Pin It

Noțiunea de partid politic

Procesul apariției partidelor politice este în strânsă legătură cu apariția și dezvoltarea parlamentarismului, deci cu ideea de reprezentare în viața politică.

Partidele politice exprimă ideologii și interese ale grupurilor sociale care coexistă în cadrul națiunii.

Statul și partidele politice nu trebuie să fie confundate deoarece, statul exprimă colectivitatea în timp ce partidele politice exprimă ideologiile și interesele grupurilor sociale.

Astăzi, mai mult ca oricând, partidele politice își merită caracterizările de „ motor al vieții politice”, motiv al îmbătrânirii clasicei teorii a separației puterilor”, rău necesar”, etc.

Astăzi partidele politice au pătruns în constituții. O constituție nouă ce se adoptă și care nu ar cuprinde reglementării privind partidele politice ar putea fi lesne pusă sub semnul întrebării.

Partidele politice și libertatea de asociere

Se pune întrebarea care este locul și rolul partidelor politice în cadrul asociațiilor ?

Pentru a răspunde la această întrebarea trebuie mai întâi observat că asociațiile sunt de două categorii.

  1. cele care au la bază dreptul de asociere, ca drept fundamental cetățenesc;
  2. cele create pe temeiuri contractuale ( societății, fundații, regii, asociații economice) sau în exercitarea libertății comerțului art. 135 alin. 2 lit. a) din Constituție.

Așa văzute lucrurile vom observa că partidele politice se încadrează în prima categorii de asociații, fapt care rezultă și din definițiile acestora. Încadrarea partidelor politice în această categorie de asociații are o importanță juridică deosebită întrucât le asigură o prioritate a regimului juridic constituțional.

Partidele politice și alte forme de asociere

Stabilirea conceptului de partide politice permite o delimitare clară a acestor a partidelor de alte grupării politice cunoscute în evoluția politică a statelor.

Grupările politice precum: fracțiuni ( care au divizat republicile antice); cluburi ( în care intrau deputații adunărilor revoluționare); comitete (care pregăteau alegerile cenzitare în monarhiile constituționale), deși au ca scop cucerirea și exercițiul puterii politice, ele nu sunt unul și același lucru cu partidele politice.

Partidele politice au apărut mult în urma acestor grupării politice, de aproximativ un secol și jumătate. În 1850 nici o țară din lume ( în afară de statele unite) nu cunoștea partide politice în sensul modern al termenului.

În raport cu aceste structuri socio - politice, partidele politice contribuie la definirea și exprimarea voințe politice a cetățenilor, și nu doar la realizarea unor scopuri ale grupurilor politice.

În acest sens este și articolul 8 alin. (2) din Constituția țării noastre care dispune: Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației.

Reguli juridice specifice partidelor politice

Examinarea prevederilor constituționale și legale permite observația că numai partidele politice au anumite drepturi cu ar fi: să fie consultate de Președintele țării, să propună candidați pe listele de candidați la alegeri, să formeze coaliții electorale, să desemneze reprezentanți în birourile electorale, etc.

Totodată, Constituția stabilește anumite reguli pentru partidele politice care privesc, scopul acestora, categorii de persoane care nu se pot asocia în partide politice, înregistrarea partidelor politice, care condiționează crearea unui partid politic.

Definiția partidelor politice

Într-o definiție - prof. univ. Dr. Ioan Muraru:

Partidele politice sunt definite ca fiind asociații libere ale cetățenilor prin care se urmărește, pe baza unei platforme (program), definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor, asociații care au, și-și afirmă clar și deschis, vocația și aptitudinea guvernării.

Din conținutul acestei definiții a partidelor politice pot fi desprinse următoarele trăsături specifice acestor asociații și anume:

  • partidul politic este o asociație;
  • partidele politice sunt rezultatul asocierii libere a cetățenilor;
  • prin asociere cetățenii devin membrii ai partidului;
  • asocierea în partidele politice este un drept al cetățenilor;
  • scopul partidelor politice este acela de definire și exprimare a voinței politice a cetățenilor;
  • activitatea și scopurile partidelor politice sunt realizate în baza unor coordonate juridice prin a căror respectare este garantată constituționalitatea lor.

Funcțiile partidelor politice

Scopul asocierii cetățenilor în partide politice

Scopurile partidelor politice sau motivația asocierii și rolul ce revine unei asemenea asocierii sunt numeroase dar ele pot fi reduse la două categorii:

  1. una de ordin logic, care privește valoarea generală a ideilor lor în jurul cărora se formează grupurile politice;
  2. una de ordin psihologic care privește folosul personal al membrilor lor, direct sau indirect, individual sau ca unității ale unei categorii sociale.

Rezultă că scopurile partidelor politice sunt eminamente politice, și că ele exprimă, definesc, determină: sufragiul; politica națională; voința politică a cetățenilor; voința populară.

Evidențierea caracterului acestor scopuri face azi să se vorbească tot mai intens de statutul partidelor. Desigur aceste scopuri exprimă ideologii, filozofii, interese. Dar toate în încercarea de a fi realizate prin cucerirea și exercitarea puterii.

Funcțiile partidelor politice sunt înscrise fie în constituții, în care se consacră numai ceea ce este esențial pentru partidele politice, fie în alte acte normative.

În doctrină, din punct de vedere al spectrului electoral și parlamentar se apreciază că funcțiile partidelor politice sunt: formarea opiniilor, selectarea candidaților, coordonarea aleșilor.

În altă opinie - Pierre Pacte - se consideră ca fiind funcțiile partidelor, funcția de intermediar între popor și putere și funcția de ași asuma, atunci când sunt la putere, direcționarea politicii naționale.

În art. 8 din Constituția României este reglementată o singură funcție a partidelor politice și anume de a contribui la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor.

Categorii și variante de partide politice

Referitor la acest subiect, în doctrină se constată că încercarea de a clasifica partidele politice și mai ales de a le încadra într-un caz concret, într- o categorie sau alta, implică un mare risc teoretic și rămâne permanent discutabil. Aceasta pentru cel puțin două motive. Primul este rezultatul diversității fenomenului. Al doilea motiv rezultă din evoluția partidelor politice, atât în general cât și în concret.

În legătură cu denumirea partidelor politice, în doctrină se reține că nu întotdeauna reușește să evoce specificul platformei politice a partidului și că nu rareori realizarea de unificări sau retușarea platformelor duc la denumiri care îngreunează evident orice clasificare.

Partide confesionale, partide regionale, partide naționale, partide de clasă, partide etnice.

Această clasificare a partidelor se face pe criteriul apartenenței și orientării membrilor lor ce le compun și platformei lor.

  1. Partidele confesionale au drept criteriu de constituire credințele religioase.
  2. Partidele regionale sunt expresia unui „egoism local și rău înțeles” - Paul Negulescu - , reprezentând interesele locale ale diferitelor regiuni ale unui stat unitar sau a diferitelor părți ale unui teritoriu național neajuns încă la unificare.
  3. Partidele naționale care - Paul Negulescu - nu sunt partide politice propriu - zise, organe de protestare contra structurii statului în care iau naștere, cu tendința manifestă de a ajunge prin luptă la independența națiunilor pe care le reprezintă.
  4. Partidele de clasă exprimă interesele unei clase sociale.
  5. Partidele etnice sunt cele care au la baza politici lor promovarea intereselor unei etnii și care sunt specifice continentului african căci aici formarea națiunilor nu a precedat formarea statelor independente ci formarea statelor independente a fost considerată de către conducătorii africani ca fiind cel mai bun mijloc pentru crearea națiunilor.
  1. Partidele democratice, partidele liberale, partidele conservatoare, partidele social - democratice, partidele de stânga, partidele de centru, partidele de dreapta.

Această enumerare este exemplificativă și incompletă și are la bază criterii care privesc: raporturile dintre individ și societate, raporturile dintre stat și compartimentele sale, raporturile dintre stat și biserică.

Partide de cadre și partide de mase

Criteriul de clasificare este cel al compoziției partidelor.

  1. Partidele de cadre denumite și partidele patronilor sunt partidele care unesc notabilitățile, reprezentanții elitelor sociale.
  2. Partidele de mase sunt efectul introducerii votului universal și cuprind un număr mare de membri, au organizare internă rigidă, sunt centralizate și puternic articulate.

Partide suple și partide rigide

Este o clasificare realizată pe criteriul disciplinei votului și anume, este suplu dacă permite parlamentarilor lui să voteze cum vor ei și este rigid dacă impune acestora să voteze numai într-un anumit sens.

Partide unice, partide unificate, partide dominante

Partidul unificat este o uniune de partide politice care, regrupate într- un cadru nou, acceptă un program comun, adesea puțin elaborat.

Partidul dominant este acolo unde, într-un sistem bazat pe pluralismul politic, i se recunoaște poziția dominantă.

Sisteme de partide politice

Cea mai răspândită clasificare distinge: partidul unic, bipartidismul (dualismul) și multipartidismul.

Bipartidismul se înscrie în cadrul democrației pluraliste și liberare și oferă cetățenilor o alegere calară și suficientă iar la nivelul puterii o majoritate netă.

Acesta presupune acordul celor două partide asupra problemelor fundamentale ale societății.

Multipartidismul este foram frecventă folosită în democrațiile pluraliste și liberale. La nivelul alegătorilor oferă fiecăruia o alegere mai largă și mai bine adaptată la gama opiniilor ce pot exista într-o societate.

Partidele politice în România

Scurt istoric al evoluției partidelor politice în România

Partidele politice din România au o istorie a lor, începută înainte primului război mondial, continuată apreciabil între cele două războaie mondiale până când, prin Decretul -lege pentru dizolvarea tuturor asociațiilor, grupărilor sau partidelor politice (1938), sa stabilit că „ toate asociațiunile, grupările sau partidele actualmente în ființă și care s-au constituit în vederea propagării ideilor politice sau a realizării lor, sunt și rămân dizolvate, nici o nouă organizație politică nu va putea activa decât în condițiile și cu formele prevăzute printr-o lege specială, ce se va întocmi în acest scop ”.

Încercările de reconsiderare și refacere a partidelor politice au fost înfrânte brutal, iar sfârșitul anului 1947 anunță desființarea pluralismului politic și perspectiva partidului unic. Iar partidul unic, întâi muncitoresc, iar apoi comunist, a dominat în timp nu numai viața politică, ci și statul și întreaga societate.

Revoluția din Decembrie 1989 a descătușat viața politică iar legile adoptate au reafirmat pluralismul politic.

Pluralismul în România după Revoluția din Decembrie 1989

În linii generale viața partidelor politice existente la noi este explicabilă, dar nu și lăudabilă. Multe partide au programe și platforme politice asemănătoare, multe se declară social democrate sau de sorginte liberală. Aceste platforme și programe par însă neputincioase în oferirea de soluții eficiente și viabile pentru gravele probleme economice și sociale cu care se confruntă țara. Dacă toate partidele prin definiție încearcă să-și valorifice vocația puterii, cele mai multe imprimă vieții politice un aspect de război decât de competiție, exprimând prin acțiunile lor mai mult intoleranța dintre liderii lor decât dintre programe și platforme.

De aceea ni se par aplicabile cuvintele lui P. Negulescu în sensul cărora:

Dar mai presus de toate am dat străinătății o impresie penibilă de nesiguranță, de instabilitate, de nepricepre a gravității situațiilor, dacă nu chiar de lipsă de patriotism, prin violența luptelor noastre politice și, mai ales, prin extraordinara lipsă de bună credință cu care aceste lupte au fost duse de unii din protagoniști lor.

Câteva exigențe juridice privind partidele politice

Față de rolul partidelor politice în mod firesc se impun anumite exigențe constituționale și legale în materie. Cel puțin două asemenea exigențe trebuie precizate:

  1. Recunoașterea constituțională a partidelor politice devine o regulă de bază. Constituția trebuie să exprime juridic scopurile partidelor politice și coordonatele în care se pot organiza și funcționa.
  2. Aceste dispoziții constituționale trebuie să fie detaliate printr-o lege a partidelor politice, care trebuie să conțină, între altele, și obligația stabilită pentru orice partid ca prin statutul pe care îl prezintă cu prilejul înregistrării să se specifice explicit calitatea sa de partid. Altfel spus să existe obligația legală că la înregistrare asociațiile și organizațiile ce vor să se organizeze ca partide politice să declare oficial și expres acest lucru. Este cunoscut că nu rareori unele partide nu au în denumirea lor termenul partid. De aceea o dispoziție legală în sensul celei propuse ar sprijini stabilirea fără echivoc a naturii unei asociații, organizații, formațiuni, ligi sau uniuni.

Reglementarea constituțională a partidelor politice în România

Constituția României consacră principiul liberei creări și activității a partidelor, într-un sistem pluralist.

Textele de bază rămân cele din art. 8 potrivit căruia:

1) Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale. 2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordine de drept și principiile democrației”, precum și din art. 40 potrivit căruia: 1) Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate și alte forme de asociere. 2) Partidele sau organizațiile care, prin scopurile și activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranității, a independenței României sunt neconstituționale. 3) Nu pot face parte din partidele politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiști și alte categorii de funcționari publici stabiliții prin lege organică. 4) Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.”

Legea română a partidelor politice. Legea partidelor politice este Legea nr. 14/2003 iar în ceea ce privește aspectele de ordin financiar, acestea își găsesc reglementarea în Legea nr. 43/2003.

Legea partidelor politice definește partidele politice ca asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție, asociații ce sunt persoane de drept public.”

Legea stabilește funcțiile partidelor politice și anume:

  1. acestea promovează valorile și interesele naționale;
  2. acestea promovează pluralismul politic;
  3. contribuie la formarea opiniei publice și încurajează participarea la scrutin;
  4. participă cu candidații la alegeri și la constituirea autorităților publice.

În lege sunt stabilite coordonatele partidelor politice. Aceste coordonate se referă la activitatea partidelor, la membrii acestora, la structurile partidelor.

Cât privește activitatea partidelor politice coordonatele juridice ale acesteia privesc două aspecte fundamentale și anume:

  1. sunt admise numai acele partide politice care acționează în respectul suveranității, independenței și unității satului, a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației constituționale;
  2. sunt interzise partidele politice care: prin statutul lor, programele, propaganda de idei, ori prin alte activității pe care le organizează încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau alin. (4) din Constituție; sunt asociate la organizați din străinătate iar această afiliere încalcă valorile susmenționate. Desigur partidele politice nu pot organiza activității militare sau paramilitare.

Cât pricește membrii de partid reținem următoarele reguli principale: pot fi membrii numai cetățenii români cu drept de vot; anumite categorii de funcționari publici nu pot face parte din partidele politice ( ex. judecători, procurori, polițiști) ; un cetățean român nu poate face parte în același timp din două sau mai multe partide politice; nu există nici un privilegiu sau îngrădirii legate de calitatea de membru de partid; nici o persoană nu poate să fie constrânsă să facă sau să nu facă parte dintr-un partid.

În ceea ce privește structurile de partid legea stabilește că sunt organizate și funcționează numai pe criteriul administrativ - teritorial. Fiecare partid trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată, semn permanent, iar acestea nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaționale, ori ale cultelor religioase.

Organizarea partidelor politice este condiționată de existența unui statut și a unui program politic propriu. În structura organizatorică a unui partid legea prevede: adunarea generală, organul executiv, organe de arbitraj.

Înregistrarea partidelor politice se face la Tribunalul București. Cerea de înregistrare se semnează de către conducătorul organului executiv al partidului și de cel puțin trei membrii fondatori, care vor fi citați în instanță. Examinarea cereri se face în ședință publică cu participarea procurorului.

Legea cuprinde reguli privind actele în baza cărora se poate face înregistrarea unui partid politic, reguli procedurale, reguli privind modificarea statutului sau al programului de partid, precum și obligația actualizării listelor de membri în fiecare an preelectoral.

Legea stabilește formele de asociere a partidelor politice și anume alianțele politice și alte forme de asociere.

Alianțele politice se pot realiza numai între partidele politice, pe baza unui protocol, ce se depune la Tribunalul București, solicitându-se înscrierea în Registrul de evidențe a alianțelor politice.

Lege prevede că în cazul în care alianța politică se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidații trebuie să facă parte dintr-un partid politic legal constituit, membru al alianței.

Alte forme de asociere pot fi formate tot din partide, alianțe și formațiunii nepolitice, legal constituite, cu scopul promovării unor obiective comune.

Încetarea activității partidelor politice poate fi voluntară (reorganizare) prin autodizolvare sau ordonată în cazul: dizolvării decisă pe cale judecătorească sau de Curtea Constituțională; inactivității. În toate cazurile încetarea activității unui partid politic este constatată de Tribunalul București.

Resursele financiare ale partidelor politice sunt detaliat reglementate prin legea privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale și ele provin din: cotizații, donații și legate, activității proprii, subvenții de la bugetul de stat. Este bine să precizăm că legea interzice primirea de donații de la alte state sau organizații din străinătate, că interzice desfășurarea de activității specifice societăților comerciale ( cu unele excepții), că prevede obligația autorităților locale de a asigura cu prioritate spații pentru sedile partidelor politice.

Pin It

Back to Top