Catedra Anatomia Omului a fost fondată în octombrie 1945, concomitent cu transferarea Institutului de Medicină din Kislovodsk la Chişinău. Primul conducător al catedrei a fost profesorul universitar A.P. Lavrentiev (1898 - 1958), anatomist, specialist în domeniul inervaţiei formaţiunilor conjunctive, discipolul celebrei şcoli de anatomie din Harkov (Ucraina), fondată de renumitul anatomist ucrainian V.P Vorobiov. Primii colaboratori ai catedrei au fost asistenţii B.Z. Perlin, T. Koval şi preparatorul superior I.D. Popazov, cărora li s-au alăturat asistentul N. Volkova, aspirantul P. Moscalenko, conferenţiarul A. Şeinfan şi asistentul V Tkaciuk.

în pofida condiţiilor foarte dificile, colectivul catedrei, paralel cu activitatea didactică, era preocupat şi de activitatea ştiinţifică în domeniul iner- vaţiei vegetative a viscerelor. Sub conducerea lui A.P. Lavrentiev, se creează muzeul anatomic, cabinetul pentru studierea anatomiei radiologi ce.

Profesorul A.P. Lavrentiev a fost succedat de conferenţiarul V.Gh. Ukrainski (1950 - 1951). Timp de 3 ani (1951 - 1953) în fruntea catedrei s-a aflat un alt discipol al academicianului V.P. Vorobiov, profesorul A. A. Otelin, preocupat de problemele inervaţiei pielii, perios- tului şi a viscerelor. în această perioadă colectivul catedrei se completează cu profesori tineri, absolvenţi ai Institutului de Medicină din Chişinău, asistenţii Galina Vincenco, Natalia Cherdivarenco, aspiranţii Victor Jiţa, Alexei Popa (1952), Iurii Mihlin, L. Luneova, Mihail Selin (1951). în 1953 a fost creată fdiala moldovenească a Asociaţiei Ştiinţifice unionale a Anatomiştilor, Histologilor şi Embriologilor.

în 1954 - 1956 catedra este ghidată de profesoarea V.F. Parfentieva, reprezentanta remarcabilei şcoli de chirurgie operatorie şi anatomie topografică din Sankt-Petersburg, specialist în domeniul angioarhitec- tonicii glandelor endocrine şi a viscerelor.

în perioada 1956 - 1959 catedra a fost dirijată de profesorul universitar V.V. Kuprianov, ulterior academician al AŞM din URSS, laureat al premiului de Stat, şef de catedră la institutul de medicină nr. 2 din Moscova, preşedinte al Societăţii Anatomiştilor din URSS, redactor-şef al revistei “ApxnB AHaroMHH, fncTOJiornn n 3M6pnojiorHH”. Specia- list cu renume mondial în domeniul microcirculaţiei, V.V. Kuprianov a formulat o direcţie ştiinţifică nouă despre circulaţia transcapilară şi juxtacapilară la nivelul sistemului microcirculator.

V. Kuprianov este autorul mai multor lucrări ştiinţifice şi monografii: “Aparatul nervos al vaselor circuitului sangvin mic” (1959); “Căile microcirculaţiei” (1969); “Patul microcirculator” (1975); “Microlimfo- logia” (1981 cu autori), atlasul “Microanghiologia” (1982). Un interes deosebit prezintă lucrarea lui V.V. Kuprianov “Jlmţo nenoBeica” (1988), în care împreună cu discipolul său G.V. Stovicek au sistematizat date noi despre structura şi mimica feţii omului, evidenţiind criteriile morfofuncţionale ce determină starea fizică şi psihică a omului. Autorul demonstrează importanţa cunoaşterii mimicii şi rolul ei în diagnosticarea diferitor maladii.

Reprezentat al şcolii de anatomie a lui V.N. Tonkov (Sankt-Pe- tersburg) şi discipol al lui B.I. Dolgo-Saburov, V.V. Kuprianov a contribuit mult la modernizarea procesului de studiu al disciplinei. Sub conducerea lui şi-au susţinut tezele de doctor în medicină V. Jiţa (1957), A. Popa (1957), V. Tkaciuk (1957), N. Cereş (1961), G. Vincenco (1961), N. Cherdivarenco (1961); tezele de doctor habilitat - B. Perlin (1968), V. Jiţa (1971), N. Cherdivarenco (1977), V. Andrieş (1989). în anul 1956 de la Institutul de medicină din Saratov se transferă Tatiana Iastrebova, doctor în medicină.

Intre anii 1959 - 1987 catedra a fost condusă de profesorul universitar B. Perlin, Om Emerit în ştiinţă din RM, doctor habilitat în medicină. Pe parcursul acestor ani colectivul profesoral-didactic al catedrei este completat cu noi absolvenţi ai Alma Mater: N. Frun- taşu, I. Kuzneţova, A. Nastas, V. Covaliu, V. Andrieş, M. Casian, T. Lupaşcu, M. Ştefaneţ, V. Corduneanu-Covaliu, D. Didilica-Stratilă, G. Marin-Hâncu, I. Bostan, I. Guriţencu, E. Gherghelegiu-Pobumaia, Gh. Nicolau, E. Beşliu-Lopotencu, D. Batâr, I. Catereniuc, O. Belie, T. Titova, A. Babuci, V. Supciuc, Z. Zorina, T. Caragia, A. Bendelic, A. Ioniţa, L. Globa, T. Hacina.

În 1965 catedra trece în actualul bloc morfologic unde sunt create condiţii mai bune de activitate, fiind posibilă şi extinderea muzeului anatomic, la completarea şi amenajarea căruia au contribuit toţi colaboratorii catedrei îndeosebi B. Perlin, G. Vincenco, I. Popazov, N. Leşcen- co, J. Pavlenco. Actualmente muzeul catedrei dispune de una din cele mai valoroase colecţii de piese anatomice, înalt apreciată de numeroşi specialişti din fosta URSS şi de peste hotare.

Imagini ale pieselor anatomice confecţionate de colaboratorii catedrei sunt prezentate în mai multe manuale editate peste hotare, inclusiv în atlasele de anatomie editate de R. Sinelnikov (Harkov) şi cel al sistemului nervos vegetativ apărut sub redacţia lui P. Lobko (Minsk).

Muzeul joacă un rol deosebit în propagarea cunoştinţelor despre Om, despre particularităţile morfofuncţionale în diferite etape ale on- togenezei pre- şi postnatale, despre influenţa diferitor factori nocivi ai modului de trai asupra activităţii organelor şi sistemelor de organe. Muzeul este vizitat de elevii şi profesorii liceelor din oraşele şi satele republicii, de către studenţii colegiilor şi universităţilor din republică şi de peste hotare, de diferite organizaţii obşteşti.

Un grup de colaboratori ai catedrei, printre care A. Popa, A. Nastas, V. Covaliu, T. Lupaşcu, M. Casian, condus de conferenţiarul V. Jiţa au tradus din limba rusă manualul de anatomie a lui N.K. Lâsenkov, V.I. Buşkovici şi M.G. Prives (1968).

Tematica ştiinţifică a catedrei vizează în principal inervaţia formaţiunilor de ţesut conjunctiv şi a vaselor sangvine în normă şi patologie, în experienţe pe animale de laborator s-a studiat influenţa sarcinii fizice dozate, a hiper- şi hipochineziei şi a oxigenaţiei hiperbarice. Pe parcurs tematica s-a extins prin studierea aspectelor morfologice ale formaţiunilor para- şi periviscerale şi a celor para- şi perivasculare, a particularităţilor morfofuncţionale ale organelor şi diferitor sisteme de organe în perioadele critice ale dezvoltării postnatale. în realizarea acestor probleme sunt utilizate metodele histologice, neurohistologice, histochimi- ce, de impregnare cu nitrat de argint şi metodele macromicroscopice de colorare a pieselor anatomice totale cu reactivul Schif.

În baza cercetărilor ştiinţifice din cadrul catedrei au fost susţinute 5 teze de doctor habilitat în ştiinţe medicale - B. Perlin “Aparatul nervos al pahimeningelui cerebral”, 1967; V. Jiţa “Sistemul inervaţional al vaselor circuitului cerebral”, 1971; N. Cherdivarenco “Aparatul nervos al venei cave inferioare ca instrument al integraţiei regionale”, 1977; V. Andrieş “Aparatul nervos al bronhiilor şi vaselor circulaţiei pulmonare”, 1988; M. Ştefaneţ “Morfologia complexului funiculotesticular la om”, 1998, peste 30 de teze de doctor în medicină, 5 monografii, 9 manuale, 3 culegeri de lucrări, 3 brivete de invenţii.

Unii din colaboratorii catedrei, doctori şi doctori habilitaţi în medicină, ulterior au devenit şefi de catedre sau de cursuri la alte subdiviziuni de învăţământ superior - N. Fruntaşu, V. Jiţa, Gh. Ni- colau, N. Cherdivarenco, A. Nastas, V. Covaliu.

În perioada 1988 - 1991, şef de catedră a fost conferenţiarul M. Ştefaneţ. în acastă perioadă a fost fondat muzeul “Anatomia copilului”, a fost tradus în română manualul de anatomie în două volume sub redacţia academicianului AŞ din Federaţia Rusă M.R. Sapin (1990). în următorii şase ani catedra a fost condusă de V. Andrieş, doctor habilitat în medicină, profesor universitar.

În anul 1997, în scopul optimizării şi profilării procesului didactic la facultăţile medicină generală, pediatrie, stomatologie, farmacologie şi medicină preventivă, au fost organizate două catedre: una pentru facultăţile de farmacie, stomatologie şi medicină preventivă, condusă de profesorul V. Andrieş, şi alta pentru facultăţile medicină generală şi pediatrie în frunte cu profesorul M. Ştefaneţ, doctor habilitat în medicină, Lucrător Emerit al învăţământului public. A fost perfectată programa analitică a disciplinei, accentul fiind pus de studiul anatomic pe viu şi aspectul aplicativ al structurilor studiate, au fost elaborate indicaţii metodice privind anatomia pe viu, au fost modernizate formele de control al cunoştinţelor, au fost elaborate culegeri de teste de control în limbile română, rusă şi engleză, au fost create condiţii pentru funcţionarea grupelor cu predare în limbile franceză şi engleză.

La dezvoltarea învăţământului de anatomie au contribuit tratatele de anatomie: “Disecţia vaselor sangvine şi a nervilor la om”, B. Perlin, T. Ias- trebova, V. Andrieş; “Vascularizaţia şi inervaţia scheletului”, V. Andrieş, T. Iastrebova, M. Ştefaneţ, E. Beşliu ş.a.; “Vascularizaţia şi inervaţia vis- cerelor”, V Andrieş, G. Crăciun, T. Iastrebova, B. Perlin; “Vascularizatia şi inervaţia articulaţiilor omului”; V Andrieş T. Iastrebova, T. Lupaşcu; “Vascularizatia şi inervaţia muşchilor”; V. Andrieş, T. Iastrebova, G. Crăciun, D. Batâr; “Elemente de anatomie pe viu”, T. Lupaşcu; “Culegere de scheme la anatomia omului”, I. Catereniuc, M. Ştefaneţ, L. Globa, T. Lupaşcu, T. Titova; “Anatomie preventivă”, M. Ştefaneţ, I. Ştefaneţ, I. Catereniuc; “Anatomie preventivă sau substratul morfofuncţional al sănătăţii”, M. Ştefaneţ, I. Ştefaneţ; manualul “Anatomia omului”, V. Andrieş în colaborare cu M. Efrim şi D. Bratu.

În cadrul catedrei s-au desfăşurat numeroase conferinţe şi simpozioane unionale ale anatomiştilor, histologilor şi embriologilor din fosta Uniune Sovietică (1971, 1983), la fel şi conferinţe şi şedinţe pe problemele programelor de studii şi predarea anatomiei la diferite facultăţi (1986).

Back to Top