Romania si Republica Moldova - Activitatea financiar-monetară internaţională

Poziţia Romaniei in circuitul economic internaţional

In evoluţia sa, Economia mondială a determinat accentuarea interdependenţelor economice dintre toate economiile naţionale. Dezvoltarea internă a unei economii nu mai este posibilă decat in contact direct şi divers cu fluxurile economice internaţionale, atat in privinţa asigurării de intrări (materii prime, utilaje, tehnologii, informaţii de produs sau economico-financiare etc.), cat şi in privinţa valorificării unei părţi importante din ieşirile-rezultate (produse, servicii).

Romania nu poate rămane in afara acestor fluxuri de bunuri, mai cu seamă in perioada actuală cand refacerea şi restructurarea economiei presupun un volum mare de informaţii, utilaje, tehnologii, energie ce trebuie importate; totodată, pentru a asigura mijloacele de plată pentru import, se impune o accentuare a activităţilor de export.

Participarea la fluxul de bunuri de pe piaţa internaţională este premisa economică a activităţilor financiar-monetare externe, obiectul de studiu al disciplinei noastre. De aceea, cercetarea modului de desfăşurare, a evoluţiilor cantitative şi structurale referitoare la activitatea economică internaţională a ţării noastre este absolut necesară pentru a inţelege amploarea şi structura acţiunilor financiar-monetare care au avut şi vor avea loc in economia romanească.

In perioada care a urmat anului 1989, activitatea de comerţ exterior a inregistrat schimbări cantitative şi structurale evidente. Astfel, pe fondul unei scăderi evidente a produsului intern brut (P.I.B.), - l00% in l990, 89,8% in 1995, 83,5% in 1998, 84,0% in 2000 - exportul şi importul au inregistrat o evoluţie modestă; concomitent, s-a menţinut un deficit in balanţa comercială, deficit care a inregistrat tendinţe ascendente in ultimii ani. (vezi fig. 3.1. şi Tabelul 3.1.)

Tabelul 3.1.

In privinţa orientării geografice, schimbările sunt, de asemenea, importante. Orientarea predominantă spre ţările foste socialiste, inainte de 1989, a fost modificată, in ultima perioadă ponderea acestor ţări scăzand spre 20-25%, in timp ce locul principal revine ţărilor occidentale dezvoltate cu aproape 50% (vezi fig. nr. 3.2.).

Aceste schimbări au avut efecte şi in activitatea financiar-valutară a ţării; in primul rand, s-a inregistrat o amplificare a repartiţiei financiare şi de credit pentru a acoperi deficitul balanţei comerciale, instituţiile bancare şi financiare intensificandu-şi activitatea pe piaţa financiară internaţională. In al doilea rand, majoritatea comerţului exterior a intrat in zona monedelor convertibile, renunţandu-se la modalităţile de plată specifice relaţiilor din zona ţărilor membre in fostul C.A.E.R.

Fig. nr. 3.1. Evoluţia comerţului exterior

Toate aceste schimbări au modificat şi poziţia externă a Romaniei, poziţie redată atat prin Balanţa creanţelor şi angajamentelor externe (Tabelul 3.2.), cat şi prin contribuţia comerţului exterior la formarea / utilizarea P.I.B. (vezi fig. nr. 3.3.).

Fig. nr. 3.2. Structura comerţului exterior al Romaniei pe grupe de ţări (2002)

Tabelul 3.2.

In perioada in care se inregistrează un deficit (import > export), activitatea de comerţ exterior majorează P.I.B., contribuind la o suplimentare a consumului (cum este cazul in anul 2000, redat in fig. nr. 3.3.); in cazul unui excedent, o parte din P.I.B. format in ţară intră in circuitul internaţional, contribuind, fie la plata datoriei externe, fie la formarea de rezerve valutare. Prin valoarea activităţii de comerţ exterior, Romania ocupă un loc mediu in clasamentul ţărilor lumii. In privinţa riscului pentru afaceri, poziţia internaţională a Romaniei s-a imbunătăţit mult comparativ cu perioada anterioară (Standard & Poor’s acordandu-i calificativul Bb+, comparativ cu calificativul Caa 1 acordat cu doi ani in urmă de Moody’s).

Conform Clasamentului făcut de revista EUROMONEY, la sfarşitul anului 1997 Romania ocupa locul 74, cu un punctaj in jurul valorii de 40 puncte, faţă de punctajul maxim de 100 acordat ţării cu cel mai redus risc in afaceri, S.U.A. Printre domeniile luate in considerare se află performanţele economice, riscul politic, datoriile externe, accesul la finanţarea internaţională.

Fig. nr. 3.3. Formarea şi utilizarea P.I.B. (2000)

Activitatea financiar-monetară internaţională a Romaniei

Realizarea activităţii de comerţ exterior, precum şi a activităţilor culturale, politice etc. pe plan internaţional, solicită organizarea şi desfăşurarea unei activităţi financiare şi monetare internaţionale de către un aparat specializat, cuprins in instituţii financiare, bancare, economice.

Principalele instituţii cu atribuţii financiar-monetare pe plan intern, cum ar fi Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Romaniei, băncile comerciale, societăţile de asigurări, au şi atribuţii in privinţa legăturilor financiar-monetare pe plan extern.

Ministerul Finanţelor reprezintă Romania in cadrul Fondului Monetar Internaţional, participand direct la realizarea politicii financiar-valutare a ţării, la incheierea şi garantarea acordurilor financiar-monetare externe etc. Rolul principal in organizarea şi desfăşurarea activităţii financiar-monetare internaţionale revine Băncii Naţionale a Romaniei. In primul rand, B.N.R. reglementează regimul valutar şi piaţa valutară in ţară, prin poziţia sa de bancă centrală şi prin atribuţiile de supraveghere a intregii activităţi bancare.

Prin aceste atribuţii se precizează modalităţile de lucru cu moneda străină (valuta), regimul schimbului valutar, formarea şi utilizarea rezervelor valutare etc. In al doilea rand, B.N.R. reprezintă Romania in relaţiile financiar-monetare internaţionale, participă la incheierea şi realizarea acordurilor financiar-monetare internaţionale, garantează fluxurile valutare şi financiare internaţionale ale ţării etc.

Sistemul băncilor comerciale reprezintă aparatul operativ care realizează mişcarea internaţională de fonduri şi sume de bani determinate de activităţile comerciale, de repartiţie, de transferuri. Băncile comerciale au fost autorizate să facă operaţiuni cu valută; in acest scop ele au format un sistem complex de legături bancare internaţionale (cu bănci corespondent), inclusiv sub forma unor legături informaţionale prin S.W.I.F.T. (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication).

Activităţi financiar-monetare internaţionale au societăţile de asigurare, pentru a realiza operaţiunile de asigurare pentru nerezidenţi şi pentru a participa la operaţiuni de reasigurare la marile societăţi de asigurare din străinătate. Aparatul financiar-monetar internaţional trebuie completat şi cu departamentele, serviciile şi birourile specializate in operaţiuni cu valuta (evaluare, plăţi, transferuri, acorduri etc.) care funcţionează in cadrul unor ministere, firme, instituţii.

Amploarea activităţii financiar-monetare internaţionale a determinat o extindere a locurilor de muncă specializate in activităţi cu valuta, acestea fiind regăsite, tot mai mult, inclusiv la nivel de firmă. Nivelul cantitativ al acestei activităţi este in creştere, el fiind reflectat de valoarea rulajului Balanţei de plăţi externe din fiecare an (vezi Tabelul 3.3.), de mărimea schimburilor valutare la casele de schimb, de afluxul de informaţii specializate pentru acest domeniu care apar zilnic in presă etc.

Tabel 3.3.

Aceste aspecte sunt un argument in plus pentru adancirea cunoştinţelor financiar-monetare internaţionale, atat in cazul economiştilor, cat şi al agenţilor economici şi al populaţiei, in general.

Deciziile financiar-monetare internaţionale

Participarea la activitatea financiar-monetară internaţională presupune adoptarea de decizii sub forma unor hotărari de repartiţie financiară şi de credit sau al transferului de sume determinate de fluxurile economice, financiare şi de credit. Nivelul acestor decizii depinde de activitatea economică sau de altă natură care a pus in mişcare pe plan internaţional o anumită valoare sub formă de bunuri sau mijloace de plată.

Aceste activităţi - punct de plecare in fundamentarea deciziilor financiar-monetare pe plan extern - işi au origine in economia naţională (investiţie, producţie, acţiuni sociale etc.) sau in contextul economiei mondiale sau al instituţiilor internaţionale (comerţ exterior, investiţii externe, taxe, cotizaţii, ajutoare etc.).

La nivelul firmei , decizia financiar-monetară se conturează sub forma Bugetului activităţilor de incasări şi plăţi in valută (vezi Tabelul 3.4.).

Tabelul 3.4.

La nivelul economiei naţionale , decizia financiarmonetară se realizează sub forma Balanţei de plăţi (vezi modelul general din Tabelul 3.5).

Tabelul 3.5

Fundamentarea, adoptarea şi realizarea efectivă a acestor decizii financiar-monetare internaţionale presupun, atat la nivel de firmă, cat şi la nivel macroeconomic, o cunoaştere cat mai completă şi calificată a fenomenului mondo-financiar şi monetar, precum şi a mecanismelor, instrumentelor, procedeelor şi principiilor specifice activităţilor din acest domeniu.

Procesul de adoptare de decizii presupune parcurgerea unor etape de cunoaştere informaţională (realizabilă şi prin evaluarea cu ajutorul etalonului monetar), de sinteză a variantelor posibile, de adoptare a variantei considerate optime la un moment dat, de realizare şi apoi de reglare a intregului proces decizional, dacă rezultatele nu sunt satisfăcătoare.

Studiind capitolele următoare, vom cunoaşte modalităţile de parcurgere a acestui proces decizional, pe baza conceptelor, tehnologiilor de lucru şi a fundamentelor teoretice şi tehnice adoptate de sistemul financiar-monetar internaţional, precum şi a unor particularităţi ale activităţii financiar-monetare stabilite de sistemul financiar-monetar din ţara noastră.

Poziţia Republicii Moldova in circuitul economic internaţional

Constituit ca stat independent in 1991, Republica Moldova a trebuit să se adapteze din mers la schimbările intervenite in relaţiile economice internaţionale şi regionale. O primă schimbare s-a referit la transformarea relaţiilor economice interne din cadrul fostei U.R.S.S. in relaţii economice externe, cu toate consecinţele specifice şi lipsa de personal adecvat. O altă schimbare se referă la incercările de reorientare geografică a legăturilor economice externe din spre est spre vest in intenţia de a diminua dependenţa exagerată faţă de zona rublei.

A treia schimbare importantă se referă la intrarea directă a Republica Moldova in zona relaţiilor financiar-monetare internaţionale, prin aderarea la instituţiile financiar-monetare internaţionale şi regionale.

Toate aceste schimbări au pus numeroase probleme de cunoaştere, de personal, de logistică şi chiar de politică. La nivelul anului 1994, Republica Moldova intreţinea relaţii economice cu 84 state. Exportul insuma 616 mil. USD, iar importul 694 mil. USD, la finele anului 2000 nivelul exportului

ajungand la 476,6 milioane USD, importul de 783,2 milioane USD conducand la un nou deficit al balanţei comerciale. Cu toate schimbările intervenite, 72,6% din relaţiile externe ale Republicii Moldova se realizau cu ţările membre ale C.S.I. (Comunitatea Statelor Independente), situaţie care se menţine şi in continuare. In structura importului predomină resursele energetice, iar in cea a exportului produsele alimentare, băuturile, tutunul. Evoluţia comerţului exterior a fost contradictorie, inregistrand o scădere după anul 1989 (vezi fig. nr. 3.4).

Fig. nr. 3.4. Dinamica comerţului exterior al Republicii Moldova

Relaţiile economice externe ale Republicii Moldova cu Romania au cunoscut o creştere după 1991, fiind de circa 12,9% in 1992, 15,54% in 1993, pentru a se reduce la 10,02% din total, in anul 1994, exportul către Romania ajungand la 41 milioane USD, in timp ce importul a crescut simţitor, la 142 milioane USD, la finele anului 2000 (vezi fig. nr. 3.5).

In privinţa relaţiilor financiar-monetare internaţionale, Republica Moldova a devenit membră la F.M.I., Banca Mondială, B.E.R.D. etc. Pană in 1994, Republica Moldova a contractat credite externe in valoare de circa 600 mil. USD. Poziţia externă a Republicii Moldova, redată prin rezerva monetară, era la sfarşitul anului 1994 de 178 mil. USD, la finele anului 2000 inregistrandu-se o rezervă de 230,15 milioane USD.

Peste 72% din această rezervă este in USD, iar circa 23% in DST. Dezechilibrul Balanţei comerciale şi creditarea externă au influenţat şi situaţia datoriei externe a Republicii Moldova, aceasta apropiindu-se in 1994 de 300 milioane USD, aceasta situandu-se la finele lunii martie 2002 la peste 500 milioane USD.

Fig. nr. 3.5 Evoluţia relaţiilor economice ale R. Moldova cu Romania

Cu toate greutăţile inerente inceputului şi situaţiei economice, politice şi sociale din zonă, Republica Moldova devine un partener in derularea activităţii financiar-monetare internaţionale. Formarea Academiei de Studii Economice din Chişinău in anul 1991 şi experienţa căpătată in ultimii ani reprezintă un fundament pentru participarea corespunzătoare a ţării respective la sistemul financiar-monetar internaţional. La nivelul anului l994, in clasamentul mondial al ţărilor in ordinea crescătoare a riscului (Clasamentul "Euromoney"), Republica Moldova ocupa locul 155.