Relaţii şi tendinţe în domeniul logistic

Obiective: după studierea acestei teme veţi fi în măsură să: puteţi măsura valoriile logistice; caracterizaţi logistica şi dezvoltarea durabilă ; cunoaşteţi tendinţele şi strategiile logistice.

Măsurarea valorii logistice

Măsurarea performanţelor organizaţiei în domeniul logistic dobândeşte o importanţă din ce în ce mai mare, în contextul atenţiei sporite acordate lanţului de aprovizionare-livrare. Are un rol critic pentru succesul multor organizaţii, indiferent de domeniul de activitate (producţie, comerţ cu amănuntul, comerţ angro, etc.).

Principalele argumente care susţin necesitatea măsurării valorii în domeniul logistic sunt următoarele:

• logistica are multe "părţi în mişcare", respectiv fluxuri de produse, comenzi, informaţii, între diferite puncte (producători, angrosişti, detailişti, transportatori etc.), la nivel internaţional;
• logistica deţine o pondere importantă în costurile totale ale organizaţiei;
• logistica a devenit o arie cheie de manifestare a concurenţei în diferite domenii de activitate. Măsurarea valorii logistice generează avantaje substanţiale pentru organizaţie.

Printre cele mai semnificative avantaje ale realizării de măsurări eficace în domeniul logistic, se înscriu următoarele:

• identificarea ineficienţelor şi reducerea costurilor.
• îmbunătăţirea servirii clienţilor.
• fundamentarea deciziilor privind nivelul de servire.

Cu ajutorul unui sistem de măsurare, managerii pot decide ce servicii şi ce nivel de servire trebuie să ofere diferiţilor clienţi. Fundamentarea deciziilor se bazează pe măsurarea costurilor pe care le generează furnizarea serviciilor respective. Pe baza unor măsurători logistice detaliate, au fost evaluate relaţiile cu clienţii, ceea ce a permis focalizarea numai asupra clienţilor profitabili, fapt ce a avut efecte deosebit de pozitive asupra profitabilităţii organizaţiei.

Practica actuală, pentru multe companii, constă în realizarea unor măsurări interne, referitoare la performanţele din depozitare, transport şi alte activităţi logistice. Creşterea importanţei lanţului de aprovizionare-livrare impune o reorientare spre măsurarea externă, pentru a evalua rezultatele proceselor logistice, de la punctul de origine la punctul de finalizare.

Explicaţiile posibile pentru orientarea prioritară a organizaţiilor spre măsurarea internă, respectiv spre măsurarea individuală a fiecărei funcţii logistice, sunt următoarele:

• dificultatea;
• lipsa de sincronizare cu strategia organizaţiei;
• multitudinea aspectelor măsurate;
• deosebirile existente în definirea conceptuală a variabilelor măsurate.

Dificultatea pocesul de măsurare externă este mai dificil, deoarece presupune un efort substanţial de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare- livrare, implicând organizaţia, clienţii şi furnizorii ei.

Lipsa de sincronizare cu strategia organizatiei . Adesea, performanţele logistice sunt urmărite în raport cu obiectivele strategice anterioare, nu curente. Este posibil ca între timp, direcţia strategică să se fi modificat, fără ca managerii aflaţi în zone mai îndepărtate de sediul organizaţiei, la depozite şi rampele de livrare, să fie informaţi.

Multitudine aspectelor măsurate . Fiecare manager urmăreşte anumiţi indicatori şi nu are responsabilitatea monitorizării întregului proces. În consecinţă, pot să apară contradicţii între importanţa acordată diferitelor aspecte măsurate. De exemplu, un manager din domeniul cumpărărilor este interesat să reducă stocul de produse, in timp ce un manager de magazin doreşte să minimizeze reducerile de stoc, fiind recompensat în funcţie de nivelul vânzărilor.

Deosebirile existente în definirea conceptuală a variabilelor măsurate . Un exemplu este "livrarea la timp". Pentru unele organizaţii producătoare, acest indicator înseamnă îndeplinirea cerinţelor referitoare la data stabilită la care marfa este livrată din fabrică sau depozit. Pentru clienţi, înseamnă data la care intră în posesia mărfurilor, la locul specificat.

Caracteristicile unei bune măsurări sunt următoarele:

• caracterul cantitativ - pentru a fi exprimată ca o valoare obiectivă;
• uşurinţa înţelegerii - permite înţelegerea şi identificarea rapidă a variabilei măsurate şi a modalităţii de măsurare;
• încurajarea unui comportament potrivit - respectiv a unui comportament productiv;
• vizibilitatea - efectele măsurării fiind uşor de sesizat de toţi cei implicaţi în procesul care este măsurat;
• definirea în colaborare - prin acordul reciproc al tuturor participanţilor cheie, interni şi externi, implicaţi în procesul măsurat;
• referirea deopotrivă la inputuri şi outputuri - respectiv la toate aspectele procesului evaluat;
• măsurarea numai a ceea ce este important - focalizarea pe un indicator de performanţă care este deosebit de relevant pentru gestionarea procesului;
• caracterul multidimensional - datorat referirii la utilizare, productivitate şi performanţe;
• utilizarea economiilor de efort - beneficiile măsurării fiind mai mari decât costurile culegerii şi analizei informaţiilor;
• facilitarea încrederii - ca urmare a reflectării gradului de implicare şi participare al fiecărei părţi.

Modificarea modului de măsurare a valorii logistice este o necesitate în condiţiile mutaţiilor paradigmatice privind logistica şi lanţul de aprovizionare-livrare. Pentru a valorifica oportunităţile oferite de schimbările din afara organizaţiei, este utilă realizarea mutaţiilor necesare în interiorul firmei. Schimbarea sistemului de măsurare este unul dintre paşii necesari pentru a face faţă valului mutaţiilor din mediul extern.

Logistica şi dezvoltarea durabilă

Pe plan internaţional, una dintre preocupările actuale ale organizaţiilor, în special a celor de clasă mondială, este dezvoltarea durabilă. Cei trei piloni ai unei strategii de dezvoltare durabilă sunt aspectele economice, sociale şi de mediu.Un instrument de susţinere a strategiilor de dezvoltare durabilă este responsabilitatea socială a organizaţiei.

Conceptul de responsabilitate socială corporativă se referă la comportamentul organizaţiilor în desfăşurarea activităţilor lor, la acţiunile companiilor dincolo de cerinţele specificate de cadrul legislativ.Operatorii din domeniul comerţului cu amănuntul au înţeles importanţa strategiilor de dezvoltare durabilă. Ei au avut numeroase iniţiative pentru a răspunde preocupărilor etice şi celor legate de mediu.

Exemple de astfel de iniţiative sunt următoarele:

• politica de transport;
• managementul deşeurilor;

Politica de transport . O serie de mari detailişti din Europa au aplicat sisteme de management al transporturilor ce reduc livrările zilnice şi optimizează fluxurile, în vederea reducerii emisiilor de dioxid de carbon. Alte iniţiative sunt planificarea eficientă a rutelor şi apelarea la GPL sau alţi combustibili alternativi.

Managementul deşeurilor . Marii detailişti exercită presiuni asupra furnizorilor lor pentru a reduce deşeurile constând în ambalaje sau pentru a se asigura că deşeurile sunt reutilizabile sau reciclabile. Unii detailişti dispun chiar de manuale de management al deşeurilor sau de instrucţiuni de livrare a deşeurilor.

Strategiile de dezvoltare durabilă au început să devină o componentă a strategiei organizaţiilor din Europa şi să influenţeze domeniul logistic. În acest sens, distribuţia cu amănuntul include numeroase exemple referitoare la relaţiile cu furnizorii şi clienţii, gestiunea deşeurilor, managementul transportului şi alte aspecte care se alătură preocupărilor referitoare la promovarea unor noi linii de produse şi mărci, care să aibă un impact favorabil asupra mediului înconjurător.

Tendinţe şi strategii logistice

Cercetările efectuate în Uniunea Europeană au condus la identificarea unui set de tendinţe relevante pentru secolul al XXI-lea. Au fost studiate strategiile logistice aplicate de organizaţii. Conform concluziilor unui sondaj de referinţă pentru profesionişti, organizaţiile lider în domeniul producţiei şi care urmăresc să atingă excelenţa în domeniul logistic aplică o serie de strategii de bază, care au succes.

Printre aceste strategii de succes, se înscriu următoarele:

Proiectarea şi realizarea unor reţele logistice globale, rapide şi de încredere, pentru producţie şi distribuţie . Pentru producătorii din Uniunea Europeană, amplasamentele din ţările de origine sunt ameninţate de diverşi factori, printre care costurile cu forţa de muncă. În cazul în care ar relocaliza activitatea de producţie, organizaţiile ar găsi amplasamente favorabile în Europa (76%), Asia de Est (14%) sau în America de Nord (6%). Relocalizarea unei unităţi de producţie ar impune crearea unor noi reţele logistice.

Asigurarea unor procese de producţie şi de efectuare a comenzii orientate spre client, prin intermediul managementului lanţului de aprovizionare-livrare . În perioada următoare, numeroase organizaţii producătoare se aşteaptă deopotrivă ca numărul clienţilor şi numărul de comenzi per client să sporească. De asemenea, se consideră că dimensiunea comenzii per client se va diminua. Majoritatea organi-zaţiilor producătoare din Europa (71%.) măsoară gradul de satisfacţie a clienţilor pe baza unor metode cum sunt sondajele în rândul clienţilor şi listele de verificare referitoare la livrare.

Realizarea cumpărării la nivel global, în vederea reducerii costurilor şi unui ritm rapid de inovare . În viitor, întreprinderile producătoare din Europa vor cumpăra 45% din volumul total de mărfuri necesare, din ţările de origine, 35% din Europa şi câte 5% din America de Nord, Europa de Est şi Asia de Est, restul din alte zone. Se constată o tendinţă de scădere a numărului de furnizori ai unei organizaţii, în medie de la 1000 la 200, cu variaţii de la o industrie la alta.

Stabilirea de parteneriate de valoare adăugată cu furnizorii, precum şi cu prestatorii de servicii . Cooperarea strânsă dintre furnizori, producători şi furnizorii de servicii logistice este un aspect vital al strategiilor logistice din Europa. La finele anilor 1990, se estima pentru anul 2000 că, la nivelul sectorului de producţie, în Europa, se va ajunge la o pondere de 40% a cheltuielilor cu serviciile oferite de furnizori specializaţi în servicii logistice, în costurile totale. Serviciile logistice eficiente depind, în mare măsură, de sistemele informatice, de comunicare şi de previziune.

Realizarea unei logistici de mare viteză, prin intermediul sistemelor informatice şi de comunicaţie . Se consideră că îmbunătăţirea planificării logistice este posibilă prin intermediul depozitelor de date privind logistica şi a sistemelor avansate de previziune şi simulare. Majoritatea organizaţiilor producătoare din Europa (75%) beneficiază de avantajele sistemelor informatice şi de comunicare asigurate în sistemul "outsourcing"', prin apelarea la organizaţii specializate.

Aplicarea de strategii pentru protejarea poziţiei de lider . Principalul factor de succes al liderilor logistici este excelenţa în domeniul servirii clienţilor, pe baza sistemelor logistice eficiente sub aspectul costurilor. Procesele continue de reengineering logistic contribuie la asigurarea unor performanţe înalte ale sistemelor logistice. Se consideră că actualul mileniu reprezintă un punct de cotitură1 în domeniul perspectivei asupra lanţului de aprovizionare-livrare.

Un argument semnificativ este creşterea importanţei lanţului de aprovizionare-livrare, conceptul dobândind un loc central în preocupările organizaţiilor, în timp ce în urmă cu peste două decenii nu deţinea decât o poziţie periferică în câmpul vizual al managerilor. Perspectiva tradiţională asupra logisticii se confruntă cu o majoră provocare determinată de schimbările care au loc deopotrivă la nivelul furnizorilor şi la cel al clienţilor.

Pe de o parte, clienţii nu se mai mulţumesc cu un nivel standard al serviciului şi aleg furnizori care au capacitatea de a le depăşi cerinţele. Pe de altă parte, furnizorii doresc să se diferenţieze prin oferirea de soluţii adaptate cerinţelor clientului şi prin oferirea de servicii de valoare adăugată.