Informatii provenite din surse statistice

Sursele statistice reprezintă principala modalitate de obţinere a informaţiilor de către întreprindere, dacă se iau în considerare mai ales cheltuielile cu ajutorul cărora se poate realiza acest lucru. Dacă se ţine cont însă de actualitatea şi profunzimea informaţiilor, această modalitate poate reprezenta doar punctul de plecare pentru un studiu mai serios.

Informaţiile statistice sunt obţinute din două mari surse:

• statistica internă a întreprinderii
• statistica externă întreprinderii (statistica naţională şi internaţională)

Între informaţiile ce pot fi obţinute din cele două surse statistice există totuşi mari diferenţe. Informaţiile obţinute din statistica internă nu costă întreprinderea nimic, actualitatea lor este foarte mare (dacă sunt ţinute la zi) şi chiar profunzimea informaţiilor poate fi uneori destul de ridicată (se poate urmări nu numai volumul vânzărilor dar şi cine sunt clienţii).

Dezavantajul lor foarte mare este faptul că nu prezintă decât strict informaţii referitoare la întreprindere. Din analiza lor nu rezultă nimic cu privire la numărul concurenţilor, puterea lor economică, cu alte cuvinte întreprinderea aproape nu are nici un fel de date despre piaţa pe care acţionează, astfel încât nu  poate face decât evaluări strict referitoare la situaţia proprie.

Acest lucru nu mai este suficient nici chiar în cazul unei situaţii de monopol, dar mai ales în cazul unei pieţe puternic concurenţiale. Pentru a avea o imagine completă asupra pieţei, a modului în care aceasta a evoluat este necesară şi apelarea la surse statistice externe. Informaţiile obţinute din aceste surse pun întreprinderea în faţa unei mari probleme şi anume “vechimea” datelor.

Datele nu sunt la zi precum  cele din sursele interne, lucru absolut normal dacă de ţine seama de faptul că poate dura destul de mult centralizarea şi prelucrarea datelor. Acest lucru creează un handicap ce poate fi uneori de o  lună de zile dar la fel de bine şi de aproape un an întreg.

Pentru o persoană obişnuită, o întârziere de 30 de zile nu pare o mare problemă pentru a cunoaşte anumite date, dar pentru o întreprindere dinamică, prezentă pe o piaţă puternică, acest decalaj poate reprezenta diferenţa dintre succes şi  insucces.

Bineînţeles, analizele se pot realiza chiar şi cu un anumit decalaj, numai că în această situaţie rolul lor este doar acela de a creiona un cadru cu caracter “istoric” al pieţei şi nu de a face o radiografie la zi a acesteia. Valoarea analizei rămâne, dar este cu atât mai mare cu cât decalajul de timp este mai mic. În România, sursele statistice naţionale sunt bogate.

Comisia Naţională pentru Statistică publică - în afara lucrării de bază, intitulată “Anuarul Statistic al României” - o serie de buletine statistice trimestriale sau lunare. Dacă în cazul anuarului decalajul dintre datele pe care le conţine şi data apariţiei lui este de 10-15 luni, în cazul buletinelor trimestriale şi lunare decalajul coboară la 3 luni respectiv 1 lună.

Mai nou şi Anuarul Statistic poate fi procurat cu o întârziere de numai 5-6 luni în varianta lui editată pe suport magnetic (dischete de 3.5”). Accesul întreprinderilor româneşti la surse statistice internaţionale se face uneori chiar şi cu decalaje mai mari de un an, ajungându-se uneori la situaţii neplăcute în care există diferenţe de 2-3 ani, situaţie în care datele avute la dispoziţie aproape nu mai au nici o valoare.

La ora actuală însă, inclusiv în România, explozia informaticii şi mai ales dezvoltarea Internetului a determinat şi un puternic aflux informaţional de date foarte noi cu o vechime cuprinsă între 24 şi 120 de ore, ceea ce reprezintă un progres foarte mare.

Totuşi sporirea gradului de “prospeţime” a datelor influenţează în mod negativ costul lor, în sensul creşterii acestuia (multiplicarea costurilor cu un factor ce variază între 2 şi 100). Acest lucru diminuează marele avantaj pe care îl prezentau informaţiile provenite din aceste surse, costurile reduse de procurare.

În concluzie, se poate spune că informaţiile provenite din surse statistice permit realizarea unor analize la un foarte avantajos raport calitate/preţ. Totuşi acest gen de informaţii nu permite decât o analiză cantitativă a situaţiei întreprinderii pe piaţă. Pentru a realiza mai mult, este nevoie de informaţii mai complexe care pot fi obţinute din alte surse, plecând însă de la datele existente.