Pesticidele

In agricultură se folosesc o serie de substanţe chimice care au rolul de a preveni si combate boliile şi dăunătorii animali şi vegetali ai plantelor cultivate. Aceste substanţe se caracterizează prin toxicitate ridicată pentru boli şi dăunători, o anumită durată de acţiune, remanenţă şi aplicare simplă. Foarte multe dintre ele sunt toxice şi chiar mortale pentru om şi animale.

Pesticidele pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor animali poartă denumirea de substanţe fitofarmaceutice, iar cele pentru combaterea buruienilor se numesc erbicide.

Clasificarea pesticidelor

Tabelul 3.1. Clasificarea pesticidelor

Criteriul de clasificare Clasificarea
Grupa de organismepe care le combate
  1. virulicide(virulostatice);
  2. bactericide (bacteriostatice)
  3. fungicide(fungostatice) sau anticriptogamice;
  4. cu acţiune mixtă (fungicidă +zoocidă);
  5. insecticide chimiotropice (repelenţi, antractanţi);
  6. acaricide;
  7. nematocide şi sterilizante de sol;
  8. rodenticide;
  9. moluscide(clasele c-j-au acţiune zoocidă)
  10. erbicide.
Modul de acţiune
  1. de contact (atinge);
  2. de ingestie (stomacale)
  3. asfixiante (fumigante)
  4. penetrantă;
  5. combinată;
  6. sistematică.
Natura chimică
  1. anorganice sau minerale
  2. organice de sinteză;
  3. organice naturale;
  4. organo-minerale;
  5. biologice;
Starea fizică
  1. Solide: pulberi pentru prăfuit la sol sau pe seminţe; pulberi umectabile, pulberi solubile; granule;
  2. sub formă de pastă:
  3. lichide volatile sau nevolatile;
  4. gazoase.
Toxicitate
  1. extrem de toxice;
  2. puternic toxice;
  3. moderat toxice;
  4. toxicitate redusă;
  5. practic netoxic;
  6. inofensive

In lupta pentru protecţia mediului înconjurător şi pentru promovarea unei agriculturi ecologice se pune foarte mult accentul pe calitatea produselor fitosanitare, folosite împotriva organismelor dăunătoare.

Pesticide pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor

Pesticide pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor (substanţe fito-farmaceutice), sunt substanţe de natură organică, minerală sau organico-minerală, şi se clasifică în funcţie de agentul asupra cărora acţionează substanţa activă, gradul de toxicitate, acţiunea fiziologică specifică în: fungicide, bacteridice, acaricide, nematocide, muloscide, raticide

Fungicidele denumite şi substanţe anticriptogamice, au acţiune asupra unor ciuperci (fungi). Se prezintă sub formă de copuşi minerali, organo-minerali şi organici de sinteză ca: sulfatul de cupru, formalina, zeama bordeleză şi alte produse comerciale ( Benit, Sumi, Vitavax,Criptodin ).

Insecticidele au acţiune toxică asupra insectelor parazite şi se prezintă sub formă de compuşi anorganici (bromură de metil); sub formă de organo – minerali, organofosforici, organici, foarte periculoşi pentru om şi animale (Decis, Sinoratox); biologici (Dipel WP, Bacillus thuringiensis, PU-16000).

Nematocidele acţionează aupra nematozilor, viermi vizibili numai la microscop, care atacă rădăcinile unor plante.Dintre nematocide amintim DiTrapex, Bassamid, Dazomet.

Raticidele se folosesc pentru combaterea şoarecilor din câmp şi depozitele de cereale.

Pesticide pentru combaterea buruienilor (erbicide)

Apariţia erbicidelor în tehnologia agricolă şi utilizarea lor în combaterea buruienilor constituie o verigă tehnologică esenţială, fără de care agricultura nu se mai poate numi nici intensivă, nici modernă . In afară de acţiunea benefică a erbicidelor prin distrugerea buruienilor există tendinţa de supraevaluare a erbicidelor şi de folosire neraţională, cu efecte negative asupra solului şi plantelor cultivate.

De aceea, erbicidele trebuie alese cu mare atenţie, numai după experimentări îndelungate. Ţinând seama de tipul de sol, planta cultivată, speciile de buruieni, gradul de îmburuienare al terenului. Numai în acest mod se poate lua decizia cea mai corectă în ceea ce priveşte alegerea şi aplicarea erbicidelor.

Erbicidele sunt foarte toxice pentru buruieni şi inofensive pentru culturile agricole, în dozele prescrise fiind tolerate de plantele agricole. Totuşi, ele pot fi toxice şi pentru plantele cultivate dacă substanţa este dată în doză mai mare sau este aplicată la altă epocă decât cea indicată, sau vine în atingere cu unele părţi ale plantelor (lăstari, frunze, boboci florali, tulpina tânără,etc).

Cercetările au dovedit că în sol unele erbicide suferă modificări din momentul aplicării şi până la terminarea acţiunii substanţei.Astfel, erbicidele triazinice se degradează biologic sub acţiunea micorganismelor şi plantelor şi chimic datorită hidrolizei, obţinându-se amoniac şi dioxid de carbon.

Erbicidele produse de industrie într-o gamă foarte variată, se clasifică după compoziţia chimică, mecanismul de acţiune şi modul de aplicare în sol (tabelul 3.2.)

Clasificarea erbicidelor

Tabelul 3.2. Clasificarea erbicidelor

Criteriul de clasificare Clasificarea
Natura selectivităţii
  1. fiziologică şi chimică;
  2. morfologică sau anatomică;
  3. doză moderată:
  4. mecanică (nu ajung în contact cu plantele );
  5. neselective sau totale.
Natura chimică
  1. ariloxiacizi;
  2. compuşi fenolici şi toluide;
  3. carbamice;
  4. derivaţi de uree ;
  5. derivaţi de triazine;
  6. amide;
  7. diverse.
Starea fizică
  1. soluţii;
  2. emulsii
  3. pulberi muiabile
  4. granule şi microgranule;
  5. paste fluide;
Modul de acţiune
  1. de contact;
  2. sistematice (se absorb prin frunze şi rădăcini, hipocotil, coleoptil şi radicele);
Epoca de aplicare
  1. preemergent (înaintea răsăririi culturii şi buruienilor);
  2. postemergent (întotdeauna după răsărirea buruienilor).
Modul cum blochează procesele metabolice
  1. inhibă reacţia Hill(perturbă fotosinteza);
  2. inhibă respiraţia;
  3. hormonale;
  4. inhibă germinaţia şi creşterea radicelei.

După modul de acţiune erbicidele se împart în 5 grupe.

Erbicide de contact sau cu acţiune externă, totală, care prin atingere ard partea de la suprafaţă a buruienilor, acestea în câteva zile uscându-se complet. Din această grupă fac parte: Roundap, Gramaxone.

Erbicide sistemice sau de acţiune internă, care pătrund în sistemul vascular al buruienilor prin absorbţia lor de către rădăcini sau frunze, fiind apoi circulate în toate părţile plantei de către sevă, producând modificări morfologice şi distrugând unele funcţii vitale ale plantei. Dintre acestea facparte: Dual, Treflan, Metribuzin.

Erbicide persistente sau reziduale care acţionează asupra seminţelor şi plăntuţelor tinere, stânjenind germinaţia şi răsărirea lor. Ele se aplică pe sol, fiind absorbite pe cale radiculară odată cu apa.

Erbicide polivalente cu acţiune asupra întregii flori.

Erbicide selective, care distrug numai anumite buruieni.

Share on


Echipa conspecte.com, crede cu adevărat că studenții care studiază devin următoarea generație de aventurieri și lideri cu gândire globală - și dorim ca cât mai mulți dintre voi să o facă!