Test grilă Cercetări de marketing Varianta 3

Detalii: Categorie: Teste Mrketing; Ultima actualizare: Aug 24, 2020; Scris de Conspecte Team; Accesări: 1,901

1) În funcţie de natura problemei, se pot distinge următoarele tipuri de cercetări de marketing:

a) cercetări exploratorii, descriptive, explicative şi cauzale;

b) cercetări exploratorii, descriptive, fundamentale şi cauzale;

c) cercetări exploratorii, descriptive, cauzale şi instrumentale;

d) cercetări pure, aplicative, cauzale şi descriptive;

e) cercetări fundamentale şi aplicative;

2) Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate în cazul cercetărilor calitative?

a) au rolul de a defini şi evalua sub aspectul dimensiunilor lor, aspectele relevante ale cercetării;

b) întrebările specifice sunt: câţi ? câte ? cât ? când ? unde?;

c) întrebările specifice sunt cele de genul: de ce? cum? în ce condiţii?;

d) devin necesare atunci când se doreşte a se cunoaşte, caracteriza şi cuantifica segmentele de piaţă pentru bunuri aflate în diferite faze ale ciclului de viaţă;

e) întrebările specifice sunt: câţi ? câte ? cât ? de ce?;

3) Care dintre următoarele etape precede etapa de elaborare a chestionarelor?

a) raportul privind cercetarea de marketing;

b) analiza datelor;

c) determinarea planului de eşantionare;

d) stabilirea metodelor de colectare a datelor;

e) identificarea surselor de informaţii;

4) Observarea comportamentului în timpul producerii sale se numeşte:

a) observaţie disimulată;

b) observaţie nedisimulată;

c) observaţie directă;

d) observaţie indirectă;

e) observaţie mecanică;

5) Geamurile tip oglindă şi camerele ascunse sunt câteva din modalităţile folosite în:

a) observaţia nedisimulată;

b) observaţia mecanica;

c) observaţia umană;

d) observaţia directă;

e) observaţia disimulată.

6) Avantajele datelor observaţionale constă în faptul că:

a) oferă cercetătorului o analiză de profunzime şi nu raportată în comportamente;

b) reprezentativitatea este întotdeauna asigurată;

c) permit observarea motivaţiilor;

d) permit observarea intenţiilor;

e) cercetătorul are capacitatea de a vedea dincolo de comportamentul observat;

7) Focus grupurile netradiţionale:

a) sunt folosite în special pentru testarea produselor noi;

b) au loc într-o cameră special dedicată;

c) participanţii sunt obligatoriu specialişti de marketing;

d) sunt folosite când se doreşte înregistrarea clientului fără ştiinţa sa;

e) durează 4 sau 5 ore;

8) Şase dintre cei 12 participanţi la un focus grup spun că vor cumpăra produsul al cărui prototip le este prezentat. Putem afirma că:

a) există şanse de 50% ca noul produs să fie acceptat de piaţă;

b) 50% dintre consumatori vor cumpără produsul;

c) produsul va atinge o cotă de piaţă de 50%;

d) riscul ca produsul să fie respins de piaţă este de 50%;

e) nu se pot face predicţii pe baza acestei informaţii;

9) Se consideră afirmaţia: „Prietenii mei cred că ceaiul este...”. Aceasta poate reprezenta un item al unui:

a) focus grup;

b) test de asociere a cuvintelor;

c) test de completare a propoziției;

d) testul cu desen sau balon;

e) analiza de protocol;

10) Care dintre următoarele variante reprezintă o metodă non-probabilistică de eșantionare?

a) eşantionarea stratificată;

b) eşantionarea în trepte;

c) eşantionarea în cote;

d) eşantionarea de grup;

e) eşantionarea stadială multizonală;

11) Eșantionarea stratificată poate fi realizată în două moduri și anume:

a) proporțional și neproporțional;

b) cu bila revenită și cu bila nerevenită;

c) reprezentativă și nereprezentativă;

d) logică și în cote;

e) directă și din aproape în aproape

12) Principalele dezavantaje ale eșantionării nealeatoare sunt:

a) timpul mai mare necesar proiectării și realizării eșantionării;

b) calculul erorii de eșantionare conduce la obținerea unor valori foarte mari;

c) creșterea costului eșantionului;

d) eroarea de eșantionare nu poate fi calculată;

e) eroarea de eșantionare are valori supraunitare.

13) În formula mărimii eșantionului în cazul proporțiilor, n = ( z² *p *q) /E² z reprezintă:

a) coeficientul corespunzător nivelului de încredere avut în vedere;

b) abaterea standard a eșantionului;

c) estimarea procentelor în caz de insucces sau a celor care spun „Nu”;

d) mărimea eșantionului corespunzător erorii zero;

e) constantă egală cu 2;

14) Întrebările de reprezentare a subiecților:

a) au în vedere preferința consumatorilor pentru anumite produse;

b) descriu subiecții în raport de diverse criterii demo și socio-economice;

c) au în vedere gradul de satisfacție al celor intervievați;

d) se plasează la începutul chestionarului sau înaintea întrebărilor filtru;

e) vizează înțelegerea problematicii chestionarului de către subiecți;

15) Care dintre următoarele variante nu reprezintă o metodă de comunicare cu subiecții unei cercetări de marketing?

a) ancheta prin intermediul telefonului;

b) ancheta asistată de calculator;

c) ancheta din aproape în aproape;

d) ancheta online prin Internet;

e) ancheta față în față;

16) O anchetă preliminară asupra consumului mediu anual de carne din România, realizată pe un eşantion de 36 persoane, a identificat o medie de 64 kg cu o abatere standard de 16.8 kg. Să se determine eroarea de sondaj pentru o probabilitate de 95% (z = ± 1.96).

a) E = ±6.15;

b) E = ±5.55;

c) E = ±5.43;

d) E = ±5.49;

e) E = ±7.23.

17) În urma unui studiu preliminar cu privire la intenţia de instalare a unei centrale termice, realizat pe un eşantion de 324 de persoane, 45 de persoane au exprimat intenţia să monteze centrale în următorii doi ani. Să se determine eroarea de sondaj pentru o probabilitate de 95% (z = ± 1.96).

a) E = 0.032;

b) E = 0.053;

c) E = 0.015;

d) E = 0.024;

e) E = 0.037;

18) Seful raionului de produse alimentare consideră că zilnic se vând 120 de cutii de muştar. Directorul general doreşte să verifice informaţia, astfel că înregistrează vânzările timp de 36 de zile consecutive, obţinând o medie de 112 de cutii vândute zilnic, cu o abatere de 29 de cutii. Cine are dreptate (z = ± 1.96)?

a) Seful raionului întrucât z_c = -1.65;

b) Directorul general întrucât z_c = - 1.65;

c) Seful raionului întrucât z_c = 1.65;

d) Directorul general întrucât z_c = 1.65;

e) Seful raionului întrucât z_c = 1.85.

19) Seful raionului de produse alimentare consideră că zilnic se vând 120 de cutii de muştar. Directorul general consideră că volumul vânzărilor este mai mare, astfel că înregistrează vânzările timp de 36 de zile consecutive, obţinând o medie de 122 de cutii vândute zilnic, cu o abatere de 29 de cutii. Cine are dreptate (z = 1.64)?

a) Seful raionului întrucât z_c = 0.41, se acceptă ipoteza nulă;

b) Directorul general întrucât z_c = 0.41, se respinge ipoteza nulă;

c) Seful raionului întrucât z_c = 1.65, se acceptă ipoteza nulă;

d) Directorul general întrucât z_c = 1.65, se respinge ipoteza nulă;

e) Seful raionului întrucât z_c = 1.85, se acceptă ipoteza alternativă;

20) Nota acordată unei emisiuni de divertisment de un eşantion de 40 de telespectatori este de 7.50 (pe o scală de la 1 la 10), cu o abatere de 2.20. Pentru o emisiune de acelaşi gen transmisă de un post de televiziune concurent, 43 de telespectatori acordă o notă medie de 7.72 cu o abatere de 1.95. Se poate spune că a doua emisiune este mai apreciată (z = 1.64)?

a) Prima emisiune este mai apreciată; z_c = 0.48;

b) A doua emisiune este mai apreciată; z_c = 0.48;

c) Nu există o diferenţă în aprecierea celor două emisiuni; z_c = 0.48;

d) Prima emisiune este mai apreciată ; z_c = 1.96;

e) A doua emisiune este mai apreciată; z_c = 1.96;

Test grilă Cercetări de marketing Varianta 3

Share on

Teste de Autoevaluare