Virusologie

Virusologia poate fi definită ca ştiinţa care studiază virusurile şi infravirusurile. Aceastea, prin particularităţile morfo-structurale şi funcţionale se deosebesc fundamental de restul microorganismelor (procariote şi eucariot).

Sistematic, sunt încadrate în regnul Vira şi reprezintă o punte de legătură între materia organică nevie, prebiotică şi cea vie biotică.

  • Bacteriofagii

    Bacteriofagii sau virusurile mâncătoare de bacterii - reprezintă o grupă de virusuri cu efect distrugător asupra bacteriilor (efect litic). Bacteriofagii sunt larg răspândiţi în natură, existând în toate mediile de viaţă (apă, sol, aer).

    Structura bacteriofagilor este complexă, au formă spermatozoidală fiind prevăzuţi cu un cap şi coadă.

  • Clasificarea virusurilor

    Sistematica şi taxonomia virusurilor au întâmpinat dificultăţi majore datorate imposibilităţii de a le izola şi studia direct. La ora actuală în clasificarea virusurilor se ţine cont de:

    1. Tipul de acid nucleic

  • Morfologia virusurilor

    Caractere generale ale virusurilor

    Virusurile nu au structură celulară, iar unitatea morfo-funcţională poartă denumirea de virion. Acesta poate fi considerat un virus matur, complet din punct de vedere structural şi capabil să pătrundă într-o celulă gazdă.

  • Prioni

    Descoperirea agentului infecţios denumit prion (proteinaceous infectious particles), care pare a fi la limita viului, prin dimensiunile sale reduse, a determinat o adevărată dispută în lumea ştiinţelor biologice. Prionii sunt agenţi infecţioşi subvirali responsabili în etiologia unor boli neurologice cu evoluţie lentă, la animale şi om dintre care amintim:

  • Replicarea virusurilor

    Procesul de replicare virală se realizează întodeauna numai în interiorul celulei gazdă pe care, virusul odată pătruns, o obligă prin informaţia genetică transmisă să sintetizeze componentele virale în dauna sintezei propriilor constituienţi. Se poate afirma că virusurile sunt multiplicate de celula-gazdă. Replicarea particulelor virale se desfăşoară sub forma unui ciclu, care începe cu fixarea acestora pe celula gazdă şi se termină cu eliberarea particulelor virale.

  • Viroizii

    Viroizii au fost descoperiţi în 1971 de T.O. Diener, ca un patogen al plantelor. Încă nu este clar modul în care acestea cauzează boala, mai ales că acestea pot cauza probleme severe la o plantă și nu există simptome particulare la o specie înrudită. Nu codifică proteine.

Back to Top