Teoria economică ca ştiinţă, evoluţia obiectului de studiu al ştiinţei economice

Ştiinţa economică ocupă un loc însemnat în sistemul ştiinţelor care studiază societatea. Formarea ştiinţei economice a constituit un proces complex şi îndelungat, proces care a avut la bază atît dezvoltarea economică, cât şi aprofundarea cunoaşterii realităţii înconjurătoare, perfecţionarea metodelor şi mijloacelor de investigare.

Preţul reprezintă cea mai mobilă componentă a mixului de marketing. El poate fi modificat rapid, spre deosebire de celelalte componente ale mixului de marketing, iar schimbările de preţ atrag de regulă un răspuns imediat din partea pieţei. În acelaşi timp preţul este şi componenta mixului de marketing mai puţin controlabilă de către întreprindere.

Celula reprezintă unitatea fundamentală structurală, funcțională și genetică a tuturor organismelor vii, fiind considerată cea mai mică unitate capabilă să desfășoare toate procesele caracteristice vieții. De la organismele unicelulare precum bacteriile, până la complexitatea corpului uman format din trilioane de celule specializate, aceste minuscule entități biologice sunt esențiale pentru existența și perpetuarea vieții pe Pământ.

Brânza este un produs alimentar lactat, solid sau semilichid obţinut după reţete adecvate, prin scurgere după coagularea laptelui. 

Din punct de vedere tehnologic, brânza este cazeina mai mult sau mai puţin debarasată de alţi constituienţi ai laptelui şi mai mult sau mai puţin procesată. 

Activitatea economică se desfăşoară in fiecare ţară potrivit unui mecanism propriu, numit mecanism economic. Acesta reprezintă un sistem de metode de conducere economică, de obiective ce determină conducerea şi de structuri organizatorice (instituţionale, suprastructurale, juridice) prin care se efectuează conducerea.

In acest sistem de conducere se includ:

Alcoolul de fermentaţie se poate obţine prin procese de fermentaţie şi prin procese chimice. Ca materii prime la noi în ţară se folosesc:

• materii prime amidonoase – cartofi, cereale, ce suferă procese hidrotermice, apoi enzimatice, cu obţinerea de plămezi dulci ce sunt apoi supuse fermentaţiei alcoolice;
• materii prime zaharoase – melasa (din sfeclă, trestie de zahăr ).

Distribuţia acoperă toate activităţile din aval ale producţiei, permiţând administrarea combinată a transportului şi depozitării la cel mai mic cost, cu respectarea termenelor şi a cantităţilor cerute de clientul final. Coordonarea acestui proces constituie astăzi un avantaj concurenţial pentru întreprinderi. Distribuţia fizică, corespunde procesului de transfer al unui produs spre client in cadrul unui canal de distribuţie.

Carnea este un produs alimentar valoros şi reprezintă un mediu foarte bun pentru microorganisme, care beneficiază de un pH = 6,4-6,5, substanţe uşor asimilabile (glicogen şi acid lactic) şi substanţe asimilabile cu azot. Mai vezi: Carnea caracterizarea merceologică a cărnii

Scopul general al formularii strategiei de marketing consta în a pregati firma pentru a interactiona cu mediul în care opereaza. Implicit, capata importanta atat prognozarea evolutiilor viitoare ale mediului, problematica abordata în capitolele anterioare, cît si obtinerea unei perspective asupra starii actuale a firmei.

Mărimea şi calitatea activităţii precum şi modul de utilizare a resurselor economice de către agenţii comerciali se concretizează într-un ansamblu de rezultate economico-financiare care definesc eficienţa activităţii comerciale. Ea constituie principiul fundamental al existenţei şi prosperităţii oricărei firme comerciale şi, pe un plan mai larg, condiţia integrării comerţului în cerinţele unei economii moderne.

Distribuţia bunurilor de consum

Bunurile de consum individual , în general, pot fi puse la dispoziţia consumatorului prin intermediul oricărui circuit de distribuţie. Dată fiind natura foarte diferită a acestor bunuri, marea lor diversitate atît în ceea ce priveşte provenienţa, cît şi destinaţia în consum, literatura de specialitate procedează, cînd este vorba de recomandările privind canalele de distribuţie ce urmează a fi utilizate, la o anumită structurare a bunurilor respective, propunînd circuite diferite în funcţie de caracteristicile grupelor conturate.

Într-un asemenea context, pentru diferitele grupe de produse din categoria bunurilor de consum individual, pot fi avute în vedere următoarele circuite de distribuţie:

Terenurile se referă la activele materiale pe termen lung neuzurabile, care au o durată de utilizare nelimitată în desfăşurarea activităţii întreprinderii sau pot fi destinate închirierii.