Situatia economica a Romaniei la ziua de azi

În ultimii 26 de ani, datoria tarii a crescut de la ZERO la 96 de miliarde, peste 1300 de intreprinderi si uzine facute praf, zeci de spitale, scoli si facultati inchise, peste 70% din terenurile agricole vandute catre straini, nou-nascutii au scazut de la314.000 la 185.000, locurile de munca s-au înjumatatit, de la 8.2 la 4.6 mil..

Pensionarii au crescut cu 40%, avem cu 36% mai putine paturi de spital fata de1989, vacile au scazut cu 60%, oile au scazut cu 30%, oamenii au scazut cu 4 milioane, Acum 25 de ani, în a doua zi de Craciun, ILIESCU a legalizat AVORTUL .Si peste 18.000.000 de întreruperi de sarcina în ultimii 25. Sau poporul care a avortat un popor. Cum am ajuns aici, oameni buni? Unde ne-a fost mintea? Cu ce am mai ramas ?Acesta este bilantul CAPITALISMULUI

Datele de la Institutul National de Statistica arata ca macroeconomic Romania este la mare distanta de 1990, însa unii dintre indicatorii de consum sunt surprinzatori: consumul de carne per capita este mai redus cu 4%, consumul de unt este de trei ori mai scazut. Pe de alta parte, consumul de bere s-a dublat, iar cel de margarina s-a triplat. În 1990, datoria publica era zero, iar astazi este de 54 de miliarde de euro, iar datoria externa a ajuns astazi la 94 de miliarde de euro, pornind tot de la zero în urma cu 25 de ani.

Romania are astazi un PIB total de 150 de miliarde de euro, de 3,5 ori mai mare fata de cel din 1989. Cu 7.000 de euro per capita, suntem însa pe penultimul loc din Uniunea Europeana, în fata Bulgariei. Deosebirea principala a economiei de astazi fata de cea din 1990 este ca 96% din cifra de afaceri a firmelor este desfaşurata de capital privat romanesc sau al multinationalelor, doar 4% ramanand sub controlul statului roman.

Privatizarile şi destructurarea sistemului de companii de stat au condus la un proces de dezangajare în anii ’90, care nu a mai fost refacut în ultimii 15 ani prin investitii straine sau autohtone private. Astfel, numarul de salariati a scazut de la 8,2 milioane în 1990 la 4,5 milioane astazi, în timp ce numarul de pensionari a crescut de la 3,7 milioane în 1990 la 5,2 milioane în prezent.

În ceea ce priveşte educatia populatiei, datele arata ca a crescut de 3,6 ori numarul licentiatilor, în timp ce numarul absolventilor de şcoli profesionale – cei mai vanati candidati de pe piata muncii astazi – a scazut de zece ori.

Deşi a crescut numarul populatiei cu studii superioare, cu 13% din locuitori absolventi de facultate Romania se afla departe de alte state europene, avand în vedere ca, în medie, în statele UE 24% din locuitori au studii superioare.

A scazut de zece ori numarul absolventilor de şcoli profesionale

Lipsa absolventilor de şcoli profesionale a devenit în ultimii ani „tumoarea” pietei muncii din provincie, avand în vedere ca multe companii, în special din industrie, cauta candidati care sa cunoasca o meserie. Sculer-matriterii, electricienii, sudorii şi chiar operatorii de productie sunt pozitiile pentru care companiile fac în prezent angajari în toata tara, însa scaderea numarului de absolventi de şcoli profesionale, alaturi de migratia externa a muncitorilor, a îngreunat semnificativ activitatea de recrutare a companiilor care se extind.

Numarul de salariati s-a înjumatatit

În 1990 Romania avea peste 8 milioane de salariati, însa numarul acestora a scazut constant odata cu restructurarile facute de companiile de stat care au fost privatizate. În plus, anii de criza economica şi-au pus amprenta şi asupra efectivelor de personal, astfel ca, în 2011, Romania a ajuns la un record negativ de 4,3 milioane de salariati (numarul mediu pe întreg anul; însa în ianuarie 2011 numarul de salariati ajunsese la 4 milioane).

O situatie paradoxala se înregistreaza în ceea ce priveşte numarul de bugetari din aceeaşi perioada: daca în 1990 un numar de 800.000 de bugetari deserveau o populatie de 22,8 de milioane de persoane, în prezent exista 1,2 milioane de angajati bugetari, la o populatie de 19,9 milioane de persoane. Pe vremea guverului condus de Calin Popescu Tariceanu, numarul de bugetari ajunsese şi la 1,4 milioane de persoane.

Productia de grau este la fel, cea de rapita a crescut de 100 de ori

Daca productiile de grau şi de cartofi au ramas relativ constante în ultimii 25 de ani, o evolutie foarte buna a avut-o productia de rapita, care a crescut de circa 100 de ori. Rapita a crescut odata cu preturile şi pentru ca e un produs mai profitabil decat graul şi orzul, alte doua produse cu care împarte terenurile însamantate în toamna de fermieri. Totuşi, rapita este un produs mai riscant fata de grau sau de orz şi a crescut odata cu comasarea terenurilor, pentru ca este o cultura ce are asociate costuri mai mari de înfiintare şi de întretinere.

Parcul de tractoare şi maşini agricole a crescut cu 38%

Numarul de tractoare, dar şi de alte maşini agricole (pluguri, cultivatoare mecanice, semanatori mecanice, maşini de împraştiat îngraşaminte chimice, combine pentru recoltat cereale, furaje şi cartofi, prese pentru balotat paie etc.) a crescut cu 38% în perioada 1990- 2014. Cea mai mare creştere a fost înregistrata în ceea ce priveşte numarul de semanatori mecanice (de la circa 36.000 în 1990 la 76.300 în 2014) şi cel de tractoare agricole (de la 127.000 în 1990 la 193.000 în 2014).

Efectivele de bovine au scazut cu 60%, cele de ovine cu 30%

Efectivele de bovine au scazut cu 61% din 1990 pana în 2014, în timp ce numarul porcinelor a scazut cu 58%, iar cel al ovinelor a înregistrat o scadere de 32%. Totuşi, se remarca o uşoara creştere, în ultimii ani, a efectivelor de bovine ( în 2011 numarul total era de 1,98 milioane) şi de ovine (care în 2010 ajunsese la un numar total de 8,4 milioane).

Numarul de locuinte a crescut cu 10%

Faptul ca numarul de locuinte a crescut cu doar 10% în ultimii 25 de ani arata ca Romania nu a avut o capacitate de constructie suficient de bine dezvoltata, în ciuda faptului ca în ultima perioada piata şi-a mai revenit. Piata constructiilor din Romania este un sector de 8 – 9 mld. euro anual. În perioada de boom, constructiile aduceau
10 – 11% din PIB şi contribuiau cu doua treimi din creşterea economica, însa în ultimii ani ponderea acestora a scazut la doar 6 – 8%, fara a mai „conta“ însa în vreun fel la avansul PIB.

Numarul de paturi din spitale a scazut cu 36%

Numarul de paturi din spitale cu autorizatie de functionare a scazut cu mai mult de o treime în ultimii 25 de ani, arata datele de la Institutul National de Statistica. În ultimii ani, guvernele Romaniei au încercat sa reduca numarul de paturi din spitale, urmand tendinta generala de la nivel european de reducere a acestora, media fiind de circa 5 paturi la 1.000 de locuitori, în Romania acest indicator fiind putin mai mare (de 6,5 paturi la 1.000 de locuitori).

Consumul de lapte a crescut cu 70%, pana la 237 de litri pe an

Consumul de lapte a crescut cu aproape 70%, de la 140,1 litri/an acum 23 de ani la 237,4 litri/an în 2013. O mare parte din consum este înca neînregistrat, fiind vorba de autoconsum, dar ca urmare a scaderii numarului de vaci din gospodariile taraneşti şi a creşterii consumului de lapte din retelele moderne de retail, ponderea acestuia se reduce.

Consumul de carne a scazut cu 4%

Consumul de carne a scazut de la 56,9 kilograme per locuitor/an în 1990 la 54,4 kilograme în 2013, conform ultimelor date furnizate de Institutul National de Statistica, însemnand o scadere de 4%. Acesta este cel mai şocant indicator, avand în vedere ca înainte de ’89 magazinele erau goale.

Consumul de carne de vita a scazut cu 50%

Consumul de carne de vita s-a înjumatatit, reducandu-se de la 10,9 kilograme/locuitor pe an în 1990 la 5,1 kilograme, în 2013. Scaderea ar putea fi explicata de faptul ca vita este mai scumpa, de aceea este preferata carnea de porc, spune Ioan Popa, directorul general al Transavia.

Consumul de carne de pui a crescut cu 1%

Consumul de carne de pui a înregistrat o uşoara creştere, de 1% per locuitor anual, fapt care ar fi trebuit sa creasca şi consumul de oua, care a ramas aproape la fel.„Exista sute de ferme de productie şi un numar mult mai mare de pasari”, spune Sorin Minea.
„La momentul actual, consumul de carne din Romania este cel mai mic din Europa, însa avem înca o pondere neştiuta acoperita de autoconsum, prin animalele crescute în propriile gospodarii” , spune Sorin Minea, actionar al Angst, producator de preparate din carne şi preşedinte al Romalimenta, patronatul firmelor din industria alimentara.

Produsul Intern Brut a crescut de 3,5 ori

Deşi PIB-ul Romaniei a crescut de 3,5 ori în ultimii 25 de ani, structura formarii sale s-a schimbat semnificativ în perioada capitalista.

Astfel, daca în 1989 industria avea o contributie de 46% la formarea PIB, pana în 2014 ponderea aproape ca s-a înjumatatit (ajungand la 25%), în timp ce importanta agriculturii a scazut de circa 3 ori – de la 14,4% în 1989 la 5,5% în 2014.

În prezent, serviciile financiare (banking şi asigurari), precum şi cele de IT&C au împreuna cea mai mare contributie la formarea PIB-ului tarii.

Numarul de pensionari a crescut cu 40%

Daca în 1989 exista o rata de dependenta de 2,2 salariati la un pensionar, în 2014 raportul a ajuns la 0,85 de salariati la un pensionar. Sporul natural negativ din ultimii ani şi migratia externa a 2,2 milioane de romani au contribuit la scaderea populatiei şi, totodata, la scaderea numarului de persoane din campul muncii.

Deficitul fondului de pensii a ajuns anul trecut la 12 miliarde de lei şi va ajunge la 19- 20 de miliarde de lei pana la finalul acestui an, iar o problema majora din acest punct de vedere o va reprezenta intrarea în sistemul de pensii a „decreteilor”, cei nascuti în perioada 1967- 1972, care reprezinta cele mai numeroase generatii din Romania.

Anul 2032 este primul an în care, dintr-odata, numarul de noi pensionari intrati în sistem va fi mult mai mare, în timp ce numarul de noi salariati nu mai are cum sa creasca foarte mult, pentru ca natalitatea este pe un trend descendent.

Numarul licentiatilor a crescut de 3,6 ori

Dezvoltarea învatamantului universitar privat şi accesul mai facil al tinerilor în învatamantul universitar au condus la o creştere semnificativa a numarului licentiatilor. De altfel, în perioada 2007- 2008, cand au luat avant “businessurile” universitatilor private şi cand s-au suprapus doua promotii de absolventi (o promotie cu tineri care au facut facultati de patru ani şi o promotie cu facultati cu o durata de 3 ani – sistemul Bologna), numarul de absolventi de facultate depaşea 200.000 pe an.

Deşi numarul locuitorilor cu facultate a crescut, datele Eurostat arata ca doar 13% din populatia Romaniei din categoria 15-74 de ani au absolvit studii superioare, ceea ce ne plaseaza pe ultimul loc din Europa din acest punct de vedere, media UE fiind de 24% din locutiori cu facultate. În state precum Marea Britanie, Suedia sau Belgia, mai mult de 30% din populatie au studii superioare, iar acest lucru se reflecta şi în capacitatea economiei de a plati salarii de cateva ori mai mari decat în Romania.

Datoria publica a depaşit o treime din PIB

• În 1989, Romania avea o datorie publica zero şi disponibilitati valutare de 1,5 mld. de dolari
• În 2014, Romania înregistra o datorie publica neta de 54 mld. euro (adica 36% din PIB).

Datoria publica va depaşi în anii care vin 40% din PIB, va fi undeva la sub 41% din PIB, dar în niciun caz nu va sari de pragul critic de 45% din PIB, spun rapoartele guvernamentale. Totuşi, o datorie publica de circa 40% din PIB este deja relativ înalta pentru nivelul de dezvoltare economica a Romaniei, spun reprezentantii Consiliului Fiscal.
Daca Romania nu avea deloc datorie publica în anul 1989, situatia s-a schimbat ulterior.

Spre exemplu, între 2008 şi 2010 datoria publica a Romaniei a explodat de la 15% din PIB la 39% din PIB.

Datoria externa a depaşit 90 mld. euro

Decizia lui Nicolae Ceauşescu de a rambursa fortat datoria externa „prin comprimarea mecanica a importurilor, inclusiv a importurilor de completare necesare functionarii normale a proceselor economice şi prin fortarea exporturilor, inclusiv în cazul produselor necesare economiei şi consumului populatiei” – Bogdan Murgescu, „Romania şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500- 2010)“ – a fost una dintre deciziile economice „aberante” pe care acesta le-a adoptat. În cazul Poloniei, spre exemplu, o parte din datoria externa a fost ştearsa în 1990.
Datoria externa de 92,3 miliarde de euro din 2014 ramane înca departe de nivelul existent cand a început criza economica mondiala. În decembrie 2008, datoria externa totala era de 72 mld. euro, din care statul avea 11 mld. euro, iar firmele private şi bancile 61 mld. euro. În urma cu 10 ani datoria externa totala era de doar 21 mld. euro. Reducerea datoriei externe a venit pe fondul ajustarilor din sectorul privat, care şi-a platit datoriile, dar şi ca o consecinta a diminuarii deficitului bugetar şi a rambursarii unor sume importante (peste 60%) din împrumutul uriaş luat de stat de la finantatorii externi în 2009.

Natalitatea a ajuns la cel mai redus nivel de dupa razboi

În 2014 s-au nascut mai putin de 198.000 de copii, cu aproape 40% mai putin decat în anul 1990, iar nivelul este cel mai scazut de dupa al doilea razboi mondial încoace, potrivit datelor de la Statistica.

Specialiştii spun ca scaderea populatiei este unul dintre cele mai grave fenomene, cu consecinte negative pe termen lung. Migratia afecteaza semnificativ acest indicator, avand în vedere ca, spre exemplu, în 2013 romancele din strainatate au dat naştere la 22.000 de copii. Lipsa locurilor de munca şi a unor politici care sa încurajeze natalitatea a facut ca acest indictator sa ajunga la un nivel extrem de scazut, care va avea impact direct în economie. O femeie din Romania naşte, în medie, 1,3 copii, iar rata fertilitatii a cunoscut o scadere aproape dramatica dupa caderea regimului comunist.
Specialiştii spun însa ca o rata de fertilitate de 2,2 asigura mentinerea populatiei la un nivel constant pe termen lung.

Exporturile de bunuri au crescut de 15 ori

• În 1991, exporturile de bunuri ale Romaniei însumau 3,49 mld. euro
• În 2014, Romania a exportat bunuri în valoare record de 52,4 mld. Euro

Companiile din Romania au exportat bunuri în valoare de peste 52 de miliarde de euro anul trecut, nivel de 15 ori mai mare decat în 1991 (cele mai vechi date disponibile), dar au importat produse în valoare de 59 miliarde de euro în 2014, ceea ce înseamna ca deficitul comercial în comertul international cu bunuri a fost de circa 6 miliarde de euro.

În 1991, importurile de bunuri au însemnat 4,74 mld. euro, potrivit datelor INS.

În toata aceasta perioada, structura exporturilor romaneşti s-a modernizat foarte mult, astfel ca daca în anii 2000, de exemplu, Romania era considerata „croitorul Europei” şi exporta în principal îmbracaminte şi încaltaminte, din perioada 2007- 2008 situatia a început sa se schimbe.

Astfel, în prezent, principalele specializari la export ale Romaniei sunt reprezentate de fabricarea autovehiculelor de transport rutier, fabricarea de maşini şi echipamente şi fabricarea echipamentelor electrice.

O dezvoltare accelerata a Romaniei s-a înregistrat şi pe partea de exporturi de servicii. Astfel, exporturile de servicii ale Romaniei au ajuns anul trecut la valoarea de 15 miliarde de euro, la un nivel dublu fata de anul 2005, arata datele Bancii Nationale.