Expertiza Merceologica

Calitatea mărfurilor

Expertiza calităţii mărfurilor are ca obiect probleme controversate privind calitatea reală a produselor şi abaterile de la calitatea prescrisă şi contractată a mărfurilor.

Termenul de calitate provine din latinescul “qualitas”, cu semnificaţia de “fel de a fi”, “atribut”, “caracteristică”, “proprietate”. Fiind o noţiune foarte larg utilizată, în multe domenii, există mai multe moduri de definire a calităţii, funcţie de domeniul la care se referă cel ce face definirea respectivă. Chiar şi în cazul mai restrins al produselor şi serviciilor, există mai multe orientări în privinţa definirii calităţii.

Citește mai departe...

Inventarieirea şi rolul acesteia în contabilitate

Inventarierea - esenţa, însemnătatea şi tipurile ei

Printre cerinţele de bază faţă de informaţia contabilă sînt realitatea şi exactitatea ei. Acest lucru se realizează cu ajutorul invetarierii.

Inventarierea reprezintă procedeul de control şi autentificare documentară a existenţei elementelor contabile care aparţin şi/sau se află în gestiunea temporară a entităţii.

Citește mai departe...

Calitatea mărfurilor şi protecţia mediului

Marfa, ca rezultat al activităţii umane, are efect asupra mediului cel puţin în două ipostaze, ca produs al unei tehnologii care este mai mult sau mai puţin poluantă şi ca obiect al consumului/utilizării, proces în cursul căruia iau naştetre agenţi mai mult sau mai puţin poluanţi.

De asemenea, circuitul tehnic al produsului de la producător la consumator creează un contact marfă – factori de mediu, o relaţie în ambele sensuri, marfa fiind afectată de factorii de mediu şi mediul, la rândul lui, fiind afectat de marfă.

Citește mai departe...

Incluziunile citoplasmatice

In citosol, celula poate acumula în mod normal diferiţi produşi ai metabolismului, pe care apoi să îi depoziteze temporar sau definitiv, numite incluziuni citoplasmatice sau enclave. Ele pot conţine substanţe de rezervă, produşi de elaborare-sinteză, sau produşi de dezasimilaţie metabolică. Aflate în exces, aceste substanţe împreună cu alţi intermediari metabolici de natură patologică, pot constitui cauza sau consecinţa unor maladii locale sau generale.

Citește mai departe...

Sistemul respirator

Sistemul respirator (fig. 1) este format din:

  • căile respiratorii
  • plămâni.
Citește mai departe...

Calitatea produselor şi serviciilor în economia contemporană

O analiză succintă a tabloului economic mondial al anilor 90 permite evidenţierea unor trăsături definitorii incontestabile: diversificarea şi înnoirea rapidă a ofertei de mărfuri, sub impactul dezvoltării rapide a ştiinţei şi tehnicii, mondializarea pieţelor şi clienţilor şi ale creşterii exigenţei societăţii. în aceste condiţii, calitatea produselor şi serviciilor s-a impus ca un factor determinant al copetitivităţii întreprinderilor.

Citește mai departe...

Caracteristicile calităţii produselor alimentare

Principalele proprietăţi ale mărfurilor alimentare

Calitatea produselor alimentare este conferită de ansamblul însuşirilor fizice, chimice, organoleptice, tehnologice şi proprii (intrinseci) ale produselor sau/şi dobândite prin procesele de prelucrare. Principalele proprietăţi ale mărfurilor alimentare sunt: organoleptice (psiho- senzoriale), fizice, chimice, tehnologice, biologice, estetice.

Citește mai departe...

Aparatul locomotor

Deplasarea organismului în spaţiu şi modificarea poziţiei corpului se realizează datorită aparatului locomotor, alcătuit dintr-un complex de organe cu structuri şi funcţii diferite: segmente osoase, articulaţii şi muşchi striaţi, reţele nervoase, neuroreceptori cu căile lor aferente şi eferente, reţele vasculare.

Morfofuncţional aparatul locomotor este constituit din diferite tipuri de ţesut conjunctiv şi ţesut muscular striat. Toate formaţiunile aparatului locomotor, formate din ţesut fibros, sunt structurate conform forţelor de tracţiune directă sau indirectă la care sunt supuse funcţional.

Citește mai departe...

Sistemul osos

Sistemul osos uman, ca la orice organism vertebrat, este un sistem complex care asigură protecţia şi susţinerea părţilor moi, constituind în acelaşi timp şi pârghii împreună cu muşchii scheletici. Denumirea de schelet vine din cuvântul grecesc skeleton, care înseamnă mumie sau corp uscat.

Sistemul osos al unui om adult este alcătuit, în principal, din elemente osoase, numite oase şi câteva cartilaje, toate legate între ele prin intermediul articulaţiilor şi ligamentelor.

Citește mai departe...

Citoplasma

Citoplasma - (hialoplasma, matricea citoplasmatică sau citosolul) Etimologie: kytos gr.= celulă, plasma gr.= formaţie

Caracterele generale ale citoplasmei

Citoplasma este acea parte a conţinutului celular aflată în afara organitelor celulare şi a nucleului, dar cu care menţine permanent relaţii metabolice complexe. Ultrastructura ei a fost pusă în evidenţă cu ajutorul microscopului electronic, fiind observate o serie de diferenţieri citoplasmatice, ce formează în spaţiul celular o reţea complexă, numită citoschelet.

Citește mai departe...

Cum funcţionează măduva osoasă

Ce este măduva osoasă?

Măduva osoasă este un țesut spongios bogat în substanțe nutritive care se găsește în spațiile goale din interiorul oaselor lungi plate, precum sternul și oasele bazinului. Există două tipuri de măduvă: măduva roșie și măduva galbenă. Măduva galbenă conține o cantitate mult mai mare de celule adipoase decât măduva roșie. Ambele tipuri de măduvă conțin vase de sânge.

Citește mai departe...

Bilanţul contabil – procedeu de bază al contabilităţii

Noţiuni privind bilanţul şi importanţa lui

În scopul formării unei imagini complete, clare şi precise asupra activităţii economice desfăşurate de întreprindere, apare necesitatea întocmirii bilanţului contabil. Cu ajutorul bilanţului contabil se realizează principala trăsătură a metodei contabilităţii care este dubla reprezentare a averii.

Citește mai departe...

Numărul şi structura personalului în comerţ

Personalul ocupat în comerţ deţine o pondere importantă şi în creştere în totalul populaţiei active din ţările cu economie dezvoltată, datorită sporirii masei de bunuri aduse pe piaţă, a ridicării nivelului servirii comerciale şi a schimbării însăşi a locului comerţului în economia naţională.

Citește mai departe...

Structura organizatorica a întreprinderii

Natura problemelor si a lucrarilor care se executa si care pot fi:

Ca expresie a organizarii formale, structura organizatorica a unei întreprinderi se proiecteaza pe baza unor norme, reguli, principii si documente oficiale.

Structura întreprinderii , componenta a structurii generale a firmei, reflecta “anatomia întreprinderii”; modul de concepere, detaliere si implementare a acesteia influenteaza nemijlocit activitatile impuse de realizarea obiectivelor întreprinderii.

Citește mai departe...

Impozitele mecanism de reglare a activităţii economice

Creşterea economică reprezintă unul dintre obiectivele principale ale politicii economice a statului. Experienţa mai multor ţări demonstrează că majoritatea politicilor de redresare economică utilizează instrumentele politicii de impunere, care au consecinţe favorabile asupra economiei reale a statului.

Politica fiscală, fiind parte componentă a politicilor macroeconomice, îndeplineşte funcţia de coordonare a corelaţiilor dintre celelalte politici economice: bugetare, structurale, antreprenoriale.

Citește mai departe...

Particularităţile materiei vii

Constituenţii materiei vii sunt compuşi din moleculele materiei moarte. Ele in parte, se supun legilor ce caracterizează comportarea obiectelor inanimate, cu toate că intrunesc calităţi neordinare. Cea mai concludentă particularitate este complexitatea şi gradul inalt de organizare ce se caracterizează prin structura internă compusă şi diversitatea de molecule.

Citește mai departe...

Introducere în biologia celulară

Etimologie: bios gr.= viaţă; logos gr.= vorbire, ştiinţă; cella lat.= cameră, compartiment; cellula lat.= cămăruţă, diminutiv de la cella; kytos gr.= cutie, cavitate (pentru Citologie)

Biologia este ştiinţa fundamentală a naturii, ce studiază legile generale ale apariţiei, organizării, dezvoltării şi transformării organismelor vii, precum şi relaţiile care se stabilesc între organisme, între organisme şi mediu.

Citește mai departe...

Noţiuni generale despre celule

Biologia celulară pune în evidenţă trăsăturile comune ale celulei pentru toate fiinţele vii, dar îndeplinind roluri specializate, celulele se găsesc într-o mare varietate de tipuri.

Citește mai departe...

Logistica depozitării mărfurilor

Construcţie logistică: Depozit sau zonă de triere, nod al unei reţele care poate aparţine unui prestator, unei întreprinderi industriale sau unui distribuitor. Există 2 tipuri de depozite: depozitul de uzină, care are ca funcţie stocarea ieşirilor din lanţul de producţie al unei întreprinderi industriale şi depozitul central, care centralizează stocurile care provin de la mai multe unităţi de producţie.

Citește mai departe...

Sistemele logistice

Obiective: după studierea acestei teme veţi fi în măsură să: definiţi sistemul logistic; cunoaşteţi clasificarea sistemelor logistice; caracterizaţi riscurile şi metodele de asigurare a sistemelor logistice; evidenţiaţi importanţa controlului în sistemele logistice.

Citește mai departe...

Microeconomics

Monopoly

A monopoly can be viewed as the opposite of perfect competition. Instead of many firms, there is only one: the monopolist. This has important consequences for both price setting and the quantity produced.

Barriers to Entry

Why do monopolies arise? There are many different reasons, but all of them have to do with barriers to entry in the market. The reasons for these barriers could be structural. There are properties of the market that automatically shut competitors out:

Citește mai departe...

Introduction to microeconomics

Economics is often defined as something along the lines of “the study of how society manages its scarce resources.” The starting point of most such studies is that individuals allocate their resources such that they themselves will get the highest possible level of utility.

An individual has an idea of what the consequences of different actions will be, and she chooses that action she believes will produce the best result for her. She is, in other words, selfish and rational.

Citește mai departe...

The Future Challenges supply chain management

What’s the future holds for supply chain management? The future of supply chain management is the future of business management when there will be no business that is not part of a supply chain. The paradigm of business management will soon be converged to the paradigm of supply chain management. To precisely fortune-tell the future of supply chains is meaningless.

But what’s useful is to identify and explore some challenges that we better prepare ourselves for. Three key challenges have been identified and discussed here.

Citește mai departe...

Introduction to Accounting

Accounting Information

You likely have a general concept of what accountants do. They capture information about the transactions and events of a business and summarize that activity in reports that are used by persons interested in the entity. But, you likely do not realize the complexity of accomplishing this task. It involves a talented blending of technical knowledge and measurement artistry that can only be fully appreciated via the extensive study of the subject.

Citește mai departe...

The Reporting Cycle

Preparing Financial Statements

In the previous chapter, you learned all about adjustments that might be needed at the end of each accounting period. These adjustments were necessary to bring a company’s books and records currently in anticipation of calculating and reporting its income and financial position.

However, Information Processing did not illustrate how those adjustments would be used to actually prepare the financial statements. This chapter will begin with that task.

Citește mai departe...

Supply Chain Design and Analysis: Models and Methods

For years, researchers and practitioners have primarily investigated the various processes within manufacturing supply chains individually. Recently, however, there has been increasing attention placed on the performance, design, and analysis of the supply chain as a whole.

This attention is largely a result of the rising costs of manufacturing, the shrinking resources of manufacturing bases, shortened product life cycles, the leveling of the playing field within manufacturing, and the globalization of market economies.

Citește mai departe...

Supply Chain Design and Planning

One of the important issues in supply chain management is to design and plan out the overall architecture of the supply chain network and the value-adding flows that go through it. This means that managers should step back and looks at the supply chain as a whole and formulates strategies and processes that maximize the total supply chain value-adding and minimizes the total supply chain costs.

Citește mai departe...

Agile supply chain management

The Need for Agility

Having understood the impact and the indisputable success of the lean philosophy applied in many organizations world over. Can we come to a conclusion that the next milestone, after the craft production and mass production, is going to be the lean production? To answer this question, one needs to first establish whether the lean approach can fit all business environments now and in the future. Researches and literature so far appear to believe the otherwise.

The critical argument here is that the lean system was developed from a forecasting based volume production industrial sector where the market differentiator is reliability and cost, and today a large part of our global market is variety dominated and the differentiator is speed and responsiveness. Hence, lean probably is not a cure-all approach after all.

Citește mai departe...

Global Supply Chain Operations

To date, our world market is dominated mostly by many well established global brands. Over the last three decades, there has been a steady trend of global market convergence – the tendency that indigenous markets start to converge on a set of similar products or services across the world. The end-result of the global market convergence is that companies have succeeded in their products or services now have the whole wide world to embrace for their marketing as well as sourcing.

Citește mai departe...

Production Possibilities for a Nation

Managing Complexity

The U.S. economy consists of millions of buyers and sellers of goods and services. Think about all the economic activity near where you live. Even in a small town there are dozens of businesses, hundreds of workers, and thousands of items that could be purchased on any given day. You could not possibly keep track of all the decisions that affect the economy of a small town.

Citește mai departe...

The Four Sectors of the Economy

Modern complex economies involve the interactions of large numbers of people and organizations. These economic agents fall into one of three categories: business, households, government, and the rest-of-the-world. Economists find it useful to think of these groupings as sectors of the economy. Let's look at each of these sectors in turn:

Citește mai departe...

Purchasing Organization

The structure of the purchasing department is especially important in external and internal networks. The organizational model must facilitate activities in different strategic levels as well as cope with changes in the external environment. By adjusting formalization and centralization levels, the organization can be positioned to best support the organization.

However, no universal solution exists, as the right structure is highly company specific and dynamic over time. Therefore, this is one of the major challenges that Purchasing Management confronts within business networks.

Citește mai departe...

Definition and trends within Purchasing Management

The aim of this chapter is to provide the reader with an introduction to Purchasing Management in order to fully appreciate the book. The chapter presents the book's definition of Purchasing Management as well as briefly presenting the potential benefits with working at a strategic level with purchasing activities for a corporation.

Furthermore, trends and historical developments within the area of Purchasing Management will be presented.

Citește mai departe...

Consumer Theory, Demand and Income

Where does the demand curve come from? In order to explain why individuals choose different quantities at different prices, we will use a model with three components:

Citește mai departe...

Production and production costs

A producer uses raw materials, capital, and labor to produce goods and services. Here, we will present a simple model for how they decide how much to produce and which technology to use for production. A large part of producer theory is very similar to consumer theory.

Citește mai departe...
Pin It

Prin reacţia vitala se înţelege totalitatea modificărilor locale ale ţesuturilor, organelor, si/sau generale ale întregului corp ce apar in organismul viu ca răspuns la acţiunea unui agent traumatic, mecanic, fizic, chimic, biologic.

Reacţia vitala reprezintă bun criteriu de diferenţiere a leziunilor traumatice din timpul vieţii de cele de după moarte. In raport cu momentul morţii organismului leziunile traumatice pot fi produse înaintea acestui moment (caracter vital bine reprezentat), in timpul acestui moment (in agonie sau moarte clinica) si este caracter vital minim-estompat sau după instalarea morţii caracter vital absent.

Pentru o încadrare juridica obiectiva a faptei agresorului este necesar ca in urma examinării medico-legale sa se stabilească cat mai exact când s-au produs leziunile traumatice ( in medicina legala se accepta existenta unui interval de incertitudine cuprins intre 10 min ante-moment si 5 min post-moment in care leziunile traumatice sunt mai dificil de interpretat prin prisma reacţiei vitale (leziuni traumatice produse imediat înaintea morţii, cu caracter vital minim sau absent ori leziuni traumatice produse imediat după deces cu caracter vital redus.

Tot pentru o încadrare juridica obiectiva buna, a faptei agresorului trebuie analizata si succesiunea producerii leziunilor traumatice in funcţie de intensitatea reacţiei vitale a fiecărei leziuni in parte.

Este important sa se poată preciza si felul morţii; daca moartea a fost violenta consecinţa a leziunilor traumatice constatate sau din contra moartea a fost neviolenta iar leziunile traumatice de gravitate redusa puse in evidenta nu au intervenit in mecanismul tanatogenerator.

Semnele vitale

Ele indica posibilitatea ca subiectul sa fi fost in viata in momentul producerii leziunilor traumatice dar acest fapt nu poate fi afirmat cu certitudine. Ca exemplu de astfel de puncte:

  • ciuperca de spuma la cadavrele scoase din apa
  • funinginea din jurul orificiilor nazale sau a gurii, la cadavrele scoase din incendii
  • protruzia limbii intre arcadele dentare la cei asfixiaţi
  • emisia spermatica la nivelul zonei genitale
  • prezenta sângelui in jurul cadavrului: sub forma de stropi împrăştiaţi care sa duca la diagnosticul de hemoragie externa de natura arteriala; sub forma de balta in imediata apropiere a cadavrului ceea ce ar sugera o hemoragie externa de natura venoasa (sânge mai negricios).

Reacţia vitala propriu-zisa

Sunt incluse reacţii locale vitale si generale

Reacţii vitale locale:

  • hemoragia tisulara
  • coagulare
  • crusta
  • retracţia ţesuturilor secţionate
  • inflamaţie
  • transformările hemoglobinei
  • reacţii enzimatice

Hemoragia tisulara – leziune frecvent denumita si infiltrat sangvin, infiltrat hemoragic, poate fi pus in evidenta la nivelul ţesutului moale: muşchi, ţesut subcutanat dar si in zonele osoase: ţesuturi dure-dinţi. Se fisurează oasele, sângele extravazează, se fixează in ţesuturile din jur realizând o zona roşiatica negricioasa ce contrastează cu ţesuturile din jur si care nu poate fi îndepărtata prin spălare fiind aderenta.

Coagularea – cheagurile de sânge care se formează in timpul vieţii sunt aderente la ţesuturi, si cheagurile de sânge care se produc post-mortem nu sunt aderente la ţesuturi (au suprafaţa lucioasa, neteda, umeda). Exista determinări de laborator de exprimare cantitativa a fibrinei din cheagul de sânge care poate fi cuantificata in felul următor: daca coagularea s-a declanşat mai târziu fata de momentul morţii cantitatea de fibrina scade.

Crusta – caracteristica plăgilor sau excoriaţiilor necesita un interval mai mare de supravieţuire pentru a se putea forma.

Retracţia ţesuturilor secţionate – pielea si muşchii au cea mai mare capacitate de a se retracta daca traiectul de secţiune este perpendicular pe fibrele elastice din tegument sau cele musculare, distanta dintre marginile plăgii este maxima. In plăgile produse post-mortem marginile acestora nu sunt îndepărtate, sunt mai moi si netumefiate.

Inflamaţia – reacţie de răspuns a organismului viu la acţiunea unor factori sau agenţi de mediu având drept scop anularea sau diminuarea consecinţelor post-traumatice (repararea ţesutului lezat). Inflamaţia se caracterizează prin tumefiere locala, roşeaţa, căldura locala, durere si alterarea funcţionala (tumor, rubor, calor, dolor, si funcţio lesa). La roşeaţa, de menţionat, ca-si menţine culoarea doar in primele ore de la deces. Microscopic reprezentata printr-o reacţie leucocitara.

Transformările hemoglobinei

  • iniţial coloraţia este roşiatica (post-traumatica);
  • începând cu 2-3 zile, infiltratul de sânge căpăta o coloraţie ruginie sau gălbioara datorita formarii hemosiderinei.
  • ulterior începând cu a 11-a zi de la constituirea infiltratului sanguin apare o coloraţie galben-bruna cu tenta roşiatica prin formarea (bilirubinei – hematoidina). Aceste modificări de culoare apar de la periferie către centru (centripet).

Reacţiile enzimatice – peroxidaze şi pseudoperoxidaze.

Reacţii vitale generale

  • aspirat pulmonar
  • conţinut gastric
  • embolia
  • anemia
  • septicemia
  • socul
  • depistarea substanţelor toxice in sânge sau diferite organe.

Aspiratul pulmonar – este punerea in evidenta la nivelul alveolelor pulmonare a diferitelor elemente, sânge, conţinut gastric, funingine, apa, pământ, care face dovada existentei respiraţiei in momentul contactului cu materialul aspirat. Alveolele pulmonare reprezintă mici cavităţi care realizează structura pulmonului si in mod normal ele sunt pline doar cu aer.

Conţinut gastric – prezenta in stomac sau/si duoden de sânge, funingine, apa, pământ, etc. poate fi interpretata ca reacţie vitala cu anumite rezerve (stomacul si duodenul prin sfincterul piloric datorita rigidităţii cadaverice nu mai permite trecerea conţinutului alimentar in intestin si deci reprezintă un semn important dar cu anumite rezerve).

Embolia – prin embolie se înţelege prezenta in vasele sangvine a unui element, material care in mod normal nu face parte din sânge denumit embol. D.p.d.v. al compoziţiei lui poate fi lichid amiotic, lichid, grăsimi, solid: fragmente de ţesut, corp străin, poate fi gazos, aer, azot.

Anemia – an = fără, emia = sange => reprezintă consecinţa unor mari pierderi de sânge, hemoragie interna sau externa.

Septicemia – este o infecţie generalizata a organului caracterizat prin triada:

  • focar septic (de unde debutează infecţia si de unde se multiplica germenii);
  • prezenta microbilor in sânge (septico-piemie)
  • însămânţări septice la distanta in diverse organe.

Şocul – este o reacţie complexa neuro-endocrino-umorala de răspuns al organului la acţiunea unui stimul agresogen (traumatism sau stare conflictuala).

Depistarea substantelor toxice in sange si/sau in diferite organe (ficat, rinichi) ex: prezenta carboxihemoglobiei in sânge la persoanele decedate in incendii, carboxihemoglobina = oxid de carbon + hemoglobina. Prezenta toxicelor in stomac ridica semne de întrebare asupra momentului in care au fost introduse – administrate.

Reacţii/manifestări post-vitale

Sunt definite ca totalitatea fenomenelor de viata reziduala a unor celule, ţesuturi, organe sau părţi din organism după încetarea vieţii. Se întâlnesc la formaţiunile anatomice care au rezistenta mai mare la anoxie. Astfel:

  1. Uterul poate prezenta contracţii si la 4-6 ore post-mortem.
  2. Spermatozoizii si ovulele îşi menţin mobilitatea si capacitatea de fecundaţie încă 10-20 ore post-mortem.
  3. Cilii celulelor epiteliale respiratorii prezintă mişcări pana la 5-30 ore post-mortem, păstraţi in soluţie salina.
  4. Ansele intestinale îşi pot menţine contracţiile câteva ore de la deces.
  5. S-au constatat contracţii pana la 40 minute in cazul celor executaţi prin decapitare.

Aceste reacţii post-vitale demonstrează ca moartea nu se instalează in mod simultan si brusc in toate celulele si organele corpului uman si deci ne confruntam cu manifestări de viata reziduala.

  • Astfel se explica de ce după împuşcarea in inima victima si-a încheiat hainele.
  • Deşi cu plăgi ale inimii sau ale vaselor mari de sânge unele persoane s-au mai putut deplasa circa 200 m in cam 20 minute.
  • Un individ după ce s-a împuşcat in inima a reuşit sa se spânzure.
  • După decapitare trunchiul s-a ridicat intr-o poziţie aproape ortostatica.

Reacţii sau modificări postmortem

Reprezintă totalitatea leziunilor traumatice produse cadavrului in mod accidental sau cu intenţie.

  1. diverse leziuni traumatice externe : plăgi, excoriaţii sau interne: fracturi costale de mandibula, coloana vertebrala, survenite in timpul manipulării sau transportului cadavrului;
  2. incinerarea cadavrului ;
  3. acţiunea unor substanţe toxice , caustice care fie ca nu mai permit identificarea, fie distrug cadavrul in totalitate;
  4. depesajul – ciopârţirea, secţionarea cadavrului parţiala sau totala:
  • accidental (mai frecvent de către animale sau vehicule, mai rar de om) si criminal;
  • ofensiv-sadic frecvent in omorurile sexuale;
  • defensiv in scopul debarasării de cadavru cu intenţia de a şterge urmele crimei.

La rândul sau acest tip de depesaj poate fi:

  • preferenţial;
  • de decupaj;
  • de dispersie;
  • de incinerare.

Aruncarea unui cadavru de la înălţime in scopul producerii unor leziuni traumatice prin care sa se poată explica decesul si care sa mascheze mecanismele reale tanato-generatoare: plăgi înjunghiate, sugrumări, intoxicaţii criminale;

Spânzurarea unui cadavru de cele mai multe ori după deces prin sugrumare sau strangulare (se încearcă disimularea unei omucideri printr-o sinucidere).

Pin It

Back to Top