Test grilă Cercetări de marketing Varianta 1

Detalii: Categorie: Teste Mrketing; Ultima actualizare: Aug 22, 2020; Scris de Conspecte Team; Accesări: 1,382

1) Care din următoarele afirmaţii cu privire la cercetările exploratorii sunt adevărate?

a) se interpun între activitatea de descoperire a temei de cercetat şi activitatea de definire riguroasă a acesteia;

b) au rolul de a caracteriza caracteristicile fenomenelor de marketing;

c) urmăresc să determine amploarea diferenţelor dintre diferitele segmente sau grupuri de consumatori;

d) cercetări descriptive şi cercetări exploratorii;

e) utilizează metode de analiză ce depind de obiectivele avute în vedere;

2) Care este prima etapă în procesul cercetărilor de marketing?

a) definirea problemei;

b) stabilirea obiectivelor cercetării;

c) evaluarea oportunităţii cercetării;

d) elaborarea chestionarelor;

e) analiza datelor;

3) Care dintre următoarele operaţiuni nu sunt prezente în etapa de analiză a datelor?

a) corectitudinea clasificărilor cerute;

b) identificarea greşelilor făcute de operator;

c) codificarea datelor;

d) colectarea datelor;

e) prelucrarea statistică a datelor;

4) Pentru a observa tipuri de comportamente ascunse, cum este comportamentul din trecut, se foloseşte:

a) observaţie disimulată;

b) observaţie nedisimulată;

c) observaţie directă;

d) observaţie indirectă;

e) observaţie mecanică;

5) Care din următoarele afirmaţii referitoare la observaţia structurată sunt adevărate?

a) nu impune nici o restricţie asupra a ceea ce ar putea nota cercetătorul;

b) cercetătorul identifică în prealabil care comportamente vor fi observate şi înregistrate;

c) observatorul doar priveşte situaţia şi înregistrează ceea ce apreciază a fi interesant sau relevant;

d) în acest caz, subiectul nu este conştient că el sau ea este observat/ă;

e) cercetătorul doreşte să observe comportamentul aşa cum se manifestă în realitate;

6) Care din următoarele afirmaţii cu privire la chestionare este falsă?

a) reprezintă o colecţie de întrebări adresate cu scopul de a culege date;

b) trebuie să fie clare;

c) trebuie să fie folositoare;

d) trebuie să fie stimulative;

e) trebuie să aibă un limbaj tehnic;

7) Documentul care conține rezumatul informațiilor furnizate de participanţii la un focus grup se numeşte:

a) procesul verbal al focus grupului;

b) raportul focus grupului;

c) fișa de observare a participanţilor;

d) caracteristicile de cercetare calitativă;

e) infogrupul general;

8) Un set de întrebări experimentale adresate unui subiect de către un intervievator pregătit, pentru a-şi face o idee despre ceea ce subiectul crede despre ceva defineşte

a) analiza de protocol;

b) focus grupul;

c) testul de asociere a cuvintelor;

d) jocul de roluri;

e) interviul în profunzime;

9) Procesul de investigare a tuturor membrilor unei populații constituie:

a) cadrul de eșantionare;

b) recensământul;

c) eșantionul;

d) eșantionul reprezentativ;

e) anchetă prin sondaj;

10) Eșantionarea aleatoare simplă se poate face în două modalități, și anume:

a) proporțională și neproporțională;

b) cu bila revenită și cu bila nerevenită;

c) reprezentativă și nereprezentativă;

d) logică și în cote;

e) directă și din aproape în aproape;

11) Eșantionarea zonală multistadială presupune:

a) folosirea unei metode non-probabilistice de eșantionare;

b) folosirea obligatorie a variantei cu bila revenită;

c) intervievarea unor persoane aflate în magazin sau pe stradă;

d) selectarea componentelor eșantionului pe baza unui raționament;

e) folosirea combinată a două sau mai multe metode aleatoare de eșantionare.

12) Atributele indivizilor unei populații, cum ar fi vârsta, sexul sau naționalitatea, se mai numesc:

a) statistica populației;

b) parametrii populației;

c) estimatori;

d) parametrii eșantionului;

e) inferențe;

13) Acuratețea unui chestionar presupune:

a) eroare minimă de eșantionare;

b) obținerea unei informații fidele, valabile și precise;

c) valabilitatea îndelungată a informațiilor culese;

d) posibilitatea transformării itemilor în variabile măsurabile;

e) culegerea numai a informațiilor necesare rezolvării problemei de marketing;

14) Studiul periodic ce redă evoluția unor indici legați de imagine, marcă, cotă de popularitate poartă numele de:

a) panel mixt;

b) anchetă industrială;

c) anchetă prin poștă;

d) anchetă tip „barometru”;

e) interviu personal direct;

15) Ancheta prin calculator are ca avantaj:

a) posibilitatea includerii oricărui tip de întrebări;

b) este puțin costisitoare;

c) posibilitatea de a formula un chestionar lung;

d) selectarea în cadrul eșantionului doar a persoanelor pasionate de tehnologie;

e) rata de răspuns apropiată de 100%;

16) O anchetă preliminară asupra consumului mediu anual de carne din România, realizată pe un eşantion de 36 persoane, a identificat o medie de 64 kg cu o abatere standard de 16.8 kg. Care este intervalul de încredere în care se găseşte media consumului anual de carne, cu o probabilitate de 95%? (z = ± 1.96).

a) (58.51 ; 69.49);

b) (57.85 ; 70.15);

c) (24.12 ; 35.88);

d) (12.64 ; 23.35);

e) (89.12 ; 100.88);

17) În urma unui studiu preliminar cu privire la intenţia de instalare a unei centrale termice, realizat pe un eşantion de 324 de persoane, 45 de persoane au exprimat intenţia să monteze centrale în următorii doi ani. Să se determine volumul eşantionului care asigură estimarea acestei proporţii cu o marjă de eroare de cel mult 2% şi o probabilitate de 95% (z = ± 1.96).

a) 985 persoane;

b) 1120 persoane;

c) 1150 persoane;

d) 1085 persoane;

e) 1067 persoane;

18) Într-o publicaţie se afirmă că noul sortiment de cafea Jacobs este apreciat de 30% dintre cei care l-au încercat. Directorul de marketing al firmei apreciază că realitatea este diferită. Pentru aceasta, el realizează un studiu pe un eşantion de 324 persoane şi constată că 115 persoane apreciază noul Jacobs. Cine are dreptate, publicaţia sau directorul de marketing (z = ± 1.96)?

a) Directorul de marketing deoarece se acceptă ipoteza nulă;

b) Directorul de marketing deoarece se respinge ipoteza nulă;

c) Directorul de marketing deoarece a realizat un studiu pe un eşantion reprezentativ;

d) Publicaţia deoarece se acceptă ipoteza nulă;

e) Publicaţia deoarece se respinge ipoteza nulă;

19) Seful raionului de produse alimentare consideră că zilnic se vând 120 de cutii de muştar. Directorul general consideră că volumul vânzărilor este mai mic, astfel că înregistrează vânzările timp de 36 de zile consecutive, obţinând o medie de 117 de cutii vândute zilnic, cu o abatere de 29 de cutii. Cine are dreptate (z = - 1.64)?

a) Seful raionului întrucât z_c = - 0.62, se acceptă ipoteza nulă;

b) Directorul general întrucât z_c = 0.41, se respinge ipoteza nulă;

c) Seful raionului întrucât z_c = 1.65, se acceptă ipoteza nulă;

d) Directorul general întrucât z_c = - 0.62, se respinge ipoteza nulă;

e) Seful raionului întrucât z_c = - 0.62, se acceptă ipoteza alternativă.

20) În cursul unei anchete vizând evaluarea notorietăţii unei mărci de parfum, din 100 de respondenţi, 38 declară că au auzit de marca respectivă. Producătorul lansează o campanie publicitară în mass-media, după care comandă o nouă anchetă asupra notorietăţii. De această dată, din 144 de respondenţi 72 declară că au auzit de marcă. Se poate afirma, cu o probabilitate de 95% că a avut loc o creştere a notorietăţii mărcii datorate campaniei publicitare (z=1.64)?

a) Notorietatea mărcii a crescut, z_c = 2.4;

b) Notorietatea mărcii a scăzut, z_c = 2.4;

c) Diferenţa de notorietate este nesemnificativă statistic, z_c = 1.23;

d) Notorietatea mărcii a scăzut, z_c = - 2.4;

e) Notorietatea mărcii a scăzut, z_c = -1.23;

Test grilă Cercetări de marketing Varianta 1

Share on

Teste de Autoevaluare