Test grilă Marketingul b2b Varianta 1

1) Dezvoltat încă de la mijlocul anilor '50 - începutul anilor '60, are în vedere acţiunile de marketing specifice entităţilor care îşi vând produsele sau/şi serviciile altor entităţi sau organizaţii reprezintă conceptul de:

2) Pieţele în cadrul cărora entităţile cumpără produse sau servicii fie pentru a le revinde, fie pentru a le utiliza în fabricarea altor produse, fie pentru a le utiliza (consuma) în activităţile zilnice reprezintă:

3) Consecinţă posibilitatea nominalizării clienţilor potenţiali, entităţile putând astfel să aibă de-a face cu un public ţintă “cunoscut” şi nu cu unul "anonim" precum în cazul pieţei bunurilor de consum, în cazul pieţei bunurilor productive o reprezintă:

4) În general, firmele care cumpără produse pe pieţele industriale sunt reprezentate de specialişti cu o înaltă calificare, buni cunoscători ai produselor, bine informaţi cu privire la tot ceea ce există pe piaţă în domeniul respectiv, care sunt capabili să discearnă între diversele variante disponibile pe baza unor norme (specificaţii de produs) prestabilite. Aceştia sunt:

5) Cererea pentru bunurile productive este determinată de cea pentru bunurile de consum, deci se poate spune că aceasta este o:

6) Procurarea unor bunuri materiale şi/sau servicii care să asigure buna desfăşurare a activităţii firmei reprezintă:

7) Tipuri de tranzacţii în care firma se poate găsi:

8) Criteriile principale utilizate în luarea deciziei de cumpărare în cazul unei firme sunt:

9) Deciziile referitoare la procesul de achiziţie de bunuri materiale şi / sau servicii sunt luate la nivelul fiecărei organizaţii de un anumit număr de persoane care alcătuiesc un:

10) Factorii ce influenţează luarea deciziei de achiziţie pot fi grupaţi în categorii ca:

11) Printre cele mai cunoscute modele ale comportamentului de cumpărare se numără:

12) Factorii mediului extern, factorii organizaţionali, factorii interpersonali şi factorii individuali tratează modul în care este influenţat comportamentul de achiziţie al firmei în:

13) Deciziile care au în vedere hotărâri cu un grad de risc ridicat sau foarte ridicat sunt:

14)

Următoarele:

• Pentru a avea argumente care să convingă clientul să cumpere forţele de vânzare trebuie să aibă cunoştinţe tehnice temeinice şi de asemenea să cunoască foarte bine produsele proprii.
• Relaţiile publice îmbunătăţesc "imaginea" întreprinderii în cadrul pieţei pe care aceasta acţionează.

reprezintă:

15)

Următoarele: 

• Publicitatea are rolul de a uşura munca forţelor de vânzare şi în special a agentului de vânzare din interiorul firmei, care informează clienţii potenţiali de existenţa şi oferta firmei şi care apoi ia legătura cu clienţii încheind contractele
• Publicitatea se bazează mai mult pe fapte şi date tehnice şi este mai puţin emotivă.

sunt:

16) În primul caz se urmăreşte recunoaştere din partea pieţei în urma creării unei imagini favorabile, iar în cel de-al doilea caz se urmăreşte sporirea vânzărilor fie prin creşterea numărului de utilizatori, fie prin sporirea dimensiunilor cererii pentru fiecare utilizator. Ambele obiective pot modifica poziţia ocupată de produsele firmei în cadrul pieţei, ducând la:

17) Componenta mix-ului de marketing cea mai puţin controlabilă de către firmă o reprezintă:

18) O serie de factori, precum: natura şi intensitatea concurenţei dintre ofertanţi, măsura în care statul se implică în mecanismul formării preţului pe piaţă, gradul de concentrare a relaţiilor de piaţă, numărul şi structura consumatorilor, reglementările legislative, puterea de cumpărare etc. reprezintă:

19) De cele mai multe ori inelastică în piaţa bunurilor productive reprezintă factorul de diferenţiere:

20) Pe piaţa bunurilor productive de regulă firmele obţin în urma negocierilor reduceri importante (pe piaţa publicităţii chiar şi 50%) aceasta reprezentând factorul de diferenţiere: