Cooperativele

Noţiuni generale privind cooperativele

Conform legislaţiei în vigoare, o altă formă de organizare a activităţii de întreprinzător este cooperativa. Art. 171, Codul civil al Republicii Moldova, nr. 1107/2002 prevede că cooperativa este asociaţia benevolă de persoane fizice şi juridice, organizată pe principii corporative, în scopul favorizării şi garantării, prin acţiunile comune ale membrilor săi, a intereselor lor economice şi a altor interese legale.

Cooperativa este o formă de asociere liberă în care mai multe persoane organizează activităţi de producţie, de distribuţie, prestări de servicii şi de credit, bazată pe principiul întrajutorării. Această formă de asociere s-a născut încă în secolul trecut. Prima cooperativă a fost înfiinţată în anul 1844, în Anglia, la Roocherdale, după care s-au creat şi altele. În Franţa s-au fondat cooperative de producţie care îşi propuneau să efectueze în comun lucrări de construcţie sau să realizeze diferite produse pe care să le vândă, iar beneficiile rezultate să fie împărţite între asociaţi.

Cooperativele se deosebesc esenţial de alte forme organizatorico-juridice ale activităţii de întreprinzător. Membrii cooperativei nu sunt salariaţi, ei, ca şi asociaţii societăţilor comerciale, sunt în drept să participe la conducerea societăţii, dar spre deosebire de societăţile comerciale, membrii cooperativei sunt obligaţi să participe nemijlocit cu munca proprie în activitatea cooperativei. De asemenea, cooperativei îi este caracteristică egalitatea în drepturi a membrilor la conducerea ei (un membru – un singur vot) şi repartizarea profitului indiferent de cota de participare.

În actul constitutiv al cooperativei poate fi prevăzută participarea persoanelor juridice ca membri fondatori. Membrul colectiv, că şi oricare membru al cooperativei, dispune de un singur vot în cadrul organelor de conducere a cooperativei.

Codul civil al Republicii Moldova nu face o clasificare a cooperativelor, dar, pornind de la dispoziţiile legilor, şi anume: Legea cu privire la cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001; Legea cu privire la cooperativele de producţie nr. 1007/2002; Legea cooperaţiei de consum nr. 1252/2000, putem evidenţia următoarele tipuri de cooperative:

• cooperativa de producţie
• cooperativa de întreprinzător
• cooperativa de consum

Reieşind din dispoziţiile Legii cooperaţiei de consum, cooperativa de consum nu constituie persoană juridică cu scop lucrativ, din acest considerent vor fi examinate cooperativele de producţie şi de întreprinzător.

Cooperativa de producţie

Conform art. 1 al Legii cu privire la cooperativa de producţie nr. 1007/2002, cooperativa de producţie este o întreprindere înfiinţată de către 5 sau mai multe persoane, în scopul desfăşurării în comun a activităţii de producţie şi alte activităţi economice, bazate preponderent pe munca personală a membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia, denumite în continuare cotă de participare.

Cooperativa constituie o persoană juridică cu scop lucrativ. Cooperativa de producţie poate fi constituită de către persoane fizice care au atins vârsta de 16 ani, dar în număr nu mai mic de 5. Constituirea cooperativei are loc de către adunarea constitutivă. Adunarea de constituire are următoarele împuterniciri: alege organele de conducere a cooperativei; desemnează persoana care va îndeplini formalităţile înregistrării de stat a cooperativei, precum soluţionează şi alte probleme ce ţin de constituirea şi începutul activităţii cooperativei.

Hotărârile în cadrul adunării constitutive se iau cu votul a 2/3 din numărul total de fondatori. La adunarea constitutivă fiecare fondator are dreptul la un singur vot. Desfăşurarea adunării constitutive se notifică într-un proces-verbal, care este semnat de către preşedintele şi secretarul adunării.

Conform art. 9 al Legii cu privire la cooperativa de producţie nr. 1007/2002 şi art. 171 al Codului civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002, cooperativa dispune de un sigur act de constituire care este statutul. Statutul cooperativei de producţie trebuie să conţină următoarele clauze:

• denumirea şi sediul cooperativei;
• scopul şi obiectul cooperativei;
• condiţiile şi modul de primire în cooperativă şi de excludere din cooperativă, precum şi temeiurile şi procedura de excludere;
• modul de participare prin munca personală a membrilor cooperativei la activitatea acesteia;
• modul de retribuire a muncii membrilor cooperativei;
• mărimea minimă a cotei de participare, condiţiile şi termenele de depunere a aporturilor în contul acesteia, responsabilitatea pentru încălcarea obligaţiilor privind depunerea acestora, precum şi modul de evaluare a activităţii lor în natură în contul cotei;
• aporturile membrilor cooperativei în capitalul social, modul şi termenele de depunere a acestora;
• modul de reprezentare a cooperativei;
• modul de înstrăinare a cotei de participare;
• competenţa adunării generale şi modul de convocare a acesteia, cvorumul şi alte condiţii de validitate a hotărârilor adunării;
• competenţa, componenţa, modul de alegere şi funcţionare a consiliului cooperativei, comisiei de revizie, preşedintelui cooperativei şi altor organe de conducere ale cooperativei;
• modul de formare a capitalului social şi a rezervelor cooperativei;
• modul de distribuire a profitului net între membrii cooperativei;
• modul de acoperire a pierderilor de bilanţ ale cooperativei;
• lista întreprinderilor afiliate, filialelor şi a reprezentanţilor cooperativei;
• modul de reorganizare şi lichidare a cooperativelor.

În statut pot fi prevăzute şi alte clauze, care nu contravin legislaţiei în vigoare. O condiţie obligatorie pentru crearea cooperativei de producţie este formarea capitalului cooperativei. Capitalul social al cooperativei este format din aporturile aduse de către membrii cooperativei. În calitate de contribuţie pot servi mijloacele băneşti şi bunurile. Aportul în natură în contul cotei de participare poate fi transmis cooperativei cu titlu de proprietate sau cu titlu de folosinţă. Contribuţiile în contul cotei de participare pot fi făcute în rate, în termenul stabilit de statutul cooperativei, care nu poate depăşi un an de zile. Fiecare dintre aceste rate va fi cel puţin de 25% din mărimea cotei de participare.

Nu pot servi drept aporturi la capitalul social:

• evaluarea în bani a activităţii de constituire a cooperativei;
• bunurile imobile şi mobile neînregistrate, inclusiv rezultatele activităţii intelectuale supuse înregistrării de stat, precum şi casa de locuit, dacă este unică;
• bunurile al căror circuit civil este interzis sau limitat de actele legislative;
• terenurile agricole cu transmiterea documentului de proprietate.

În statutul cooperativei pot fi prevăzute şi alte bunuri, care nu pot constitui contribuţii la capitalul social. Conform Legii cu privire la cooperativa de producţie nr. 1007/2002, bunurile în natură pot fi transmise şi în folosinţă cooperativei de producţie, valoarea cărora se stabileşte conform mărimii de piaţă a plăţii de arendă.

Orice membru al cooperativei poate să deţină numai o cotă de participare. Mărimea cotei de participare nu poate depăşi 20 % din capitalul social al cooperativei. Mărimea cotei trebuie să fie divizibilă la 10.

Membrii cooperativei de producţie, în baza transmiterea aportului la capitalul social, nu dispun de dreptul de proprietate asupra patrimoniului cooperativei, ei au doar dreptul de creanţă.

Membrii cooperativei de producţie dispun de următoarele drepturi:

• să participe la conducerea societăţii, la adunările generale, să aleagă şi să fie aleşi în organele cooperativei;
• să participe cu munca proprie la activitatea cooperativei;
• să facă propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii cooperativei;
• să ceară convocarea adunării generale extraordinare sau a şedinţei consiliului cooperativei;
• să beneficieze de plăţi din profitul net al cooperativei;
• să beneficieze de facilităţi şi avantaje prevăzute pentru membrii cooperativei;
• să înstrăineze, să gajeze, să lase prin testament cota sa de participare;
• să aibă acces la orice informaţie privind activitatea cooperativei;
• să se retragă liber din cooperativă;
• să primească valoarea de participare, precum şi alte plăţi prevăzute de statut;
• să primească, în caz de lichidare a cooperativei, o parte din patrimoniul rămas după satisfacerea pretenţiilor creditorilor;

Membrii cooperativei pot dispune şi de alte drepturi, care nu contravin legislaţiei în vigoare şi sunt prevăzute în statutul cooperativei.

Paralel cu drepturile indicate mai sus, membrii cooperativei dispun de un şir de obligaţii:

• să depună taxa de intrare şi cota de participare în termenele şi mărimile prevăzute de statut;
• să informeze cooperativa despre orice modificare a datelor personale, introduse în statutul cooperativei;
• să poarte răspundere materială în conformitate cu legislaţia muncii;
• să respecte alte prevederi ale legislaţiei, statutului şi regulamentelor cooperativei, precum şi să execute hotărârile organelor ei.

În statutul cooperativei pot fi prevăzute şi alte obligaţii ale membrilor cooperativei de producţie.

La fel ca şi societăţile comerciale, cooperativa dispune de organe cu ajutorul cărora îşi desfăşoară activitatea. În conformitate cu art. 10 al Legii cu privire la cooperativa de producţie nr. 1007/2002, organele de conducere ale cooperativei sunt:

• adunarea generală a membrilor cooperativei
• consiliul de observatori al cooperativei
• comitetul de conducere al cooperativei
• comisia de revizie a cooperativei

Adunarea generală este organul suprem al cooperativei şi este formată din membrii cooperativei. Adunarea generală poate fi ordinară şi extraordinară. Adunarea generală ordinară se convoacă de preşedintele cooperativei la decizia consiliului cooperativei şi se desfăşoară în termenul stabilit de statutul cooperativei, însă nu mai târziu de 2 luni după expirarea exerciţiului financiar.

Adunarea generală extraordinară se convoacă de către preşedintele cooperativei în baza hotărârii adunării generale sau la decizia consiliului cooperativei: din iniţiativa consiliului sau la cererea comisiei de revizie, sau la cererea membrilor ce constituie cel puţin 25% din numărul total de membri ai cooperativei. Preşedintele cooperativei este obligat cel târziu cu 15 zile înainte de desfăşurarea adunării să informeze în scris membrii cooperativei despre convocarea adunării şi să plaseze anunţuri în oficiile cooperativei sau în alte locuri indicate în statutul cooperativei. Înştiinţarea trebuie să conţină: data, timpul, locul desfăşurării şi ordinea de zi. Şedinţele adunării generale sunt deliberative, dacă la ele sunt prezenţi mai mult de 50% din numărul total al membrilor cooperativei.

Dacă la adunare nu s-a prezentat numărul necesar de membri, ea va fi convocată repetat, nu mai devreme de 10 zile şi nu mai târziu de 30 de zile de la data adunării convocate iniţial.

Adunarea convocată repetat este deliberativă, dacă la ea sunt prezenţi cel puţin 1/3 din numărul total de membri ai cooperativei. Votarea la adunarea generală poate fi deschisă sau secretă. Decizia privind votarea secretă se adoptă de adunarea generală, cu votul deschis a cel puţin 50 din numărul membrilor prezenţi.

Hotărârile în cadrul adunării generale se iau cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenţi ai cooperativei, dacă în statut nu e prevăzut o cotă mai mare. Asupra problemelor ce ţin de modificarea condiţiilor de primire şi de excludere din cooperativă, schimbarea cotei de participare, reorganizarea şi lichidarea, hotărârile se iau cu votul a 2/3 din numărul total al membrilor cooperativei.

Pe parcursul desfăşurării adunării generale se întocmeşte un proces-verbal, în care se trec datele privitoare la membrii prezenţi ai cooperativei ordinea de zi şi alte informaţii relevante pentru cooperativă. Hotărârile adunării generale pot fi contestate în instanţa de judecată.

Consiliul cooperativei

Dacă numărul membrilor cooperativei depăşeşte 50 de persoane, în cadrul cooperativei obligatoriu se constituie consiliul cooperativei. Consiliul cooperativei se alege de către adunarea generală pe un termen de până la 3 ani, fiind format din cel puţin 3 persoane.

Consiliul cooperativei are următoarele împuterniciri:

• adoptă decizii privind convocarea adunării generale;
• adoptă decizii privind admiterea noilor membri;
• aprobă valoarea de piaţă a aporturilor în natură aduse de către membri;
• aprobă normativele de retribuire a muncii în cooperativă;
• prezintă adunării generale propuneri privind aderarea la uniunile de cooperative sau retragerea din ele;
• prezintă adunării generale avizul despre raportul financiar anual al cooperativei.

În statutul cooperativei pot fi prevăzute şi alte atribuţii ale consiliului care nu contravin legii. El îşi exercită atribuţiile sale în perioada dintre şedinţele adunării generale a cooperativei şi este responsabil în faţa adunării generale.

Consiliul cooperativei îşi desfăşoară activitatea în şedinţe, care pot fi ordinare şi extraordinare. Şedinţele ordinare se convoacă cel puţin o dată în trimestru, iar cele extraordinare se convoacă după necesitate. Şedinţele extraordinare pot fi convocate de către preşedintele cooperativei: din iniţiativă proprie; la cererea membrilor consiliului; la cererea comisiei de revizie sau la cererea membrilor cooperativei care constituie cel puţin 10 % din numărul lor total.

În statutul cooperativei se stabileşte cvorumul şedinţei cooperativei, care va constitui nu mai puţin de jumătate de membri aleşi ai consiliului. Fiecare membru al consiliului are un singur vot. Deciziile în cadrul consiliului se iau cu simpla majoritate de voturi ale membrilor săi.

Preşedintele cooperativei

Administrarea curentă a cooperativei se efectuează de către preşedintele cooperativei. Preşedintele cooperativei se alege de către adunarea generală pe un termen de 4 ani. În competenţa sa intră rezolvarea următoarelor probleme:

• asigurarea îndeplinirii hotărârilor adunării generale;
• asigurarea ţinerii evidenţii contabile a activităţii cooperativei;
• încheierea şi rezilierea contractelor individuale de muncă cu membrii şi salariaţii cooperativei;
• reprezentarea cooperativei în relaţiile cu terţele persoane.

Preşedintele cooperativei este responsabil în faţa consiliului cooperativei şi nu poate fi membru al consiliului cooperativei.

Comisia de revizie

Controlul asupra activităţii economico-financiare a cooperativei de producţie se efectuează de către comisia de revizie. Comisia de revizie se creează din cel puţin 3 persoane. Membri ai comisiei de revizie pot fi atât membrii cooperativei, cât şi persoanele terţe. Ei se aleg pe un termen de până la 3 ani. Comisia de revizie este în drept se efectueze atât controale ordinare (anuale) ale activităţii cooperativei, cât şi extraordinare. Controalele extraordinare pot fi efectuate din iniţiativa proprie a comisiei, la decizia adunării generale sau a consiliului, sau la cererea a cel puţin 10% din numărul total de membri.

Preşedintele cooperativei este obligat să prezinte comisiei de revizie toate materialele legate de activitatea economico-financiară a cooperativei, de asemenea să dea explicaţii verbale şi în scris privind activitatea cooperativei. În urma controlului efectuat, comisia de revizie întocmeşte un raport pe care îl prezintă adunării generale.

Funcţiile comisiei de revizie, în baza hotărârii adunării generale, pot fi transmise unei companii de audit. La fel ca şi societăţile comerciale, cooperativa poate fi supusă reorganizării prin fuziune, dezmembrare sau transformare. În baza hotărârii adunării generale sau instanţei de judecată, cooperativa poate fi lichidată sau supusă procedurii insolvabilităţii.

Cooperativa de întreprinzător

Noţiuni generale privind cooperativa de întreprinzător

O altă formă de organizare a activităţii de întreprinzător e posibilă prin intermediul cooperativei de întreprinzător. Conform Legii privind cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001, cooperativa de întreprinzător este o organizaţie comercială, cu statut de persoană juridică ai cărei membri sunt persoane juridice sau fizice, care practică activitatea de întreprinzător.

Această formă de organizare a activităţii de întreprinzător este nouă pentru Republica Moldova, venind să reglementeze relaţiile de întreprinzător în sfera agricolă. Specific formei date este faptul că membrii cooperativei trebuie să participe la relaţiile economice reciproce dintre membrii cooperativei şi cooperativă. Art. 4 din Legea privind cooperativa de întreprinzător nr. 73/2001, prevede că participarea la relaţiile economice cu cooperativa presupune procurarea de către membrii cooperativei a producţiei (serviciilor acesteia) sau livrarea (prestarea) către cooperativă de membrul acesteia a producţiei (serviciilor sale).

Un principiu de bază ce stă la constituirea cooperativei de întreprinzător este prevăzut în art. 6 din Legea privind cooperativa de întreprinzător nr. 73/2001, conform căruia cooperativa este obligată să livreze (presteze) cel puţin 50 la sută din volumul total al producţiei (serviciilor) proprii membrilor săi şi/sau să procure (să beneficieze) de la membrii săi cel puţin de 50 la sută din volumul total al producţiei procurate (serviciilor primite) de către cooperativă.

Dacă la expirarea perioadei de 3 luni condiţiile indicate mai sus nu sunt respectate, cooperativa urmează a fi reorganizată sau lichidată.

Constituirea cooperativei

Cooperativa de întreprinzător se constituie prin contractul de constituire şi statut. Cooperativa de întreprinzător se formează cu respectarea formalităţilor şi regulilor generale pentru crearea unei societăţi comerciale, dar prezintă unele reguli proprii. Aceste reguli specifice cooperativei de întreprinzător se referă la numărul membrilor, obiectul cooperativei de întreprinzător, capitalul social, aporturile membrilor, statutul cooperativei de întreprinzător. Cooperativa de întreprinzător parcurge următoarele etape de fondare: încheierea contractului constitutiv; transmiterea cotelor de participare la capitalul social; convocarea adunării constitutive; înregistrarea de stat a cooperativei.

Actele de constituire a cooperativei

Contractul de constituire trebuie să cuprindă menţiunile stipulate în art. 16 al Legii privind cooperativa de întreprinzător nr. 73/2001.

• Firma cooperativei de întreprinzător cuprinde denumirea deplină a cooperativei, cu sintagma „cooperativa de întreprinzător”, precum şi cea prescurtată „C.I.”. Sediul cooperativei se consideră sediul organului ei executiv.
• Genurile de activitate ale cooperativei pot fi: de prelucrare, de prestări de servicii, de economii şi împrumut, precum şi alte tipuri de activitate. Genul de activitate trebuie să fie licit şi moral.
• Termenul de activitate a cooperativei poate să fie unul determinat sau nedeterminat.
• Membrii cooperativei pot fi persoane fizice şi juridice, cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini sau apatrizi cu drept de reşedinţă în R.Moldova, cu capacitate de exerciţiu deplină, care practică activitatea de întreprinzător. Persoanele juridice pot fi cu sediul în Moldova sau în străinătate. Numărul membrilor fondatori ai cooperativei nu poate fi mai puţin de 5 persoane. Calitatea de membru se obţine prin participarea la constituirea cooperativei sau prin intrarea în cooperativă în baza cererii solicitantului şi a deciziei respective a consiliului cooperativei. În cadrul cooperativei pe lângă membri pot fi şi membri asociaţi, care nu sunt obligaţi să participe la relaţiile economice cu cooperativa, dar în schimb sunt obligaţi să achite cota preferenţială.
• Capitalul social al cooperativei se formează din capitalul propriu şi din capitalul împrumutat. Capitalul propriu al cooperativei se constituie din capitalul social, capitalul suplimentar, rezervele cooperativei, profitul nerepartizat, din subvenţii, donaţii, sponsorizări, precum şi din alte sume primite cu titlul gratuit. Mărimea capitalului social al cooperativei trebuie să fie egală cu valoarea cotelor, inclusiv a părţilor lor nevărsate ale tuturor membrilor şi membrilor asociaţiei ai cooperativei.
• Aporturile în capitalul social . Drept aporturi în capitalul social pot servi mijloacele băneşti şi patrimoniul nebănesc (bunuri). Aporturile nebăneşti pot fi transmise cooperativei cu titlul de proprietate sau folosinţă. Valoarea de piaţă a aportului nebănesc transmis cooperativei, cu titlu de folosinţă în contul cotei ordinare, se determină pornind de la mărimea de piaţă a plăţii de arendă şi termenele de utilizare a acestui aport, stabilite în contractul încheiat între membrul cooperativei şi cooperativă. Nu pot servi drept aporturi în contul cotei ordinare: evaluarea în bani a activităţilor privind constituirea cooperativei; bunurile imobile şi mobile neînregistrate, inclusiv produsele activităţii intelectuale pasibile înregistrării de stat, bunurile a căror participare în circuitul civil este interzisă sau limitată, împrumuturile primite de la cooperativă. Aporturile în contul cotei preferenţiale pot fi efectuate doar cu mijloace băneşti, mărimea cotelor ordinare şi a celor preferenţiale se exprimă în lei şi trebuie să fie divizibilă la 10. Mărimea totală a cotelor ordinare şi preferenţiale deţinute de un membru al cooperativei nu poate depăşi 20 la sută din capitalul social al acesteia; dacă mărimea cotelor deţinute de un membru al cooperativei depăşeşte plafonul de participare la capitalul social, consiliul cooperativei este obligat în termen de 6 luni să asigure micşorarea mărimii cotelor respective până la plafonul stabilit.

Cesiunea şi transmiterea părţilor sociale

Membrul cooperativei este în drept să vândă sau să cesioneze cota sa ordinară sau preferenţială altui membru sau unui membru asociat al cooperativei în modul stabilit de legislaţie sau statutul cooperativei. Cesiunea cotei ordinare unui terţ se admite doar cu acordul consiliului cooperativei care trebuie să fie dată în termen de o lună de la data depunerii concomitente a cererii de cesiune sau a cererii de procurare de către un terţ a acestei cote. În cazul dat, membrii cooperativei au dreptul de preemţiune asupra cotei care se cesionează, dacă statutul nu prevede altfel. Cesiunea cotei preferenţiale nu necesită acordul consiliului cooperativei.

Cota unui membru poate fi gajată, dacă acest fapt este prevăzut în statutul cooperativei şi dacă există consimţământul consiliului cooperativei sau al adunării generale.

Ieşirea din cooperativă

Art. 29 al Legii privind cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001 prevede dreptul membrului de a ieşi din cooperativă. Retragerea din cooperativă se efectuează în baza depunerii cererii către consiliul cooperativei, care o va examina în termen de o lună de zile de la data depunerii. În decizia consiliului se vor indica obligaţiile patrimoniale reciproce ale membrilor cooperativei şi ale cooperativei legate de restituirea valorii cotei, precum şi termenele executării acestora. Din momentul depunerii cererii, membrul cooperativei pierde dreptul de a fi membru al consiliului, al comisiei de revizie sau preşedinte al cooperativei. Dacă cererea de ieşire din cooperativă este depusă cu, cel puţin, 3 luni până la expirarea anului financiar curent, membrul cooperativei pierde calitatea de membru din prima zi a anului financiar următor.

Excluderea din cooperativă

Excluderea unui membru din cooperativă se efectuează prin decizia consiliului acesteia. Această atribuţie poate fi atribuită şi adunării generale, dacă consiliul nu este constituit şi acest fapt este prevăzut în statutul cooperativei. Membrii consiliului, ai comisiei de revizie, ai comisiei de arbitraj şi preşedintele cooperativei pot fi excluşi din cooperativă numai prin hotărârea adunării generale. Art. 30 din Legea privind cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001 prevede următoarele temeiuri de excludere, şi anume: persoana n-a avut dreptul să fie membru al cooperativei, adică nu corespunde cerinţelor prevăzute de art. 23 din Legea privind cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001; n-a preluat în decursul a 12 luni consecutive relaţiile economice cu cooperativa, după ce i-a fost suspendat dreptul de vot al membrului; comite încălcări în continuu după expirarea termenului rezonabil stabilit de consiliul cooperativei pentru înlăturarea acestora, fiind avertizat în scris de către consiliu cooperativei despre executarea sau neexecutarea necorespunzătoare a obligaţiilor sale; este concomitent şi membru al altei cooperative de profil similar, dacă, conform statutului, aceasta contravine intereselor cooperativei.

Membrul exclus din cooperativă pierde calitatea de membru din ziua adoptării deciziei de către organul abilitat al cooperativei. Decizia privind excluderea membrului din cooperativă poate fi contestată în cadrul adunării generale, iar hotărârea adunării generale poate fi atacată în instanţa de judecată.

Transmiterea cotei pe cale succesorală

Moştenitorul cotei membrului decedat al cooperativei poate să obţină calitatea de membru, dacă acest fapt a fost prevăzut în statutul cooperativei şi dacă în termen de 3 luni de la primirea certificatului privind dreptul de moştenire a depus cererea de intrare în cooperativă cu prezentarea probelor documentare referitoare la moştenirea cotei decedatului. Moştenitorul devine membru al cooperativei de la data decesului fostului membru al acesteia.

Statutul cooperativei

Statutul cooperativei, conform art. 17 din Legea privind cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001 trebuie să conţină următoarele clauze:

• mărimea minimă a capitalului propriu al cooperativei;
• drepturile, obligaţiile şi răspunderea cooperativei, a membrilor şi membrilor ei asociaţi;
• condiţiile şi modul de obţinere şi de retragere a calităţii de membru şi membru asociat al cooperativei;
• mărimea minimă şi modul de efectuare a aporturilor în contul cotelor iniţiale şi suplimentare, precum şi a cotei preferenţiale;
• modul de evaluare a aporturilor nebăneşti în capitalul social;
• modul de înstrăinare a cotelor;
• lista organelor cooperative, competenţa, modul de formare şi durata mandatului acestora;
• modul de votare la adunarea generală şi date privind numărul de voturi;
• modul de formare şi utilizare a rezervelor cooperativei;
• lista întreprinderilor afiliate;
• modul de contestare a deciziilor organelor cooperativei şi de soluţionare a litigiilor dintre membrii cooperativei, dintre aceştia din urmă şi cooperativă;
• temeiurile şi modul de reorganizare şi lichidare a cooperativei.

În statutul cooperativei pot fi incluse şi alte prevederi ce nu contravin actelor legislative.

Drepturile membrilor cooperativei

Membrii cooperativei dispun de următoarele drepturi:

• să participe la adunarea generală, să aleagă şi să fie aleşi în organele cooperativei;
• să aibă acces la informaţiile privind activitatea cooperativei prevăzute de lege sau statutul cooperativei;
• să beneficieze de rabaturi (adaosuri) cooperatiste, precum şi, după caz, de cote bonus şi de dobândă la împrumutul acordat de către ei cooperativei;
• să procure, în mod preferenţial, cotele ordinare (părţile acestora) care se cesionează, dacă acest privilegiu este prevăzut de statutul cooperativei;
• să înstrăineze, să gajeze, să lase prin testament cota lor ordinară (o parte a acesteia), precum şi să iasă din cooperativă la expirarea anului financiar, în modul stabilit de actele legislative, de statutul şi regulamentele respective ale cooperativei;
• să transforme, cu acordul consiliului cooperativei, cota ordinară (o parte a acesteia) în cotă preferenţială sau în împrumut acordat cooperativei;
• să transforme, cu acordul consiliului cooperativei, cota preferenţială (o parte a acesteia) sau împrumutul acordat cooperativei în cota lor suplimentară;
• să întreprindă alte acţiuni neinterzise de actele legislative sau statutul cooperativei.

Obligaţiile membrilor cooperativei

• să efectueze aportul în contul cotei iniţiale şi a cotelor suplimentare;
• să participe la relaţiile economice cu cooperativa;
• să informeze cooperativa privind orice schimbare în datele introduse în registrul membrilor cooperativei.

Drepturile membrilor asociaţi ai cooperativei

• să participe fără drept de vot la adunarea generală a cooperativei;
• să aibă acces la procesele-verbale şi la rapoartele financiare;
• să primească dividende;
• să procure în mod prioritar cota preferenţială;
• să înstrăineze, să gajeze şi să lase prin testament cota lor preferenţială;
• să transforme, cu acordul consiliului cooperativei, cota preferenţială în cotă ordinară;
• să transforme, cu acordul consiliului, împrumutul acordat cooperativei în partea cotei preferenţiale.

Obligaţiile membrilor asociaţi

• să informeze cooperativa despre orice schimbare în datele lor introduse în registrul membrilor cooperativei;
• să suporte riscul pentru obligaţiile cooperativei în limitele cotei lor preferenţiale.

Funcţionarea cooperativei de întreprinzător

Organizarea şi funcţionarea constituie o altă particularitate a cooperativei de întreprinzător. Organele cooperativei de întreprinzător sunt următoarele: adunarea generală, consiliul, preşedintele cooperativei şi comisia de revizie. Adunarea generală este organul de eliberare şi de decizie a cooperativei de întreprinzător. Ea exprimă voinţa socială şi ia hotărâri în problemele esenţiale ale activităţii cooperativei de întreprinzător.

Adunarea generală a membrilor cooperativei de întreprinzător poate fi ordinară şi extraordinară. Adunările generale ordinare se întrunesc, cel puţin, o dată pe an, de obicei la sfârşitul anului financiar, iar cea extraordinară – după necesitate.

Convocarea adunării cooperativei de întreprinzător

Adunarea generală anuală se convoacă prin decizia consiliului cooperativei şi se întruneşte în termen cel puţin de 50 de zile de la expirarea anului financiar. Adunarea generală extraordinară se convoacă de către preşedintele cooperativei, în baza deciziei consiliului cooperativei, luate din iniţiativa consiliului, la cererea comisiei de revizie sau a membrilor cooperativei, care deţin cel puţin 20 la sută din numărul total de voturi ale membrilor cooperativei.

Dacă preşedintele cooperativei nu convoacă în termen de 20 de zile adunarea generală extraordinară de la data adoptării deciziei consiliului, atunci va fi convocată de către consiliul cooperativei într-un termen ce nu va depăşi o lună de la data adoptării deciziei privind convocarea adunării. În cazul dacă consiliul nu convoacă adunarea generală extraordinară, aceasta va fi convocată de către comisia de revizie sau de membrii cooperativei.

Preşedintele cooperativei este obligat să înştiinţeze în scris fiecare membru al cooperativei cu cel puţin 15 zile până la întrunirea adunării generale sau să publice un aviz într-un organ de presă, stabilit în statutul cooperativei. Avizul trebuie să conţină informaţii privind: locul, data, ordinea de zi şi ora desfăşurării adunării generale.

Atribuţiile adunării generale

Adunarea generală, potrivit art. 42 din Legea privind cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001, are următoarele atribuţii:

• aprobă modificările şi completările statutului cooperativei, precum şi a statutului în redacţie nouă;
• stabileşte formele de desfăşurare a adunării generale şi modul de înştiinţare a membrilor cooperativei despre convocarea acesteia;
• aprobă modul de familiarizare a membrilor cooperativei cu materialele pentru ordinea de zi a adunării generale;
• adoptă direcţiile prioritare de activitate, precum şi bugetul cooperativei;
• aprobă regulamentul adunării generale, al consiliului, al comisiei de revizie, al comisiei de arbitraj, al preşedintelui cooperativei;
• alege şi revocă membrii consiliului, ai comisiei de revizie şi ai comisiei de arbitraj;
• aprobă modul de acordare a împrumuturilor membrilor cooperativei şi de primire a împrumuturilor de la aceştia;
• adoptă deciziile privind plasarea obligaţiunilor;
• stabileşte sursele şi mărimea defalcărilor în rezervele cooperativelor şi direcţiile de utilizare a acestora;
• aprobă normativele de repartizare a profitului net al cooperativei, precum şi a mărimii plăţii cuvenite membrilor cooperativei;
• vinde sau lichidează întreprinderile afiliate ori vinde cotele de participare a cooperativei la întreprinderile sale afiliate;
• constituie filiale şi reprezentanţe, aprobă regulamente pentru activitatea acestora, desemnează şi eliberează din funcţie conducătorii acestor filiale şi reprezentanţe;
• aprobă aderarea cooperativei la uniunile de întreprinderi sau retragerea din acestea;
• examinează raporturile financiare ale cooperativei, raportul consiliului, raportul comisiei de revizie, raportul preşedintelui cooperativei;
• examinează plângerile membrilor cooperativei împotriva acţiunilor preşedintelui sau ale consiliului cooperativei;
• hotărăşte reorganizarea şi lichidarea cooperativei.

Adunarea generală este în drept să examineze şi alte chestiuni ce nu ţin de competenţa ei, dar sânt transmise spre soluţionare de către consiliul sau preşedintele cooperativei.

Condiţiile cerute pentru deliberare şi decizie

Potrivit Legii privind cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001, hotărârile membrilor cooperativei se iau în cadrul adunării generale (art. 49 din Legea privind cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001). Aceasta înseamnă că membrii trebuie să participe la adunarea generală şi se ia parte la deliberare şi decizie. Fiecare membru al cooperativei deţine un singur vot în cadrul adunării generale, însă în unele cazuri statutul cooperativei poate prevedea dreptul unor membri, în baza hotărârii adunării generale, la două sau trei voturi, în cazul în care volumul efectiv de participare a acestor membri la relaţiile economice cu cooperativa depăşeşte considerabil volumul mediu de participare a altor membri ai cooperativei.

Adunarea generală anuală se consideră deliberativă, dacă la ea sunt reprezentate voturile a cel puţin jumătate din numărul total de voturi ale membrilor cooperativei. Dacă la adunarea generală nu este reprezentat numărul necesar de voturi, atunci se va convoca o nouă adunare repetat, însă numai devreme de 3 zile şi nu mai târziu de 30 zile de la data adunării convocate iniţial.

Adunarea generală repetată este deliberativă, dacă la ea sunt reprezentate cel puţin 1/3 din numărul total de voturi ale membrilor cooperativei.

Cu privire la exercitarea dreptului de vot în adunare, legea stabileşte anumite interdicţii, în cazul unui conflict de interese dintre membru şi cooperativă. Un membru nu poate exercita dreptul de vot în deliberările adunării generale referitoare la revocarea lui din funcţia eligibilă în cooperativă, tragerea lui la răspundere faţă de cooperativă, încheierea unei tranzacţii, excluderea lui din cooperativă (art. 48 din Legea privind cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001).

Hotărârile adunării generale

Hotărârile în cadrul adunării generale se adoptă cu majoritatea voturilor reprezentate în cadrul ei. Trebuie de menţionat că pentru anumite probleme, care privesc activitatea societăţii, legea impune condiţii speciale pentru luarea deciziilor. Art. 49 din Legea privind cooperativele de întreprinzător nr. 73/2001 prevede că pentru hotărârile ce au ca obiect modificarea sau completarea ordinii de zi a adunării generale, modificarea condiţiilor şi a modului de obţinere şi de retragere a calităţii de membru şi de membru asociat al cooperativei; schimbarea numărului de voturi de care dispune un membru al cooperativei; stabilirea obligaţiilor suplimentare pentru membrii cooperativei, modificarea mărimii minime a aporturilor în contul cotelor iniţiale şi suplimentare, precum şi în contul cotei preferenţiale, efectuarea vărsămintelor pentru acoperirea pierderilor de bilanţ ale cooperativei, reorganizarea, vânzarea sau lichidarea cooperativei, a întreprinderilor afiliate ale acesteia sau vânzarea cotei de coparticipare a cooperativei în întreprinderile ei afiliate sunt necesare 2/3 din voturile reprezentate la adunarea generală.

Hotărârile adunării generale sunt obligatorii pentru toţi membrii cooperativei.

Consiliul cooperativei

Consiliul cooperativei se constituie în cooperativele de întreprinzător, numărul membrilor căreia este mai mare de 30 de persoane. Statutul cooperativei poate să prevadă posibilitatea constituirii consiliului şi în cazul unui număr mai mic de membri ai cooperativei. Consiliul cooperativei este alcătuit din 3 persoane membri ai cooperativei, însă în statut poate fi prevăzut că o parte a consiliului cooperativei, ce constituie 1/5 din componenţa acestuia, poate fi desemnată din rândul persoanelor care nu sunt membri ai cooperativei. Membrii consiliului cooperativei se aleg pe un termen de 2 ani. De asemenea, în statut e posibil să se prevadă crearea de către adunarea generală a unei rezerve a consiliului cooperative pentru subrogarea conform deciziei consiliului a membrilor retraşi ai acestuia.

În fruntea consiliului se alege un preşedinte de către membrii consiliului sau de către adunarea generală.

Consiliul cooperativei are următoarele atribuţii:

• adoptă deciziile privind obţinerea calităţii de membru şi membru asociat al cooperativei şi de excludere din cooperativă;
• stabileşte mărimea cotelor suplimentare anuale;
• aprobă valoarea de piaţă a aporturilor nebăneşti în contul cotelor ordinare;
• înaintează propuneri adunării generale privind plata dividendelor şi calcularea cotelor bonus;
• prezintă adunării generale propuneri privind aderarea la uniunile de întreprinderi sau ieşirea din ele;
• prezintă adunării generale raporturi anuale privind activitatea sa şi a cooperativei;
• prezintă adunării generale avize la raportul financiar anual al cooperativei şi la raportul preşedintelui cooperativei.

Prin statutul cooperativei pot fi stabilite şi alte atribuţii ale consiliului care nu contravin legislaţiei.

Preşedintele cooperativei

Organ executiv unipersonal al cooperativei de întreprinzător este preşedintele. Preşedintele cooperativei se alege de către adunarea generală din rândurile membrilor cooperativei sau din rândul terţelor persoane pe un termen de 2 ani, dacă în statut nu sunt prevăzute alte clauze.

Preşedintele cooperativei are următoarele atribuţii:

• asigură îndeplinirea hotărârilor adunării generale şi a deciziilor consiliului cooperativei;
• asigură registrul membrilor cooperativei, precum şi ţinerea evidenţei contabile a activităţii economico-financiare a acesteia;
• angajează şi eliberează lucrători.

Preşedintele cooperativei poartă răspunderea solidară faţă de cooperativă împreună cu predecesorii săi, dacă cunosc informaţii despre încălcările săvârşite de către ultimii şi nu le-au adus la cunoştinţă comisiei de revizie.

Comisia de revizie

Organul de control al cooperativei de întreprinzător este comisia de revizie. Comisia de revizie este constituită din trei persoane, care sunt desemnate pe un termen de la 2 la 5 ani. În cazul în care numărul membrilor cooperativei nu depăşeşte 30 de persoane, poate fi ales un singur revizor. Membri ai comisiei pot fi atât membri ai cooperativei, cât şi alte persoane. Nu pot fi membri ai comisiei membrii consiliului cooperativei, comisiei de arbitraj; preşedintele cooperativei, precum şi persoanele care nu posedă calificare în contabilitate, finanţe, economie sau drept; gestionarii cooperativei şi persoanele care ţin evidenţa contabilă în cooperativă.

Membrii comisiei de revizie poartă răspundere pentru incorectitudinea avizelor întocmite de ei şi pentru divulgarea informaţiilor ce prezintă secretul comercial al cooperativei.

Comisia de arbitraj

În cadrul cooperativei de întreprinzător poate fi creată o comisie de arbitraj. Comisia de arbitraj se constituie de către adunarea generală şi este alcătuită din cel puţin 3 persoane, una dintre ele obligatoriu trebuie să fie jurist, cu experienţă în domeniu. Membri ai comisiei de arbitraj nu pot fi membrii consiliului cooperativei; preşedintele cooperativei; contabilul-şef şi locţiitorii acestuia; persoanele necalificate în drept, economie, finanţe sau contabilitate. Comisia de arbitraj examinează contestările la deciziile organelor cooperativei, de asemenea, ea este în drept să soluţioneze litigiile dintre membrii cooperativei, precum şi dintre aceştia şi cooperativă, dacă părţile în litigiu au încheiat acordul de arbitraj.

Contestarea în comisia de arbitraj a deciziilor organelor cooperativei nu constituie un element pentru contestarea acestora în organele ierarhic superioare ale cooperativei sau în instanţa judecătorească.

Fondurile cooperativei

Cooperativa este obligată să-şi formeze un capital de rezervă. Capitalul de rezervă al cooperativei este destinat pentru acoperirea pierderilor de bilanţ ale acesteia. El se formează prin defalcările anuale din profitul net al cooperativei. Mărimea defalcărilor sau alocaţiilor se aprobă de către adunarea generală. Pe lângă capitalul de rezervă, cooperativa mai este obligată să-şi creeze un fond de dezvoltare. Fondul de dezvoltare al cooperativei este destinat pentru dezvoltarea producţiei sale şi se formează prin defalcări anuale din profitul net al cooperativei. În statutul cooperativei se poate prevedea formarea fondului indivizibil şi a unui fond de risc. Fondul de risc este destinat pentru a acoperi pierderile valorii reale, a cotelor din cauza inflaţiei sau în cazul de forţă majoră. Fondul indivizibil al cooperativei nu se distribuie membrilor cooperativei.

Distribuirea profitului net al cooperativei

Profitul net al cooperativei se distribuie în următoarea succesiune: plata dividendelor; acoperirea pierderilor de bilanţ; defalcările în rezervele cooperativei; calcularea cotelor bonus; defalcările pentru alte scopuri.

Scopul persoanei juridice cu scop lucrativ este de a obţine profit. De asemenea şi cooperativa este creată pentru obţinerea profitului. În situaţia în care cooperativa nu are pierderi de bilanţ, este solvabilă şi capitalul propriu nu este mai mic decât capitalul social, ea poate anunţa plata dividendelor membrilor cooperativei. Dividendele se plătesc în mijloace băneşti, iar cu acordul consiliului cooperativei pot fi achitate în patrimoniu nebănesc. Dividendele se plătesc în termen de 6 luni de zile de la data declarării lor de către adunarea generală. Mărimea dividendelor se determină proporţional mărimii cotei preferenţiale şi perioadei de timp pe parcursul căreia cota a fost folosită de cooperativă, în anul pentru care se anunţă dividendele.

În cazul, în care membrul cooperativei care deţine cota preferenţială n-a achitat integral cota sa suplimentară, dividendele ce i-au fost calculate se utilizează pentru stingerea datoriei la achitarea acestei cote. Dividendele deţinătorului cotei preferenţiale pot fi transformate, la cererea lui, în baza de contract al părţii a cotei acesteia sau în împrumutul acordat cooperativei.

Pierderile de bilanţ ale cooperativei care nu au fost raportate de către aceasta pe anii următori, se acoperă din contul profitului cooperativei nerepartizat în anii precedenţi, apoi din contul rezervelor stabilite de statutul cooperativei. În cazul în care mijloacele financiare nu sunt insuficiente pentru acoperirea pierderilor de bilanţ ale cooperativei, în baza hotărârii adunării generale în acest scop pot fi micşorate toate cotele ordinare. De asemenea, poate fi prevăzut în statut, pentru acoperirea pierderilor, efectuarea de vărsăminte în baza hotărârii adunării generale şi acordul fiecărui membru al cooperativei.

Mărimea vărsămintelor se calculează proporţional volumului efectiv de participare a membrilor cooperativei la relaţiile economice cu aceasta. Partea capitalului social al cooperativei, folosită pentru acoperirea pierderilor de bilanţ, se restituie din profitul net al cooperativei, care va fi obţinut în anii următori.