptarea deciziilor. De aceea, agentul economic trebuie să fie foarte bine informat cu privire la caracteristicile pietei pe care acţionează şi să-şi orienteze corespunzător propriile strategii.

Studiul comportamentului agenţilor economici în viaţa economică, în condiţiile în care nevoile sunt nelimitate, iar resursele economice necesare producerii de bunuri au un caracter limitat, constituie unul din domeniile importante de abordare a ştiinţei economice.