Neoplasmul esofagian reprezintă ~15% din cancerele digestive. Histologic, majoritatea sunt carcinoame epidermoide.

Este mai frecvent întâlnit la bărbaţi (raport bărbati/femei = 3/1), vârsta medie de apariţie fiind de ~ 60-65 de ani.

Dintre factorii favorizanţi cerţi enumerăm:

  • fumatul
  • consumul de alcool
  • factori alimentari: deficitul proteic, aport redus de vitamine A, B şi C, exces de nitrozamine, carenţe de zinc şi molibden
  • alte condiţii: consum de lichide excesiv de fierbinţi (ceai), expunerea la radiaţii ionizante, agenţi infecţioşi (Papiloma-virus), factori genetici.

Există şi o serie de stări patologice care predispun la apariţia cancerului esofagian:

  • esofagul Barrett
  • cancere din sfera ORL
  • megaesofagul
  • diverticulii esofagieni
  • stenozele postcaustice
  • stenozele peptice.

Morfopatologic se descriu mai multe aspecte:

  • Localizarea cea mai frecventă este în 1/3 inferioară (peste 50%) şi doar 20% în 1/3 superioară;
  • Macroscopic, cea mai frecventă formă este ulcero-vegetantă;
  • Microscopic - 90% din cazuri prezintă carcinom epidermoid.

Alte forme mai rare sunt: adenocarcinomul, sau foarte rar sarcomul, limfomul, melanomul.

Clinic se descriu o serie de simptome, din păcate prezente în faze de obicei depăşite din punct de vedere chirurgical: disfagia, regurgitările, durerile toracice, scăderea ponderală, disfonia.

Diagnosticul

Se face în principal endoscopic, cu posibilitatea prelevării şi de biopsii. Se poate folosi şi radiologia (bariu pasaj), util în caz de stenoze esofagiene nepasibile endoscopic. Ecoendoscopia (EUS) este necesară şi utilă, pentru stadializarea preoperatorie, la fel şi tomografia computerizată (CT).

Evoluţia

Cancerului esofagian este rapidă, cu prognostic rezervat şi o supravieţuire la 5 ani de doar 5%.

Complicaţiile ce pot apărea, înrăutăţesc prognosticul bolii:

  • pneumonia de aspiraţie,
  • fistule eso-bronşice,
  • perforaţii,
  • hemoragii,
  • denutriţie severă.

Tratamentul are mai multe posibilităţi

Chirurgical - este tratamentul de elecţie, practicându-se esofagectomia cu minimum 5 cm peste polul superior al leziunii.

Radioterapia - este o metodă paleativă.

Chimioterapia - se poate face cu Bleomicină, Cisplatină, 5- fluorouracil. Atât radioterapia cât şi chimioterapia pot duce uneori la remisiuni tumorale spectaculoase.

Endoscopic :

  • Rezecţia endoscopică mucosală, mucosectomia, se adresează cancerelor esofagiene incipiente.
  • Protezarea endoscopică este o metodă de paleaţie, pentru creşterea calităţii vieţii şi tratarea disfagiei (în cazuri avansate). Se folosesc actual proteze expandabile acoperite (pentru a evita invazia tumorală), realizate din metale cu „memorie”.

Dilatarea endoscopică a tumorii este necesară adesea înainte de aplicarea protezei. După aplicarea protezei (care face să dispară disfagia şi pacientul să se poată alimenta), urmează un tratament chimio- şi radioterapeutic.

Back to Top