Test grilă Cercetări de marketing Varianta 4

Detalii: Categorie: Teste Mrketing; Ultima actualizare: Aug 28, 2020; Scris de Conspecte Team; Accesări: 1,820

1) În funcţie de direcţiile de bază ale orientării activităţii de cercetare, se disting următoarele tipuri de cercetări de marketing:

a) cercetări fundamentale şi cercetări aplicative;

b) cercetări fundamentale şi cercetări exploratorii;

c) cercetări fundamentale, aplicative şi exploratorii;

d) cercetări descriptive şi cercetări exploratorii;

e) cercetări cauzale şi cercetări descriptive;

2) Care din următoarele afirmaţii cu privire la cercetările cauzale sunt adevărate?

a) oferă posibilităţi multiple de aprofundare a analizei;

b) sunt menite să descopere variabilele responsabile de anumite efecte;

c) necesită obţinerea informaţiilor primare de la eşantioane probabilistice;

d) necesită anumite metode de analiză şi interpretare a datelor obţinute;

e) nu oferă posibilitatea realizării de previziuni;

3) Care dintre următoarele afirmaţii privind obiectivele cercetării este adevărată?

a) exprimă diferenţa între ceea ce ar fi trebuit să se întâmple şi cea ce s-a întâmplat în realitate;

b) exprimă scopul cercetării în termeni măsurabili;

c) o diferenţă între ceea ce s-a întâmplat şi ceea ce s-ar fi putut întâmpla;

d) preced stabilirea problemei de cercetat;

e) sunt independente de problema de cercetat;

4) Care dintre următoarele afirmaţii privind raportul final al cercetării de marketing sunt adevărate?

a) comunică rezultatele obţinute în urma cercetării;

b) se adresează doar experţilor în marketing;

c) se adresează doar managerilor;

d) nu poate face obiectul unei prezentări orale;

e) raportul detaliat este adresat unui număr mai mare de persoane;

5) Urmele fizice sunt specifice:

a) observaţiei disimulate;

b) observaţiei nedisimulate;

c) observaţiei directe;

d) observaţiei indirecte;

e) observaţiei mecanice.

6) Care din următoarele afirmaţii referitoare la observaţia nestructurată sunt adevărate?

a) nu impune nici o restricţie asupra a ceea ce ar putea nota cercetătorul;

b) cercetătorul identifică în prealabil care comportamente vor fi observate şi înregistrate;

c) este folosită o listă de verificare sau un formular standardizat de observaţie;

d) în acest caz, subiectul nu este conştient că el sau ea este observat/ă;

e) cercetătorul doreşte să observe comportamentul aşa cum se manifestă în realitate;

7) Care sunt dezavantaje ale datelor observaţionale?

a) numărul redus de subiecţi studiaţi face ca reprezentativitatea lor să reprezinte o îngrijorare;

b) datele pot fi obţinute cu o mai mare precizie şi costuri mai reduse;

c) cercetătorul nu identifică în prealabil care comportamente vor fi observate şi înregistrate;

d) subiectul nu este conştient că el sau ea este observat/ă;

e) cercetătorul nu doreşte să observe comportamentul aşa cum se manifestă în realitate.

8) Focus grupul prezintă ca avantaj:

a) cuantificarea precisă a fenomenelor studiate;

b) generarea de idei proaspete;

c) posibilitatea unor cercetări exhaustive;

d) înlocuirea anchetelor prin sondaj;

e) posibilitatea mai mare de generalizare a rezultatelor;

9) Plasarea unei persoane într-o situaţie de luare a unei decizii și invitarea acesteia să verbalizeze gândurile constituie:

a) analiza de protocol;

b) jocul de roluri;

c) interviul în profunzime;

d) testul imagine;

e) focus grupul;

10) Diferențele dintre rezultatele obținute la nivelul eșantionului și rezultatele reale reprezintă:

a) cadrul de eșantionare;

b) eroarea de eșantionare;

c) caracteristica populației;

d) variația caracteristicilor;

e) eroarea de interpretare;

11) Metoda intervalului egal sau metoda pasului mecanic se folosește în cadrul:

a) eșantionării sistematice;

b) eșantionării în trepte;

c) eșantionării în cote;

d) eșantionării non-probabilistice;

e) recensământului;

12) Avantajul eșantionării facile constă în:

a) eroarea mică de eșantionare;

b) costul redus;

c) reprezentativitatea eșantionului;

d) fidelitatea rezultatelor cercetării;

e) raționamentul corect de eșantionare;

13) Abaterea standard arată:

a) proporția membrilor populației care nu pot fi încadrați în eșantion;

b) nivelul de încredere al unei metode de eșantionare;

c) nivelul de încredere estimat al eșantionului;

d) gradul de omogenitate a populației în raport cu o anumită caracteristică;

e) nivelul de precizie al estimării;

14) Prima etapă în proiectarea chestionarului este reprezentată de:

a) definirea problemei de cercetat și identificarea informațiilor necesare;

b) calcularea mărimii eșantionului;

c) definirea populației cercetate;

d) transpunerea aspectelor de cercetat în variabile ce urmează a fi măsurate;

e) formularea ipotezelor de cercetare;

15) Abordarea organizării chestionarului după principiul pâlniei presupune ca:

a) întrebările care necesită un efort mintal mai mare să fie plasate la începutul chestionarului;

b) fluxul întrebărilor să meargă de la general spre specific;

c) secțiunile chestionarului să fie divizate în funcție de topica abordată;

d) secțiunile chestionarului să fie divizate în funcție de răspunsul la întrebările filtru;

e) întrebările care necesită un efort mintal mai mare să fie plasate în miezul chestionarului.

16) Un studiu efectuat în rândul a 100 de magazine a identificat o medie a vânzărilor de 95 buc./zi de pantofi şi o abatere standard de 30 buc./zi. Care este eroarea de sondaj pentru o probabilitate de 95%? (z = ± 1.96).

a) E = ±7.09;

b) E = ±5.55;

c) E = ±5.43;

d) E = ±5.88;

e) E = ±18.62.

17) O anchetă preliminară asupra consumului mediu anual de carne din România, realizată pe un eşantion de 36 persoane, a identificat o medie de 64 kg cu o abatere standard de 16.8 kg. Să se determine volumul eşantionului care asigură estimarea acestei medii cu o eroare de cel mult 2 kg şi o probabilitate de 95% (z = ± 1.96).

a) 271 persoane;

b) 268 persoane;

c) 275 persoane;

d) 270 persoane;

e) 267 persoane.

18) În urma unui sondaj pe un eşantion de 200 persoane, a rezultat că 120 de persoane preferă ceasul mecanic şi 80 de persoane preferă ceasul electronic. Să se stabilească intervalul de încredere pentru proporţia întregii populaţii care preferă ceasul mecanic cu o probabilitate de 95% (z = ± 1.96).

a) (54% ; 62 %);

b) (54% ; 66 %);

c) (53% ; 67 %);

d) (52% ; 68 %);

e) (54% ; 67 %);

19) Directorul de marketing al unei firme de distribuţie prin poştă consideră că se înregistrează 20 de comenzi noi pe zi. Managerul firmei este de părere că numărul comenzilor este mai mare. Un studiu realizat de el pe parcursul a 16 zile consecutive ne arată o medie de 24 de comenzi, cu o abatere de 5 comenzi. Cine are dreptate, directorul de marketing sau managerul firmei, (t = 2.13)?

a) Directorul de marketing deoarece se acceptă ipoteza nulă;

b) Directorul de marketing deoarece se respinge ipoteza nulă;

c) Managerul firmei deoarece a realizat un studiu pe un eşantion reprezentativ;

d) Managerul firmei are dreptate, se respinge ipoteza nulă;

e) Managerul firmei are dreptate, se validează ipoteza nulă.

20) Într-o publicaţie se afirmă că noul sortiment de cafea Jacobs este recumpărat de 60% dintre cei care l-au încercat. Directorul de marketing al firmei consideră că ponderea celor care recumpără produsul este mai mică. Pentru aceasta, el realizează un studiu pe un eşantion de 324 persoane şi constată că 188 persoane recumpără noul Jacobs. Cine are dreptate, publicaţia sau directorul de marketing (z = - 1.64)?

a) Directorul de marketing deoarece z_c= - 1.125;

b) Directorul de marketing deoarece z_c = 2.06;

c) Directorul de marketing deoarece z_c = 2.54;

d) Publicaţia deoarece z_c = - 0.73;

e) Publicaţia deoarece z_c = 2.06.

Test grilă Cercetări de marketing Varianta 4

Share on

Teste de Autoevaluare