Curtea Constituțională a României
- Detalii
- Categorie: Drept constituţional
- Accesări: 2,633
Controlul constituționalității legilor în România
Sediul materiei
În România controlul constituționalității legilor își găsește reglementarea în art. 142-147 din Constituție, precum și în Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Caracterizarea Curții Constituționale
Curtea Constituțională este o autoritate publică politico-jurisdicțională.
Caracterul politic rezultă din modul de desemnare a membrilor Curții
Constituționale, precum și din natura unor atribuții.
Caracterul jurisdicțional rezultă din principiile de organizare și funcționare ( independența și inamovibilitatea judecătorilor) , precum și din atribuții și proceduri.
Caracterizarea Curții Constituționale rezultă din dispozițiile art. 142 alin. (1) din Constituție, care arată că este garantul supremației Constituției. Pentru caracterizarea Curții Constituționale sunt de asemenea interesante dispozițiile legale potrivit cărora aceasta este unica autoritate jurisdicțională constituțională din România și este independentă față de orice altă autoritate publică, iar competența sa nu poate fi contestată de nici o altă autoritate publică.
Actele supuse controlului de constituționalitate
Intră în sfera controlului de constituționalitate următoarele acte:
Legile - cu privire la controlul legilor se desprind două situații:
- a) Controlul prealabil (a priori) care se exercită asupra legilor votate de către parlament, dar înaintea promulgării lor de către Președintele României.
- b) Controlul posteriori ( a posteriori) acest control se exercită asupra legilor intrate în vigoare pe cale excepției de neconstituționalitate.
Tratatele sau alte acorduri internaționale - activitate de control care se realizează în cadrul procedurii de ratificare a tratatelor sau altor acorduri internaționale și constă în verificarea conformității acestora cu prevederile constituționale anterior aprobării acestora de către parlament.
Inițiativa de revizuire a Constituției - sunt supuse acestui control legile de revizuire a constituției în scopul de a verifica dacă inițiativele de revizuire a constituției sunt făcute cu respectarea art. 150 și 152 din Constituție, unde sunt prevăzute limitele revizuirii.
Regulamentele Parlamentului - este un control posterior (sancționator) care se realizează la sesizarea unui din președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau cel puțin 25 de senatori.
Ordonanțele guvernului - sunt supuse controlului de constituționalitate prin procedeul excepției de neconstituționalitate întrucât conțin norme cu putere de lege.
Inițiativele legislative populare - sunt verificate sub aspectul respectării regulilor constituționale.
Alte atribuții ale Curții Constituționale
Atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și de confirmare a rezultatelor sufragiului
În exercitarea acestei atribuții Curtea Constituțională este atât o autoritate de înregistrare și expediere a operațiunilor electorale cât și o autoritate de verificare a respectării dispozițiilor constituționale și legale în procedura de alegere a Președintelui României.
Aceste atribuții constituționale ale Curții Constituționale sunt detaliat reglementate în legea privind alegerea Președintelui României.
Constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României și comunicarea celor constatate Parlamentului și Guvernului
În anumite situații clar stabilite în Constituție, apare necesitatea asigurării
interimatului în funcția de Președinte al României, deoarece titularul nu mai poate exercita prerogativele de conducere. Constatarea împrejurărilor care justifică interimatul, această soluție provizorie care asigură continuitatea funcției, revine Curții Constituționale.
Avizarea propunerii de suspendare din funcție a Președintelui României
Constituția prevede posibilitatea suspendării din funcție a Președintelui României în cazul în care acesta săvârșește fapte grave prin încălcarea prevederilor constituționale. Într-o asemenea situație în care decide Parlamentul se cere avizul consultativ al Curții Constituționale.
Atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și de a confirma rezultatele acestuia
Potrivit Constituției referendumul se poate organiza în următoarele situații: la cererea Președintelui României, după consultarea Parlamentului, în probleme de interes național; pentru demiterea Președintelui României; pentru aprobarea revizuii Constituției. Curții Constituționale îi revine atribuția de a veghea la respectarea procedurii referendare.
Rezolvarea contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic
Potrivit art. 40 din Constituție sunt neconstituționale partidele politice sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranității, a integrității sau independenței României. Constatarea neconstituționalității unui partid politic revine Curții Constituționale.
Soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice
Această atribuție se exercită la sesizarea Președintelui României, a unui a din președinții celor două Camere, a primului ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
Această atribuție privește toate autoritățile publice de la nivel central prin care se realizează puterea legiuitoare, ce executivă și cea judecătorească și se limitează doar la conflictele juridice de natură constituțională, neincluzându-le și pe cele de natură politică sau pe cele care nu sunt de rang constituțional.
Alte atribuții
După revizuirea Constituției din 1991, în actuala Constituție a României s-a creat posibilitatea legiuitorului constituant de a stabili prin lege organică, pe lângă atribuțiile expres prevăzute în Constituție și alte atribuții ale Curții Constituționale.
Procedura în fața Curții Constituționale
Procedura Curții Constituționale este stabilită prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și se completează, atunci când este compatibilă, cu regulile procedurii civile, compatibilitatea hotărându-se numai de către Curte.
Câteva reguli generale trebuie menționate și anume:
- sesizarea Curții Constituționale se face numai în scris și motivat;
- plenul Curții Constituționale este legal constituit numai dacă sunt prezenții două treimi din numărul judecătorilor;
- actele Curții se adoptă cu votul majorității judecătorilor;
- ședințele Curții sunt publice afară de cazul când , din motive întemeiate, Curtea hotărăște ședința secretă;
- părțile au acces la lucrările dosarului; autoritățile publice, instituțiile regiile autonome, societățile comerciale ori alte organizații au obligația să comunice Curții, la cerea acesteia, informațiile, documentele și datele pe care le dețin;
- cererile adresate Curții sunt scutite de taxă de timbru.
Procedura controlului constituționalității legilor
Procedura în cazul controlului prealabil de constituționalitate
Această procedură privește controlul prealabil, adică cel efectuat înainte de promulgarea legii.
Această procedură de control poate fi realizată numai la sesizarea subiecților stabiliții prin Constituție ( vezi art. 146 lit. a). Ea nu se poate sesiza din oficiu.
Sesizarea este scrisă și motivată iar în legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale sunt stabilite detalii procedurale pentru ca cei îndreptățiții la sesizare să ia cunoștință de conținutul legii.
În exercițiul acestei procedurii Curea are obligația să comunice sesizarea tuturor celorlalte autorități care pot să-și exprime un punct de vedere scris la data fixată pentru dezbatere.
Soluționarea sesizării se realizează prin dezbaterea sa în plenul Curții. Judecătorii dezbat și se pronunță asupra prevederilor menționate în sesizare sau a celor de care în mod necesar și evident nu pot fi disociate. Ei nu își pot extinde controlul asupra întregii legi.
În urma deliberării Curtea decide cu votul majorității judecătorilor iar decizia se comunică Președintelui României, pentru ca procedura de elaborare a legii să se definitiveze. Dacă prin decizie s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor legale, decizia se comunică Președinților Camerelor Parlamentare pentru a se deschide procedura prevăzută de art. 147 alin 1 din Constituție. Decizia se publică în Monitorul Oficial al României.
Procedura în cazul judecării excepției de neconstituționalitate
Acest control se realizează asupra unei legii intrate în vigoare, de aceea este un control de apărare a drepturilor și libertăților și un control defensiv, care așteaptă ca să se aplice legea.
Această excepție poate fi ridicată numai cu ocazia judecării unui litigiu în fața instanțelor judecătorești și poate fi invocată de către părții, instanța din oficiu sau de Avocatul poporului, și numai dacă de ea depinde judecarea cauzei.
Instanța va dispune acest lucru printr-o încheiere, însoțită de dovezi, în care sunt cuprinse punctele de vedere ale părților pentru susținerea și combaterea excepției și opinia instanței.
Potrivit art. 30 din Legea nr. 4771992, primind sesizarea, președintele Curții Constituționale desemnează pe unul din judecători ca raportor.
Încheierea prin care a fost sesizată curtea este comunicată președinților Camerelor Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului indicându-le data până la care pot să trimită punctul lor de vedere.
Cauza se judecă pe baza raportului prezentat de judecătorul raportor, a încheierii de sesizare a curții, a punctelor de vedere prezentate, a probelor administrate, a susținerilor părților, cu citarea acestora și a Ministerului Public. Părțile pot fi asistate prin avocații cu drept de a pleda la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Curtea hotărăște cu majoritatea de voturi. Deciziile prin care se constată neconstituționalitatea unor prevederi legale se comunică celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. Toate deciziile se Publică în Monitorul oficial al României. De la data publicării deciziile sunt general - obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Procedura controlului constituționalității tratatelor și altor acorduri internaționale
Acesta este un control preventiv iar procedura aplicată este cea aplicată și în cazul controlului constituționalității legilor înainte de intrarea lor în vigoare.
Procedura controlului constituționalității inițiativelor de revizuire a Constituției
Înainte de sesizarea Parlamentului, proiectul de se depune la Curtea Constituțională, care este obligată ca în termen de 10 zile să se pronunțe asupra constituționalității sale. Proiectul legii sau propunerea legislativă se prezintă Parlamentului numai împreună cu decizia Curții Constituționale.
Procedura controlului constituționalității regulamentelor Parlamentului
Sesizarea Curții Constituționale poate fi făcută de către unul din președinții celor două Camere ale Parlamentului, un grup parlamentar ori un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.
Dacă sesizarea provine de la parlamentari, Curtea Constituțională o comunică în termen de 24 de ore de la înregistrare, președinților celor două Camere, cu precizarea date când va avea loc dezbaterea. Până la această dată se pot trimite Curții punctele de vedre ale birourilor Camerelor. Soluționarea cauzei se face în plen, iar deciziile se iau cu votul majorității judecătorilor.
Decizia se comunică și Camerei al cărui regulament a format obiectul cauzei și se publică în Monitorul Oficial.
Procedura controlului constituționalității ordonanțelor Guvernului
Față de natura și procedura emiterii ordonanțelor guvernului, controlul constituționalității lor este și nu poate fi decât un control posterior. Acest control se realizează prin mijlocirea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost aceasta explicată la legi.
Procedura de constatare a existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte la României.
Această procedură diferă în funcție de situațiile în care intervine interimatul funcției și anume:
- în caz de vacanță a funcției procedura se declanșează la cererea președintelui unei din Camerele parlamentului sau a președintelui interimar;
- în caz de suspendare din funcție cerea pentru constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul se face de președintele care a condus ședințele comune ale celor două Camere ale Parlamentului, în baza hotărârii adoptată în ședință comună;
- dacă interimatul se datorează imposibilității temporare de a-și exercita funcția cererea se face de Președintele României sau de președintele uneia din cele două Camere.
Cererea pentru constatare trebuie însoțită de dovezile necesare, iar constatarea acestor împrejurării se face în plenul Curții, cu votul majorității judecătorilor.
Procedura avizării suspendării din funcție a Președintelui României
Sesizarea curții revine președintelui care a condus ședința comună a celor
două Camere ale Parlamentului, care va trimite în copie propunerea de suspendare din funcție împreună cu dovezile pe care se întemeiază.
Curtea constituțională emite avizul în plenul său, cu votul majorității judecătorilor, în urma examinării și aprecierii raportului prezentat de trei judecători raportori, a propunerii de suspendare și a dovezilor existente.
Procedura controlului constituționalității partidelor politice
Sesizarea Curții se poate face printr-o contestație motivată, însoțită de dovezi, făcută de către președintele uneia din cele două Camere ale Parlamentului formulată pe baza unei hotărâri adoptată de Cameră sau de Guvern.
Judecătorul raportor comunică partidului politic sesizarea însoțită de dovezi precizându-i data până la care poate depune un memoriu însoțit de dovezile corespunzătoare.
Dup soluționarea sesizării în plenul curții decizia se ia cu votul majorității judecătorilor. Ea nu este supusă nici unei căi de atac și se publică în Monitorul oficial la României.
Procedura soluționării conflictelor juridice de natură constituțională
Această nouă atribuție a Curții Constituționale este reglementată detaliat prin legea de modificată de organizare și funcționare a Curți Constituționale. Fiind vorba de atribuții ce vizează principalele autorități ale statului sesizarea revine Președintelui României, unui din președinții celor două Camere ale Parlamentului, primului ministru sau Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
Alte proceduri
Procedurile sunt cele stabilite prin legile din aceste domenii și anume: inițiativelor legislative populare, vegherea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmarea rezultatelor sufragiului, vegherea la respectarea proceduri de organizare și desfășurare a referendumului și confirmarea rezultatului acestuia.
Actele Curții Constituționale si efectele juridice
Denumirea actelor Curții constituționale
Constituția nominalizează două acte juridice și anume decizia și avizul. Față de realitatea că avizul consultativ intervine numai în situația expres și limitativ prevăzută de art. 144 lit. h9 din Constituție ( la propunerea de suspendare din funcție) s-ar putea interpreta că toate celelalte acte juridice ale Curții Constituționale îmbracă forma deciziilor care potrivit art. 147 alin. 4 sunt obligatorii.
Alăturat acestor acte legea de organizare și funcționare a Curții constituționale adaugă și hotărârile.
Efecte juridice
Efectele juridice ale actelor Curții Constituționale trebuie apreciate în funcție de situațiile în care intervin.
Astfel, deciziile date în cazul obiecțiilor și excepțiilor de neconstituționalitate au ca rezultat obligarea Parlamentului sau Guvernului, după caz, de apune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Până la realizarea acestei obligații prevederile legale constatate ca fiind neconstituționale rămân în vigoare, dar se suspendă. Dup 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții, dacă obligația susmenționată nu a fost realizată, legile și ordonanțele respective își încetează efectele.
În cazul controlului prealabil Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile constatate neconstituționale pentru a le pune de acord cu deciziile Curții Constituționale.
În cazul constatării neconstituționalității unui acord sau tratat internațional, acesta nu mai poate fi ratificat.
Deciziile Curții Constituționale emise cu privire la inițiativele de revizuire a Constituției nu pot depăși forța juridică a unui aviz.
În cazul constatării neconstituționalității Regulamentelor Parlamentelor deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii.
Efectele juridice ale deciziilor Curții Constituționale privind neconstituționalitatea unui partid politic constau în radierea partidului politic din evidențele partidelor legal constituite.